Page 7 - 1954-12

Nr. 97 DRUMUL SOCIALISMULUI Pac. 3

V I A Ţ A D E P A R T I D Şcolile din llia sâ fie Sâ fie accelerat ritmul transportului
Sporirea producţiei de cărbune aprovizionate cu lemne la lemnele de foc
Pe zl ce trece se faoe tot mai frig şi
în centrul preocupării comitetului de partid şcolile din cadrul comunei noastre nu slnt Problema transportului lemnelor de ioc, Deva, care nu şi-a realizat planul Îs
aprovizionate cu lemne de foc Comitetul c o problemă da maro însemnătate. De transportul cu camioanele a lemnelor din
L* mina Lupenl exista mull (Jar. Munci­ la comitetul llTM,. dacă arau utamlştj, Iniţiativa sectorului II se esctlnde trep­ executiv al sfatului (popular al comunei modul cum ea va fl rezolvata depinde depozitele Intermediare
torii sini cuprinşi de dragostea de a munci. sau la sindicat, dacă erau sindicalişti, unde tat şl la celelalte sectoare Ilta deşi cunoaşte această stare de Lucru­ buna aprovizionare cu combustibil pentru Defectuos au lucrat şl secţiile combus­
Aceasta o dovedesc rezultatele pe care mi­ au fost analizata cauzele pentru care el Preocupai de grija pentru folosirea mal ri nu a luat nici o măsură pentru lichida­ lamă a oamenilor muncii Experienţa ter­ tibil ale sfaturilor populare raionale To­
nerii din Lupenl le-au dobîndit tn ultimul lipseau nemotlvaţl şl ajutaţi pentru lichi­ raţională a utilajelor, Comitetul de par­ rea ei. Conducerea şcolii elementare din nii care a trecut, trebuie sâ ne fie drept varăşii din cadrul acestora, în deplasările
timp Nn a fost Insă totdeauna aşa A darea acestei bpsuri O contribuţie de tid al minei Lupervi La îndemnul comite­ Sâcămaş s-a Interesat din timp de lem­ învăţătură, să ne facă sâ înţelegem pe de­ oare le.-au făcut Jos la comune nu au luat
îcst si timp cind ei au rămas datori pa­ seamă în această privinţă a adus-o şl ga­ tului raional de partid, în luna septem­ nele necesare, dar a lntlrrvpLrvat greutăţi plin că dacă nu vom da acum — cit legătura cu organele locale, o au mers
triei. cind la mină era o stere de mole- zeta da perete ş> staţia de radloficare- brie 3-a consultat şl ou activul şău Cu din partea tovarăşului Inginer Andreescu timpul încă ne îngăduie — o bătălie stărui- direct la depozite Aşa a făcut tovarăşul
fală. Numaj pa primul semestru al anu­ Acestea comunicau zilnic numele ecelora această ocazie a fo®t prelucraţi iniţia­ de la f.F.E.T. Dobra care, cu toată apro­ toarne, vom ajunge din nou în situaţia de PopovLoi de la Sebeş. Natural că lipsiţi
lui 1954 mina Lupervî avw de recuperat care lipseau de la lucru, arătând, în a- tiva nvuzidtorlior de la uzinele „I. C- barea deţinută, a refuzat să repartizeze a nu putea satisface la timp nevoile oa­ fiind de sprijinul puterii, locale, a nu
8 000 tone de cărbuni, iar pa Întreg anul celsşt timp, şl suma de bani ce a pierdut Frlmu"-£înala Roadele consultării acti­ lemnele necesare şcolii din Sâcămaş In­ menilor muned, in ceea ce priveşte buna vor putea mobiLza ţăranii muncitori la
12 000 tone Pentru a ieşi din această stare respectivul. Acţionînd pe toate liniile, îm­ vului de perind eu fon preţioase Pe baza ginerul Andreescu e aprobat în schimb lor aprovizionam ou lemne de foc transportul lemnelor de toc.
