Page 6 - 1954-12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULO. Nr. 9?

Pregătirea şi deschiderea Sfat goolehnlc Agrotehnica avansată aduce recolte mari

Anul acesta, în marile, am fost la con­
cursurilor agrozootehnice Hrănirea şi îngrijirea vacilor de lapte pe timpul iernii sfătuirea fruntaşilor din agricultură la brazdă iar pentru tnsămtnţărlle de primă­
vară, am ogorît tot pământul
In timpul Iernii, animalele şl In special Raţia de nutreţuri ce se dă unei vaci Bucureşti Acolo, rn-am IhtMnlt cu ţfi- ' Pentru că recolta bogată nu depinde nu­
In re'lunea noastră. oamenii muncii nerii, tehnicienii, profesorii şl specialiştii, v\acile de Lapte slăbesc, Iar producţia sca­ de lapte in timpul Iernii rani muncitori din Întreaga ţară- Fiecare mai de lucrarea pământului, eu am în­
din agricultură duc lupta pentru traduce­ care au fost recrutaţi ca lectori la aces­ de. Pentru a evita acest lucru şi .pentru dintre el, cules «seră recolte bogate la ceput de pe acum tâ-mi aleg sâmînţa
rea în viaţa a mişunilor cuprinse In pro­ te cursun, treutuo si pregătească amă­ a contribui la creşterea conţinură a pro­ Pentru ca vacile să nu slăbească şl să cultura griului, porumbului cartofilor şi pentru insămînţârUe dc primăvară Pină
iectul Directivelor Congresului al II-lea nunţit lecţiile. Cursanţii trebuie &â fie ductivităţii lor, este necesar să se dea o nu scadă producţia de lapte, este necesar a altor plante Fiecare dintre el lucraseră acum, am ales sâmînţa de porumb, car­
al partidului, cu privire la dej, voi tare a enunţaţi din timp de lecţia care se va atenţie deosetoitâ hrAnini şi îngrijim aces­ sâ li se dea raţii cît mal consistente O pământul după metode agrotehnice avan­ tofi şi grîu de primăvară Pentru sâmin-
egriculiturU în următorii 2-3 ani preda. tora- . raţie trebuie să cuprindă olt mai multe fe­ sate şt aveau o exponenţi bogată Am în­ ţa de porumb, am ales boabe de La mij­
Pentru asigurarea unui succes deplin în Sala in care se ţin cursurile este nece­ In regiunea noastră, în numeroase gos­ luri de nutreţuri, să Le gustoasă şi dă con­ văţat atîtea la consfătuirea aceea, cile locul ştiuleţilor, pentru că acelea sint cele
sporirea continuă a .producţiei agricole, sar să La aleasă cu grijă, să fie pavoa­ podării colective şl de stat, datorită unei ţină multe substanţe nutritive. Volumul n-am învăţat Ln întreaga mea viaţă. în­ mal sănătoase şi cu cea mai mare putere
este necesară o temeinică muncă de for­ zată, etc., pentru oa acei care urmează îngrijiri ştim pin ce în timpul Iernii a ani­ raţie), depinde de rasa şt greutatea vacii tors în sat am împărtăşit şi celorlalţi ţă­ de germinaţie Pentru sâmînţa de cartofi,
mare $1 creştere a cadrelor. Cu sprijinul cursurile sâ aibă condiţii bune do studiu malelor şi în special a vacilor de lapte, şl de cantitatea de lapte pe care o di rani muncitori cele auzite la consfătuire, am ales cartofii cei mal mari. iar pentru’
organizaţiilor de partid şt a sfaturilor Nu se recomandă ca leoţule să fie citite s-o putut menţine şl chiar min product 1 a zilnic sfâ/tuâadu-l să le pună Ir» practică Eu s Amin ţa de grîu, am pus intr-o cutie da
populare, în anul şcolar 1933—1954, au cuvint cu cuvin! Leotoru au datoria de de lapte De exemplu La gospodăria co­ De exemplu, dacă avem o vată cu o personal, am aplicat multe din metodele nisip umed 100 de boabe, ca si le în­
absolvii cursurile agrozootehnice de masă a îmbogăţi materialul ce-1 predau, cu ex­ lectivă din Dle. raionul Fila, vaca „Doina*', greutate de 400 kg., care dă 5 litri lapte avansate învăţate acolo Am semănat griul cerc puterea de germinaţie. Dacă nu vot
pest? C30 de colectivişti şl întovărăşiţi, emple din raionul şi unitatea unde se în etate de 9 ani. tn numai 90 de zile a pe zl, li vom da 8 kg. de Gn pentru greu­ ln rlndurl încrucişate Iar porumbul şi corespunde, le voi schimba baza de re­
care anul acesta au pus in practică cele ţino cursul. dat o cantitate de 1.165 litri de lapte. La tate şl 3 kg £în pentru lapte O parte din cartofii Jn cuiburi aşezate in pătrat. Griul, cepţie.
Învăţate la cursuri şi au fost în -fruntea Pentru ca lecţia să fie documentată, gospodăria de stat din Calde de Jos raio­ acest fin. poate îl Înlocuit ou dedă fu­ după ce răsărire, primăvara, l-am plivit de Am de gind ca Ln timpul Iernii, tâ
muncilor agricole. trebuie luate atit exemple pozitiva rit nul Alba, vaca cu numele „Elvina" in eta­ rajeră sau nutreţ murat, socolindu-se de două ort. La porumb şl cartofi, am tăcut transport la cimp tot gunoiul de grajd
In raionul OrăşLie, de exemiF&u. colecti­ şl negatiive, fiindcă numai In acest mod, te de 9 om! a dait In 100 ziâe o cantitate flecare kilogram de £ln, pină la 4 hg dto trei praştie fără muşuroi Recolta pe care U am ln gospodărie ţi să-l aşez
viştii de la G AC. Pricaz şl Geoagiu au cursanţii vor fi ajutaţi să poată folosi de 1.293 litri de laipte, Lar vaca „Atena”, Sfeclă, sau 3 kg nutreţ murat. Unei vaci care am cules-o, mi-a răsplătit bine stră­ in platforme pe margmea tarlalelor Aşa
fost pnntre primii in toate campaniile e- experienţa unităţilor fruntaşe şl a frunta­ in 260 xiJe, a dat 3 720 llifcn Lapte La fel, duinţa: grîu 1 300 kg. la hectar, porumb iml va fl mai uşor la primăvară să-L
girooLe AvGnd la bază bogata experienţă şilor in agricultură. la gospodina agricolă de stat din Apol­ cu o greutate de 500 kg şt cu o produc­ 4.000 kg boabe ta hectar, (ar cartofi peste imprăştU pe arătură, lar gunoiul îşi va
sovietică, in anul acesta. Cursurile agro­ Lecţia trebuie să tle predată pe înţe­ dul de Sus raionul Sebeş, vaca „Bujo- ţie de lapte până la 10 litri pe ri, 11 vom 12.000 kg. păstra toato calităţile sale hrănitoare
zootehnice de masă &mt reorganizate şi lesul cursanţilor Însoţită Lii/vd de mate­ iriea‘‘ dă zilnic o producţie de 20 litri da 20 kg fin. înlocuind o pante din ei Cred că în arvul care vine, apllcind şl
îmbunătăţite, in aşa fel, Incit să asigura ria] documentar (plan se. afişe, diferite lapte (plnă Ja 12 kg ) cu 24 kg nutreţ murat Am auzit că ln regiunea noastră tănl mal bine regulile agrotehnice înaintate,
şcolarizarea a cil mai mulţi colectivişti, plante etc) După ce lecţia o fost predată, Asemenea exemple mai sLnt multe. Pen­ încă ţărani muncitori şl gospodărit colec­ voi culege recolte şl mal mari. De asta
întovărăşiţi, muncitori din GAS, ţărani lectorii] trebuie sâ ceară cursanţilor să tru a face oa In toate unităţile socialiste Vaoulor eu o producţie mare de lapte, este tive care au cules recolte şi mai bogate sânt sigur, pentru că anul acesta m-am
munci teri IndivOdualt şl mecanizatori din pună întrebări tn legătură cu problemele şl toţi ţăranii muncitori să îngrijească necesar s3 le dăm silnic şl âte 200-400 Lucrul acesta, rr.-a făcut să mă glndesc convins de superioritatea lucrării după
S.M.T -uml. care au fost expuse şi nu au fost înţe­ vacile de lapte aşa cum prevede zooteh- grame nutreţuri concentrate ca grăunţe mai mult Ja felul cum îmi luorez pâmln- metode ştiinţifice a pămlntulul
Prin currynle agrozootehnice de masă, lese de el, sau Invers, lectorul să pună m'jiimul, este necesar ca expenan/ţa aces­ sau turtă. tul In toamna asta, am însămînţat griul
se urmăreşte ca membrii gospodăriilor cîiteva întrebări de control, la care cursan­ tor unităţi socialiste fruntaşe să tle îm­ In general, pe timpul ternii, vacilor de de toamnă în arătura adîncă, tn care AJMDRIŞ IOAN
coledaive. membrii ântovârâşlralar agri­ ţii să răspundă in mod voluntar. Aceasta, părtăşită tuturor. băgasem mal Înainte gumoluL de grajd sub ţăran muncitor din oomuna Beriu,
cole, ţăranii individuali, tractoriştii, bri­ pentru a se vedea In ce măsură a fost în­ Publicăm mai Jos regulllie de îngrijire lapte li se vor da zilnic următoarea raţie:
gadierii, ponta tonii şt alimentatorii, să ţeleasă lecţia şi hrănlre a vacilor de lapte în timpul Ier­ pentru greutate, 11 kg. fin bun Iar pentru
cunoască şi să-şi însuşească metodele de După ct? lecţia a fost ţinută, după nii, pe care tleoare crescător de animale fiecare kg. de lapte produs, oîte 2S0 gr. Mai multă atenfie lucrărilor
muncă sovietice, problemele de mecani­ Întrebări şl răspunsuri, lectorul trebuie este dator sâ lo pună în practică lin, l.S kg. nutreţ murat, 80 grame ţări te
zare a agriculturii, agromlnimul şi zoo- să le Indice bibliografia care urmează şi 75 grame şrothuri; sau: lin de trifoi de desţeleniri
tctiminimul, precum şi principalele pro­ să fio studiată individual de fiecare Nutreţurile care intră în hrana vacilor
blema de organizare a muncii. cursant. de lupte In timpul Iernii 2 kg., iin de deal 3 kg., pale, pleavă I
Anul acesta, se organizează următoarele AplicaţiunUe practice trebuie să fie exe­ Pentru a asigura o brănire consistentă a kg., coceni 3 kg. şl sfedlă furajeră 2 kg. ;
cursuri agrease* *ehmco in regiunea noas­ cutate după ţinerea curauLui. Organizarea vacilor în timpul iernii, este nevoie să le »ou : ftn da lucemâ 3 ftn de luncă 2
tră : seminarillor se face de către lectori după dăm acestora nutreţuri bogate în sub­ kg., paie, pleavă I kg., coceni 3 kg. $1
1 Cursuri agrozootehnice cu durata de 3-4 zde de la predarea lecţiilor Semina­ stanţe hrănitoare. Nutreţurile sint de mai nutreţ murat 6 kg.
3 ani în cele două gospodării agricole de rele se ţin sub (cârmă de discuţii, care se
multe feluri. Există nutreţuri suculente,
stat (Apcldul de Sus şi Gal do de Jos) şl aobuializea2â ou lucrări văzute de cursanţi îngrijirea vacilor de lapte pe timpul
in gospodăriile egrocole colective Gîrbova, în alte unităţi, sau chiar in unitatea îor. nutreţuri fibroase şl nutreţuri eoneesn/tnale iernii o^o
Apoldul de Sus, Miercurea şl lila. Din seminarii, trebuie sâ reiasă expe­ Din nutreţurile suculente fac parte râdâ-
2 Cursuri agrozootehnice cu o durată rienţa tolerată de el in anii trecuţi şi în cinoase da : sfeclă de nutreţ, moreavi, Producţia mare de lapte se obţine şi
de 3 luffti, In rc&tul gospodăriilor colective acelaşi timp rezultatele In tot timpul cartofi, napi. bostani şi popani furajeri. prtrvtr-o bună îngrijire « animalelor. Va­
şl a întovărăşirilor cursului, lectorul trebuie să ajute pe res­ De asemeni, nutreţurile murate ce se ob­ cile trebuie să albă un grajd bine îngri­
3 Oumnl de mecanizare tu o durată ponsabilul cursului, ca acesta sâ mobili­ jit, bine luminat şi călduros Aşternutul
de 3 luni In SMT-uri şl G AS-uri zeze pe toţi cursanţii atit la predarea lec­ ţin prin insilozarea porumbului furajer, să fie In permanenţă curat şi In straturi O ti. oei’A
4 Cursuri cu mumcatoni din sectorul ţiilor Cit şi lo ţinerea seminariîlnr. Lec­ a fiorii-soarelui, ierbii de sudan, a frun­ cît mai groase pentru ca animalul, să se
silvie, cu o durată de 1-3 luni, fa toate torul trebuie să ţină o evidenţă strictă a- zelor de sJeclă, a vrejilor de dbvleci şi poată bine odihni
ocoalele silvice din regiune supra participării la lecţii şl seminalii a alte plante, precum şi borhotul, sint tot Pentru menţinerea sănătăţii animalelorv
6 Pentru ţăranii muncitori Individuali cursanţilor, olt şl asupra felului cum aceş­ trebuie sâ I se facă zilnic ţesâiatul in răs­ HUH6DOAM
se vor organiza cercuri agricole. Iar pentru tia şl-au Însuşit materialul predai. nutreţuri suculente păr şt în lungul părului. Lar după aecasLa,
ţăranii neâncadraţi în aceste cercuri, con­ Permanent, trebuie să existe o legătură Nutreţurile fibroase sint: finul de nu­ să se dea cu perla sau cu un şumoiag de
ferinţe agrozoatahmoe in cadrul cămine­ intre lectori şa colectivii] raional de con­ treţ, lucarna, finul obţinut din Ierburi paie.