de lucruri comitetul de partid al minei potriva celor ce trăgeau chiulul, E-a a- hotărirll de s-a luai în această şedinţă, ca mani pul an ţi aj I FET-ului (Caceu înţelegând acest lucru, multe din raioa­ In ceea ce priveşte depozitele de com­
Lupeni, ajutat de Oomltetu) raional de juna ca de la un mare număr de nemoti­ s-au înfiinţat echipe pe sectoare pentru Costa şl alţii) să elibereze bonuri pentru nele regiuni» noastre au dus o bătăile stă­ bustibil. putem apune că există şl atol lip­
partid Petroşani, şi^a Îmbunătăţit simţi­ vate ahlntoe. oiţe erau la Inceptztu) aces­ scoaterea din mină a tuturor utilajelor chiaburul Herbel Aron şl elţll care, au ruitoare, reuşind să obţină rezultate bune suri serioase, împotriva cărora trebuie cu
tor metodele sale de muncă îmbunătăţind tui an, astăzi să dispară aproape com­ primit din pârlea IFXT.-ulul Dobra lem­ In acest sens, poate fi aminbt raionul Hu­
ce nu slnt în stare de funcţionare Aceas­ tărie luptat Aşa de pudâ. nu in puţine
activitatea organizaţiilor de bara, indru- plect „blaumcherJl". Pentru obţinerea unor tă acţiune s-a soldat cu punerea tn func­ ne tn cantităţi mari nedoara care datorita faptului că a pua locuri s-a constatat că ie lac exoepţil ta
mlnd şl ajutlrvd zl de zi sindicatul pi asemenea rezultate comuniştii au desfăşu­ ţiune a 8 eompresoare, două haveze şl Şcolile din cadrul comunei lila, trebuie în ultimul Lmp problema transportului ceea ce priveşte repartizarea bonurilor de
UTM-ul. efeotulnd în acelaşi timp un rat o muncă perseverentă. Prin exemplul o serie de motoare electrice şl cu aer să fie aprovizionate cu lemne. In acest lemnelor tn centrul preocupării 9ale, mo- vlnzare Asemenea cazuri pol îi arătate
control permanent asupra conducerii teh­ personal şl muncă de lămurire ei au comprimat Toi după această consfătuire caz, statul popular comunal are sarcini bilixtnd la această acţiune forţele de care la Haţeg, unde casierul Vulcu a fost In
nico-administrative, s-a reuşit si se or- combătut apucăturile de chiul Totodată s-au pus In funoţie câteva utilaje dc mare precise dispune, şl-a realizat planul In această repetate rlndun găsit cu bonuri modificate
gamreze mai bine munoa. Ca urmare a a- au fost efectiv ajutaţi şi de că­ capacitate ca ; perforatoare electrice, ma­ A SACAMAŞAN privinţă, in proporpe de 102% O situaţie şl la Deva, unde casier» T°nea Mazda a
ce stoca, minerii din Lupenl au reuşit să tre organizaţiile de bază, cane s-au Inte­ şini de încărcat. eto., ceea ce a sporit corespondent voluntar destul de buoă o are şl raionul Iha. sâvinşlt acelaşi lucru Daşi aceste fapte au
îndeplinească şi să depăşească planurile resat îndeaproape de munca fiecăruia, lu­ productivitatea abatajelor frontale cu 15%. Nu tot aşa se poale Insă spune despre fost prea bine cunoscute de către tovară­
de producţie Vn udUmele patru luni, lună cru ce continuă eâ se facă şi acum Dacă, Hotărirea activului privind scoaterea Cercul de artă pfas<ieă de la raioanele Haţeg şl Oriştie Aici, problema şul director Fazakaş, totuşi el nu a luat
de lună, redudnd şl preţul de cost al bunăoară, se întâmplă ca un membru de utilajelor tn flecare săptămână pentru re­ tren spartului lemneJor de foc se prezintă niol o măsură practică In urma căreia
cărbunelui cu 4,84%. Astăzi planul pe cele partid să lipsească nemotivat el este pus vizie, a avut ca efect scăderea considera­ Combinatul „Gh. Gheorghlu- slab. am putea spune chiar, cit se poate asemenea comportări să nu mal albe loc
i| lum ale anului 1954 este îndeplinit tn în discuţia adunării generale. Aşa s-a In- DeJ", sâ capete din nou viaţă de slab £ drept că în ultimul timp In
bilă a numărului de defecte de la mina La tel do „preocupat" pentru bunul mers
proporţie de 69,8%. Dlmplaţ cu tovarăşul Sooblei Ioan de la raionul Haţeg a încăput a se trece in
Lupenl ceea ce a contribuit simţitor la Pe Ungă atelierul de artă decorativă e ai lucrurilor din depozit, pentru &attafa-
Succesele se explică prin faptul că, Oo- sectorul Vili, care pentru două nemoti- realizarea planului.de produdţle. Combinatului metalurgic „Gh Gheorghiu- enole părţi la o muncă mai vio Exemplu cerea cerinţelor celor ce muncesc, s-a
mrtetul de partid al minai Lirp«ru, pe vate a trebuit să dea socoteală organiza­ Cu toate aceste succese în munca de în­ De)“* Hunedoara, a luat fiinţă un cerc de In această privinţă îl constituie comuna dovedit a ii şi tovarăşul Nemeş fuliu de
baza Indicaţiilor Comitetului raional de ţiei de bază din care face parte. Tras la drumare şl organizare a producţiei de artă pJastlcâ în care ou fost încadrate Sintămăria Orlea, unde s-a reuşit — cu la depozitul Deva, care. ort de clte ori e
partid Petroşani, a îndrumat mai concret răspundere de către tovarăşii săi, el şi-a cărbune. Comitetul de partid al minei elementele dornice şl cu înclinaţii In 3- sprijinul deputaţilor, Aloman Ioulf şl alţii întrebat de către cel Interesaţi în a-şl pro­
organizaţiile de bază ca acestea să axeze luat angajamentul că pe viilor nu l se Lupenl mai are încă unele lipsuri. caastS direcţie. — ai fie antrenate 2ilnâc convoaie de cile cura lemnele necesare, olnd sl vină pen­
întreaga lor activitate asupra îndeplinirii va mai LntîmpLa o asemenea ruşine In scurt timp cereul plastic ai artişti­ 15-20 căruţe pentru transport. La fel tru a le putea obţine se mulţumeşte a
planului de producţie. Drept urmare a e- La schimbarea atMwd'lrui faţă de mun­ Dacă a reuşit oa majoritatea organiza­ lor amatori a numărat 63 de membri. poate ft amintită comuna Rîul Alb în care, ridica din umeri şl a răspunde mereu uni­
cestei preocupări, numărul organizaţiilor că a unor mineri rămaşi în urmă, tn ve­ ţiilor de bază să devină forţe capabile Munca acestora s-a desfăşurat cu însu­ aproape 30 atelaje, lucrează zilnic pentru form şl de mlntuJalâ ; „vino marţi".