lor culturale ducere a cursurilor agrozootehnice de borc'eagul. cocenii, pleava şi palele La varnle ţinute mult în grajd, un­
Panlru o cit mai bună organizare şi masă. Reuşita cursurilor, depinde In mare Nutreţurile concentrate, bogate în sub­ ghiile cresc mari şt le îngreunează mer­
desfăşurare a cursurilor agrozootehnice de măsură şi de atenţia pe care le-o dă co­ sul. De aceea, odată pe săptămână, e bine
stanţe hrănitoare, sini: orzul, ovăzul, po­
masă. au fost organizate colective (la re­ lectivul regional şl colectivele raionale. oa unghiile acestora sâ fie spălate, iar de
rumbul, boabele da leguminoase (mazăre 4-5 ort pe an să fie duse La potcovar
giune şi raioane), care se ccupâ de des­ In regiunea noastră există toate posibi­
făşurarea cur.auniar, de pregătirea 10c- lităţile ca noul an şcolar al cursurilor fasole), tăriţe şt turtele oleaginoase pentru ajustarea unghiilor.
lorilor, de predarea lecţiilor, ţinerea se- agrozootehnice sâ înceapă şl să decur­
mlnariilor şl aplicaţiunilor practice gă £ntr-un mod cât mai organizat
Odată cu deschiderea cursurilor, aceste Toată atenţia, pentru asigurarea des­ ^Sistem" de rezolvare a scrisorilor
colective trebuie să vegheze ca Jn toate făşurării In bune corvdiţiunl â cursurilor celor ce muncesc
cursurile 6ă fie respectate tematicele date, agrozootehnice ide masă, pentru ridicarea
Iar lecţâiOe să fie ţinute atunci cind au nivelului da cunoştinţe profesionale a ce­ Cererea tovarăşului Nandrea Nicolae de trasa câteva porţii do ris. apoi plecă fără
fost programate lor ce muncesc, pentru sporirea continuă la. S.M.T Miercurea, raionul Sebeş, nu e sâ mal lase celui cu care stătuse de vor­
După fiecare leoţie, colectivele trebuie a producţiei agricole, pentru satisfacerea bă timp pentru vreo nouă întrebare. Luptând pentru traducerea în viaţă a
să urmărească să so facă seminarul res- cerinţelor materiale şl culturale mereu singura care zace în pu/pltrrul tovarăşului prevederilor proiectului de Directive ale faţa planificată Avansate cu lucrările de
sfatului
popular
comunal,
al
desţeleniri, s/nt şl raioanele 11ia. Orâştie şi
preşedinte
peoliv, iar atunci cînd este posibil, să se crescânde alt oamenilor muncii Muncitorul Nandrea, rămase o clipă ne­
Brirazeseu. Mai sint şi altele acolo şt se dumerit apoi o Luă (uga după el Congresului al II-lea al partidului, oame­ Hunedoara, care pe hartă sini haşurate.
organizeze şl aplicaţiuni practice Ingj- Ing BRAJDEAJtfU S1MTON
adună mereu. Rezolvarea tor pentru dum­ nii muncii de pe ogoare, pentru a-;i mări In raionul lila, s-a desţelenit 71,75% din
— Stat tovarăşe' preşedinte, stai I Lă-
nealui e considerată oa Iiind drept o suprafeţele de teren arabil, au trecut la suprafaţa planificată, în raionul Oruştia
muriţi-mă... v-am spus că-mi trebuie o
Atitudine inadmisibilă ^chestiune măruntă". cameră,.. efectuarea desţelenirilor ln păşunile şi 71,50%, iar Ln raionul Hunedoara 67,16%.
intr-o z\ după destulă aşteptare, vă­ — Da, da, ştiu. — ti strigă preşedintele (ineţete sLab productive Prin desţeleniri Rămase Ln urmă cu desţelenirile sini ra­
In ziua de 26 noiembrie, .peste 30 de ţă­ Nicolae l-a mal repetat şi alteori. zând că nu primeşte nici un fel de răs­ se vor reda agriculturii noi suprafeţe ara­ ioanele : Alba, Haţeg şl Sebeş, care sint
depârtîndu-se Şi eu ţt-am spus că n-am
rani din satele aparţinătoare comunei Al­ Asemenea comportare faţă de Interesele puns La cererea sa, tovarăşul Nandrea se bile, care. fiind cultivate cu porumb şi însemnate cu negre pe hartă. Nefolosind
decît una de motoctoletâ.,,
in «şui Mare, stăteau grânvdă în faţa sla- celor ce muncesc nu poate sub nici o duse la sfat să se intereseze personal. ...Noi credem că tovarăşul preşedinte alte plante de nutreţ, vor asigura o hrană din pbn toate atelajele existente, raionul
liflui popular Deşi era ri de lucru, zi In formă avea scuze A purta oamenii pe — Ştiţi, tovarăşe preşedinte — începu îndestulătoare şt mai bună pentru ani­ AJba abia a desţelenit 47,47% din supra­
din Miercurea Bri/vzascu. ar trebui pus
rare multe ar fi putut face prin gospo­ drumuri, fără nici un rost, înseamnă s el — eu sint muncitor tâmplar la S M T. male. faţa planificată, raionul Haţeg 50.75% şi
dăriile lor, totuşi el şi-au lăsat treburile munci birocratac, fără sporit do răspun­ şi am făcut la dumneavoastră o cerere de către organnle competente, să demon­ Tărâm) muncitori dus reigiunea noastră, raionul Sebeş 55,33%
cirrvpului şl-au venit la szfat )1 pornise dere Brigadierul Plorea Nicolae din AJ- — Despre ce anume ? streze practid, numai citeva nopţi, cam fiind îndrumaţi de către organizaţiile de PenLu terminarea desţelenirilor pe ţoale
pe acest drum brigadierul silvic Flore a maşul Mare trebuie să privească cu mal — Aş vrea o cameră... cum &e poate dorm! Intr-o cameră de partid şi de către organele tehnice agri­ suprafeţele planificate, eile necesar ca or­
Nicolae care le promisese că In această multă seriozitate sarcinile sale. De ase­ Preşedintele Brînzeecu, la «uzul acestei motocicletă Cu acest prulej îşi va da. cole, , au trecut la desţelenirea terenurilor ganizaţiile da partid de la sate. agitatorii,
n le va da bonuri pentru lamno de foc meni cu mal multă seriozitate trebuie chestiuni, se pomt pe un rîa nestâpinit fără îndoială, seama, că sarcina de pre­ slab productive. Pină In prezent în re­ tehnicienii zootehnişti şi agronomi, sâ &-
lată pentru o- dan, oamenii veniseră să privească şi Ocolul silvic din Geoagiu, — Cameră vrei ?... Ce fel de cameră şedinte de sfat t-a fost încredinţată, nu giunea noastră s-au desţelenit 64% din rate ţăranilor muncitori importanţa exe­
le Ailmaş Ce folos Insă că ei au venit, lipsa de control şl Îndrumare a celor din tovărăşele, de bicicletă 7... Eu n-am tle- pentru a rîde de cererile oamenilor supraloţele Identificate. cutării acestor lucrări şi să-* îndrume sâ