de bază care se ocupă In mod competent derea obţinerii unul avînt generai, a cm- da a mobiliza şl însufleţi masa minerilor fleţire şi roadele n-au întîrzlat să se repararea drumului ce duce la exploata­ Nici In ţrwinţa masLnJ'lor combustibi­
de problemele care determină organizarea trlbuit şi agitaţia concretă şl multilate­ in întrecerea socialistă, eîşttglnd astfel arate Cu obiectele realizate in cercul rea Cilmc şl Valea Fierului
producţiei, a crescut OrganlzaUa de bază rală, pe care comitetul de partid se stră­ Întrecerea cu mina PetrUa. n-a reuşit să plastic s-a deschis o expoziţie, care a (ost Aceste exemple fiînt cit se poate de Îm­ lului nu s-a acordat atenţia cuvenită. De-
teorl au fost cazuri cind ecestea — dl o
de la sectorul In de pildă, an&Lizând in duieşte s-o desfăşoare necontenit şi la un insufle tn acreeaşi măsură şl comitetului vizitată de ml! de oameni ai muncii bucurătoare Ele Insă nu slnt de-sjuns lipsa unui control serios din partea sec­
luna septembrie, felul cum decurge între­ nivel tot mal înalt sindical un sistem de muncă operativ Di/i Datorită dezinteresului pa care comite­ Numai prin atît nu se va putea realiza ţiei de transporturi din cadrul întreprinde­
cerea socialistă, a luat hotărî rea ca. tn In vederea ajutorării secretarilor orga­ cauza sistemului greoi şl birocratic de ur­ tul de întreprindere 11 manifestă faţă de planul la transport Pentru acest lucru, rilor de combustibil — au lucrat la voia
Cinstea Iul 7 Noiembrie să mobilizeze In nizaţiilor de ba2â In privinţa pregătirii mărire a întrecerii, de multe ori elanul mi­ acest cerc de luni de zile activitatea a- trebuie desfăşurat un efort continuu şl inlîmplârif, fîmd săptămlnt la rind fn
aşa fel membrii de partid, irtemişLii şi agitatorilor pe schimburi, comitetul de nerilor a luat-o înaintea comitetului sin­ cestuia lasă de dorit. Doi cei 63 membri general care nu au făcut altceva decit „s-au pre­
sindicaliştii, Incit să nu râmînâ nici o partid elaborează lunar planuri cu 1e- dical Deseori se Inrtrtmplă ca grupe de ai cercului au mai rămas doar 10 31 aceş­ Sfaturile populare eoţpunale, raionale şi gătit".
echipă de mineri sub normă Membrii dc mele convorbirilor organizate, ce urmează mineri ce şi-au îndeplinit şl depăşit sar­ tia se împuţinează pe zi ce trece. regional, trebuie să înţeleagă ci dacă Munca In domeniul transportului de
partid au primit sarcina de a ti primii a se ţine de către agitatori, potrivit cu cinile de fxLan, aă maJ figureze încă .pe Atitudinea comitetului de întreprin­ lucrurile in sectorul transportului de lem­ lemne trebuie neapărat Intensificată Toa­
în întrecere, iar tehnicienii de a ajuta specificul sectoarelor In luna noiembrie, graficul de întrecere cu situaţia anterioa­ dere a Combinatului metalurgic „Gh ne stau aşa cum am arătat, apoi arest
ră cînd erau încă eub normă De aseme­ te «ceste lipsuri grave, care au făcut ca
grupele de mineri să aibă toate condicile de pilda, agitatorii sectorului Intîi au fost Gheorghiu-Dej", de subapreciere a cercu­ fapt se datoreşte în pnmul rind lor. Ele aprovizionarea cu lemne de foc să ră­
pentru scoaterea cărbunelui. Hotârînea ■pregătiţi să popularizeze brigăzile ce şi- nea contractele de întrecere, mai suferă lui de artă plastică trebuie eă dispară. sini acelea, caze in majoritate au trecut
încă de boala tipizării. Iar brigada artis­ mână in urma, trebuiesc grabnic lichi­
după ce a foet prelucrată cu organizaţia au îndeplinit angajamentele, agitatorii din Acest cerc va trebui sâ-şl capete din această problemă mai ia urmă Ne avlnd
tică de agitaţie, Intime In mod nepermis date Sfaturile populare regional, raionale
UTM , ou comitetul sindical şi cu tehni­ sectorul I.2., pentru mobilizarea tuturor nou viaţa o justă organuare în muncă, deafişurind
să ia fiinţă. şl comunale, au datoria lă-şl îndrepte eu
cienii! sectorului, a fost însuşită de ma­ forţelor în vederea îndeplinirii angaja­ A OTOIU o activitate întâmplătoare multe din ele tot spiritul de răspundere atentla spre a-
joritatea acestora La 7 Noiembrie secto­ mentelor luate în cinstea Congresului, cei Comitetul de partid al minei Lupenl corespondent voluntar s-au lisat tirite de difante campanii a-
rul 111 nu numai că a recuperat pierde­ de la sectorul HI, pentru grija faţă de va trebui Eă tragă la răspundere eu mai -----a------ mneindu-se sub formă de asalt, dnd s- cest sector Ele trebuiesc să mobOtoeze ţă­
rile ce le-a avut in acest an, dar totodată utilaj, var cei de la transporturi, pentru multă tărie pe tovarăşul Gabcr Ioan, supra uneia, oind asupra alteia, neglijind ranii muncitori do a Ieşi cu atelajele pen­
tru l rana port De asemenea, sint datoare
i îndeplinii şt planul de producţia pe în­ asigurarea sectoarelor 1a timp cu vago- preşedintele comitetului sindical, care ne­ Văzute... semnalate... pe una în favorul alteia, sau invers
tregul an nete goale şl materiale. glijează munca sindicală. Areal defectuos sistem de muncă unila­ să ia măsuri pentru ca prin căminele
• La cantina Sfatului popular raional culturale sâ se facă o largă popul armare a
Metoda analizei periodice a activităţii Colectivul de redacţie al gazetei de pe­ La fel. trebuie acordat mai mult ajutor Sebeş gestionar tovarăşul Topîrceanu Pe­ terală, a fost aplicat de multe din da­ hotărtrti CamlliuLul de Mlnljln privitoare
conducerii sectorului e folosită de majo­ rete şi al staţiei de radioficare, pe baza comitetului UTM, în vederea organi­ tru masa ce se serveşte nu corespunde turile populare din regiunea noastră Ocu- la stimularea cărăuşilor, şi să se îngri­
ritatea organizaţiilor de bază de la mina îndrumării comitetului de partid, şi-o re­ zării muncii brigăzilor de tineret, care. cerinţelor nLcJ cantitativ, mei calitativ. plndu-se numai de diferite lucrări agri­ jească ca aceştw Bă fie popularizaţi prin
LupenJ Hotârlrile ce Se Uu sînt totdea­ zervat cea mad mare parte a activităţii din 22, numai 10 aplică graficul ciclic de Ardeii unvpluţl «e serve-se le singular, tar cole legate de perioadă, acestea au îm­ gazete de perele, panouri de onoare, etc.
una In funcţie de Lipsurile care există In pentru tratarea problemelor legate de pro­ exploatare a cărbunelui, majoritatea lor la dorbe, trebuie să fii un adevărat pes­ pins mal In urmă problema transportului E necesar apoi ca să fie nelntlrriat îm­
sectoare La sectorul 11 problema ea s-a ducţie. lucrând fără pnogTam car. .. de lemne, zlcindu-ş» că pentru un ase­ bunătăţită munca I FI T.-urilor şi a
menea lucru ,,mal e timp destul" lata dar
ridicat în lumtLe Iulie şi august consta Pentru struraLrea celor rămaşi Vn urmă, De asemeni conducerea tehnico>admlnb- (Coresp Albulesou Marin) pentru ce, In raioanele Haţeg sl Orâ?tâe D R S , care nu au furnizat combustibilu­
colectivul de redacţie ol gazwtel „Mine­ tnativă a minei va trebui trasă cu tăria
in lipsa de stabilitate a rrunerdor la lo­ planul transportului de lemne a rămas In lui materialul tn termenul stabilit, şl nu
rul" închină acestora multa articole şi în La răspundere pentru tărăgănarea ce o • Cea mai apropiata bodegă de gara
curile de muncă S-au Inttmplat etici ca­ Orăştâe se găseşte la distanţa de 2 km urmi Tovarăşii din comitetele executive l-au cor cănit la drumuri aocesibUe pen­
deosebi, multe caricaturi cu un spirit cri­ manifestă faţă de aplicarea prevederilor
zuri ca aJe mineralul Mihescu Petru şl ale tic ascuţit. hotărirll comitetului regional de partid, Aceasta distanţă este mult simţită de ale acestor raioane, In loc să se Intere­ tru căruţe ort camioane. In această pri­
vinţă are de luptat senos TFET Oraşile
altora, care eu lucrat tntr-c lună la fie­ In scopul stimulării grijii faţă de uti­ privind măsurile ce trebuie să le ta in muncitorii de la I F I L gara C F R. În­ seze de aceurtă problemă au mers pin3 La Si Stmeria.