deoarece acel careJ chemase era plecat subordine, cane, după cum se vede îşi cît una... do motocicletă şl asta-l prea munci* şi a le ţine prin sertare, ci pentru F rentaşi pe regiune la desţeleniri, sînl folosească din plin timpul ce a mai ră­
Era dus după alte treburi. fae de cap. mare pentru dumneata l... a le rezolva cinstit şl In termen. ţăranii muncitori din raionul Brad (in;ţ»m- mas pînâ la îngheţ, desţelenind toate su­
Acest Joc ,,de-8 v-<ap asounselea" nu GH DUMITRE ANU Satisfăcut de chipul şugubăţ în care „a COLIMATOR 1 nat pe hartă cu alb), care au desţelenit prafeţele de păşuni şi fineţe slab pro­
era de fapt primul Brigadierul Fierea corespondent voluntar ştiut" Întoarce lucrurile, preşedintele mai corespondent voluntar cu 90 hectare mai mult. (aţă de supra­ ductive
Pe leme economice toare se mal foloseau cal! La transportul utilajul şi gradul de folosire a timpu­ creştere a producţiei cuprinde accelerarea
subteran. Hzvezele, ciocanele pneumatice, lui de lucru In cadrul Lecărul schimb. In vlteîei de lucru a maşinilor o arată lapUiiî
Despre folosirea maximă a tehnicii craterele şl scocurile oscilante, ca şi alte industria constructoare de maşini, peste că la „Industria Texlilâ"-Lugoj, numai în
mijloace tehnice cu care au fost înzestrate
80% din întreprinderi au un număr mediu
saptembrie. prin mărirea vitezei medn a
din plin minele noastre In ultimii anL, sint de schimburi foarte apropiat de două războaielor, »-a obţinut ln secţia de ţesut
Partidul ri guvernul, ol abolind progra­ cese însemnate în dczvoltoreo industriei Insuficient utilizate în lucrările de extrac­ schimburi. Nu trebuie Insa sa uitam ea rapid o producţie suplimentară echiva­
mul de măsuri menit sâ asigure dezvol­ Inc. STOÎAN PETRESCU grele şl a Industriei de maşini, ceea re a ţie, ba chiar. în unele cazuri, nici nu sini Îndărătul unOT Indici buni se ascunde lentă cu întreaga producţie pa care ar fl
tarea mal departe a întregii* economii na­ creat condiţiile reconstrucţiei tehnice a instalate ln mine. adeseori folosirea nocorospunzătoare 0 daf-o un număr de 34 războaie cu (u
ţionale şl ridicarea nivelul ui de trai el muncitorii şl-au dat seama că introdu­ tuturor ramurilor economiei naţionali, Co pagube aduce economiei noastre unor maşini şi agregate, mai ales in schim­ raţie normală.
poporului, au subliniat cu putere că sin­ cerea tehnicii duce la intens)floarea ex­ aşezării lor pe bază tehnică nouă. mo­ această stane o arată Ins Îşi analizarea re­ burile II şi III La fabrica de maşini-unelle Practica a dovedit din plin că aplicarea
gura calc justă pantry îmbunătăţirea con­ ploatării lor ; Ln capitalism maşinile sint dernă. In comparaţie cu anul I94d, va­ zultatelor în producţie obţinute de două „Ipsif Rangheţ"-Arad utilajul e folosit ln metodelor rapide şi intensive de lucru
diţiilor de viaţă ale oamenilor muncii este un conourent al muncitorilor, cBre îi îm­ loarea utilajului a fost La începutul anu­ mine; la întreprinderea carboniferă Fill- schimbul II numai in proporţie de 75%, constituie un factor deosabit de impor­
mărirea producţiei, creşterea productivi­ pinge tn ghlarele şomajului. lui 1954 de 7,3 ori mal mare in industria peştii de Pădure. unde in luna august Iar in schimbul III aproape Jumătate dm tant de îmbunătăţire a folosirii utilajului
tăţii muncii şi reducerea preţului de cosi Cu totul altfel stau lucrurile Ln socia­ metalurgică, de 5 ori în industria petro­ cele 0 haveze au funcţionat, ln mediei, nu­ maşini stau nefofosite Sarcina conduce­ şl de creştere a productivităţii muncii.