o asemenea neglijenţă. îneit eu luai pînă
care abataj din sector. Îndrumată de oo- la), a luat fiinţă nu de mult in sala de vederea creării de brigăzi rapide, organi­ treprinderea de creştere şi îngrăşaraa şi pe tovarăşii dm însăşi aparatul secţii­ O muncă stăruitoare trebuie sâ depună
matetAil de partid, organizaţia de bază a apel a mdnel, vitrina cu uneltele stricate zarea puşcării cărbunelui în mod eşalo­ animalelor, S M.T, şl altele. lor de combustibil, inlrebumţindu-l In alte şl secţia combustibil de la stalul popu-
(Coresp Mihâilâ Andremcl
Aici slnt expuse : perforatoare, furtunuri, nat şl pregătirea condiţiilor pentru Intro­
luat tn discuţie problema repartizării muncJ Acelaşi lucru l-a făcut şl comite­ lor regional — respectiv tovarăşul SIrbu
lămpi, eto care au fort deteriorate dato­ ducerea combinei.
juste a forţelor de muncă şl a recomandat • La trenurile — curs3 pentru munci­ tul executiv ol raionului Sebeş şl tot aşa E necesar ca acesta să se intereseze cu
rită proastei Întreţineri. Ele poartă ins­ Pentru, fapbul că tovarăşul Cristea Aron, mal mult spirit de răspundere de felul
conducerii sectorului oa schimbările mine­ cripţia aceluia cana le-e folosit fără nici directorul minei, nu primeşte ajutorul ac­ torii şi angajaţii minelor Vulcan, Anlnoa- a procedat şi cel al raionului ILia. cum merge munca Joz la baze, de felul
sa şl Lupenl, cu plecarea la orele 4 şl S.S7,
Lucru care trebuie neapărat ştiut este
rilor de la un abataj la altul sfi le facă o răspundere. tiviştilor comitetului raional şl caută să In ultimele 10 zile, din cele 5 vagoane că, probleme transportului de lemne nu în care muncesc col In subordine
numai în cazuri do absolută nevoie In In urma apariţiei vitrinei cu unelte se sustragă de sub controlul comitetului care le compun, numai trei vagoane sini se poate rezolva prut rapoarte şl prin Moblllzlnd toate forţele; vom reuşi, fără
acest fel situaţia din sector s~& normali­ stricate, la sectorul II a pornit o iniţia­ de partid, trebuie tras cu tărie La răs­ de clasa Ill-a Acestor trenuri le lipsesc scuze ci numai printr-o muncă stărul'.oare doar şl poate, sâ aprovizionăm din l(m?