el produselor ln lupta pentru indcţJin:- lism Datorită instaurării proprietăţii ro- liferă şi de 12,0 oro in industria electro­ mai 8 zile, s-a tăiat cu 54fl de tone căr­ rilor întreprinderilor constă in asigurarea La cuptoarele Martin, tn Ump ce pro­
rea acestor sarcini arc o însemnătate hotă­ dale asupra mijloacelor de producţie, a tehnică Sl a producţiei de energie elec bune mai puţin decît prevedea planul de unui număr optim de schimburi La fie­ ducţia medie pe metru pătrat de vatră
râtoare folosirea cit mai deplină a tehnicii : devenit posibilă pentru prima dată folo- Irică Tn minele din Vadea Jiului numărul havat — în timp ce la întreprinderea car­ care unitate de utilaj şl tn repartizarea a cuptorului este de aproximativ 0 tone,
aceasta deoarece lolosizea tehnicii C3îe iirea deplină a tehnicii, realizarea com­ eraţerelor pentru transportul cărbunelui boniferă Sălajul, tinde, ln acelaşi răstimp, uniformă a cadrelor tehnice pe toate oţelanl care dau şarje rapide realizează
principala pârghie a măririi producţie* şi plectă a avantajelor marii producţii me­ in abataje a crescut, in 1953, cu 393% o havezâ a fost folosită 27 nje, planul de schimburile. 12—13 tone Ln industria textilă brigada
ridicării produottvltăţit munrIJ. de utili­ canizate. Mâşinizareu, marea producţie faţă de 1944, lacr ca) al locomotivelor de havat a fost depăşit cu 200 tona cărbune, Cele mal importante rezultate tn îmbu­ de lilatoare condusă de Antoneta
zare maximă e maşinilor şi utilajului fund mecanizată Ln toate ramurile economiei transport subteran ou 381%. lar In septembrie cu 400 tone, fiind Ln nătăţirea Indicelui de utilizare a maşinilor Alexovlcl, dafontâ măririi turaţiei la rin­
totodată strâns legate reducerea preţului naţionale, înlevnetetă pe tehnica cea ma) Eliberaţi din lanţurile exploatării Ge­ funcţiune două haveze. se obţin prin folosirea pe cale intensivă guri, obţine zibuc o producţie cu 12.5
de r.ost al produselor şl realizarea dc eco­ înaltă şi pe munca oamenilor eliberaţi de menii muncii 6Înt adânc Interesaţi în fo­ Folosirea mturtmă a mijloacelor (ehnicc a utilajului, prin creşterea Intensităţii de kg. fire mai mare. însemnătatea ex­
nomii Sn producţie exploatare, constituie baza materială de losirea dm plin a tehnicii şi folosesc bucu­ cu care sint înzestrate întreprinderile cort- lucro a maşinilor cepţională a râ<to\ndirii metodelor îna­
* producţie a socialismului. roşi maşinile, căci ele le uşurează munca xlltule principala pîrphle penlru spnrtrca ln momentul de faţă o iprobeml centra­ intate de folosire a utilajului reiese,
In condiţiile capitalismului, Limitele fo­ Folosirea deplină a tehnicii economi şi reprezintă sprijinul lor principal tn mă­ productlvttâfll munci 1, mari, pentru realizarea lă a organizării producţiei Ln vederea fo­ In de pildă, din faptul că numai pnn
unei
/dră investiţii
mal
constă
maşinilor
losiri)
producţii
e
intensive
losirii depline a tehnicii sint determinate seşte munca sociala, constituind un fartor rirea producţiei şi a productivităţii muncii suplimentare, ci cu acelaşi utilaj şl pe ace­ organizarea unei producţii ritmice. A venit aplicarea metodei sovietice Duvanov, de
hotărî tor al creşterii productivităţii mun­ ln ridicarea veninurilor personale şl ţn ardere rapidă a cărămizilor, se poate rea­
de lapiul că capitaliştii folosesc maşinile leaşi suprafeţe de producţie Plenare C C. timpul să se pună capăt practicii dăună­
cii. In orânduirea socialistă, utilizarea de­ îmbunătăţirea condiţiilor do trai ale po liza anual, liiră alic investiţi* o produc­
c» tr-stremejite de exploatare ; ei le intro­ al P.M.R din august I9S3 a combătut cu toare a muncii „tn asalt", care duce la fo­
plină a tehm<nl este o necesitate obiec­ porului Marele număr de invenţii, ino­ ţie suplimentară de 100 milioane cărămizi
duc tn producţie numai atunci şl în mă­ hotârtre tendinţa unor cadre de partid $1 losirea n eraţi anală a utilajului. La creşte­
tivă, care decurge din cerinţote le­ vaţii şi perfecţionări tehnice realizate dc Dacă numai 20% dm numărul strungari­
tura în care acelea Io măreşte profitu­ de stat oare în loc să lupte pemtnru mări­ rea rebuturilor, la scăderea calităţii produ­
gii economice fundamentale a socialisirvu oamenii munoll sint o expresie a eanşti |ln * lor din uzinele producătoare de utilaj
rile — numai atunci cind preţul maşina rea producţiei pe seama unei mal bune selor şi la prestarea unui număr exage­
lui — folosirea tehnicii -celei mai înain­ ţel Înalte a clasei noastre muncitoare, 0 agricol şi bunuri dc larg consum ar aplica
oste mai mic decît salariile muncitorilor folosiri a rezervelor Interne ale întreprin­ rat de ore suplimentare Experienţa între­
tate fiind mylooul practic pentru asi­ creşterii calificării şi nivelului el cuHutzI-
pe care îi inlălur» maţl^a respectivă. AII derilor, aşteaptă investiţiile statutul. prinderilor fruntaşe dovedeşte că. pentru a metodele de lucru ale strungarului C Va-
gurarea creşterii şi perfecţionării neîn­ tehnie, a interesului viu pe care-1 mani­
Iad. capitaliştii menţin tehnica veche, de­ realiza O producţie ritmică, sint necesare silache Erou al Muncii Socialiste, pro­
trerupte a producţiei sociale, tn scopul sa­ festă muncitorii pentru folosirea tehnicii ★
păşită, iar uneori se întorc chiar la utili­ o bună pregătire tehnică a producţiei şl c
tisfacerii maxime a nevoilor mereu eres ducţia acestor întreprinderi ar creşte cu
zarea muncii manuale. Aşa se exotică fap­ Trebuie spus însă efi, ou toate realizările Cdtlc principale pentru folosirea mori- Justă planificare internă Ln uzina, aslgu-
eînde »îe întregii societăţi Concordanţa 70% ; se înţelege la ce rezultate s-ar
tul că In S U.A munca manuală predo­ cbţlnute în domeniul folosirii tehnlnti. ca­ mă a tehnicii sint imbundtâţtrea folosirii rîndu-se decalajul necesar între secţii,
deplină dintre relaţiile de producţie şi
mină in industria carboniferă în proporţia pacităţile de producţie ale întreprinderilor limpului de lucru ai maşinilor $i aotega- precum şl activitatea Lor neîntreruptă . ajunge dacă un număr mai mare de
de S2%, în industria de turnare a fontei caracterul forţelor de producţie face po­ noastre sint îrxâ insuficient folosite tetor ţi creşterea intensităţi! de lucru a * muncitori şi-ar însuşi aceste metode Dm
in proporţie de 69%, la construcţii 78% sibilă dezvoltarea nelimitată a acestora 51 In mod deosebit se manifestă o proa­ maşinilor. Aceasta înseamnă mărirea păcate, unele întreprinderi se mulţumesc
ln sacţiile de prelucrare la cald ale mari­ constituie un puternic stimulent pentru stă folosire şi gospodărire a maşi­ timpuluu de funcţionare a maşinilor şi Din punct de vedere a] rezultatului lor cu realizările individuale răsunătoare «le
lor uzine de automobile „Ford" şi „Gene­ dezvoltarea lehniaii în socialism nilor in industria car boruleră, în industria respectiv, creşterea producţiei date de economie, toate metodele de folosire In­
ral Motors” predomină munca fuică isto­ In ţara.noastră, ca urmare a ajutorului construcţiilor şi Ln sectorul forestier La maşini înhr-o anumită unitate de timp tensivă a maşinilor urmăresc, tn uîtinA citorva fruntaş* ln aplicarea metodelor
vitoare Capitalismul monopolist a deve­ primit din partea U RSS şl a colaborării mina Aninoasn au fort folosite multă Folosirea dm plin a timpului de lucru al analiza, scurtarea şl accelerarea procese­ înaintate, fără a se preocupa Insă ca aceste
nit o frtnă a progresului tehnee De la economice cu celelalte ţări dm lagărul de­ vreme abia jumătate din locomotivele maşloilor depinde in însemnată măsură lor de producţie, odată cu uşurarea con­ metode sâ devină un bun al masei largi a
primele începu .uri ale capitalismului. mocratic, oamenii munch eu* obţinut suc­ electrice existente te tonp ce Ln unele sec­ de numărul de schimburi In care lucrează diţiilor de munca Ce imensă rezervă de muncitorilor. - * •