tivă preţioasă. Organizaţia de bază, la pundere
zat parte din geamuri si uşi şi nu rareori se şl intenta pe cei ce muncesc, cu combustibilul nece­
lntr-un timp, la mina Lupenl. lipsurile propunerea inginerului PsVl, a recoman­ Lichidind ou lipsurile ce mai există, întâmplă să fie neluminate La nelndeplinlrea planului de transport sar încălzitului de lamă
dat conducerii administrative să introducă aâigurtnd un control permanent şi mal
nemotivate de la lucru pricinuiau multe (Ceresp. Muie ancă Gheorghe) a lemnelor de foc a contribuit 41 1RTA V. D
evidenţa prin mărci a uneltelor ce se ■ aprofundat ajutând mal mult organizaţiile
greutăţi. Multa grupa erau dezorganizate predau la sector. Aceste unelte la sec­ de masă. Comitatul de partid al minei
iar unele abataje neplasate torul II sînt păstrate la gTUpe, atârnate Lupenl va reuşi să conducă cu şl mal Nofe bibliografice *.Peştele de la cap
Efortul comun Insă, al organizaţiilor de pe scoabe anume confecţionate. Dacă îna­
muJt succes lupta mizeriilor pentru înde­
bază. al U.T.M -\dul şl al comitetului sin­ inte au fost dese cazurile cind minerii plinirea planului de producţie, garanţia CO M B 1 N E R 1 1 se menţine încordată de la Început plnă Io se strică a
Povestire
sfîrţit, fie că este vorba de înlăturarea
dical au dat roade. Cei ce lipseau nemo- trebuiau să meargă din abataj 4n abataj ridicării nivelului de trai al celor ce mun­ de Tihon Juravllov dificultăţilor de ordin tehnic, fie că este Că moara cea cu trei pietre şi vajţuri
tlvat au fost oh «maţi de către comitatul după câte o unealtă, ac, ele, sînt bine cesc. Poucstea „Combinerii" (n/âţvjpazd ac­ vorba de retolvarea problemelor perso­ din comuna MlhaJţ, raionul Alba, stă mal
de partid, dacă erau membri de partid,' îngrijite I KiARDA tivitatea unei jtafluni de maşini şi trac nale ale eroilor, bine de 7 luni în reparaţie, asta a ştiu
toare In campania de recoltare a cerea- prea blno aut directorul Inireprir.deru
Mor Ajutind colhozurile din raion la ÎNSEMNĂRI DIN KVZBASS „Monta" — de care aparţine această moa­
ră — cit şl tovarăşul Gheorgblu Eugen
Un alt mijloc important de folosire In­ locurilor de muncă ou mateni prime, ma­ productivităţii muncii şl reducerea preţu­ ilrînsul recoltei, combinerii acestui de M. NilriUn
tensivă a maşinilor şl de mobilizare a re­ teriale, scule, dispozitive, combustibil, de­ lui d® cost al produselor — creează condi­ 5 M T realizează o seamă de îmbună­ fteporragiite din Kuzbasj ale Iul NI- şeful secţiei Industrie loeaJă a sfatului
zervelor Interne ale producţiei constă tn sen® de execuţie, fişe tehnica eto., astfel ţiile realizării unor însemnate economii în tăţiri in munca l o r ; se introduce metoda ki/ln, zugrăvesc o porte însemnată a popular regional. Situaţia le este cunos­
perfecţionarea proceselor tehnologice. Ne­ Incit maşinile să poată lucra din plin tn producţie. Aceasta capătă o deosebită Im­ de lucru (n grup a combinelor, se adau luptei poporutui sovietic pentru Indus­ cută din sezlsârile făcute de ţăranii mun- ;
cesităţile dezvoltării economiei noastre na­ celle 480 de minute de lucru ale fiecărui portanţă azj, când ştabul democrat-popu- gă o a treia curăţitoare pa combina „Sta- trializarea sacfaMsţo, pentru înzestrarea cllori al acestei comune Tovarăşul Gheor­
ţionale pe calea socialismului cer. odată eu schimb Introducerea unul utilaj tehno­ lar, asigurând dezvoltarea mai departe a Itneţ", etc. Autorul subliniază eă in In­ armatei sovietice in timpul Marelui Răz­ ghiu are Insă un principiu a) său: „dacă
Îmbunătăţirea folosirii tehnicii existente, logie speelrflc fiecărui produs ar aduce o industriei gndle, foloseşte dtn plin toata troducerea acestor inovaţii se impleteţte boi pentru Apărarea Patriei, pentru con­ le-sr ţine minte omul pe toate, ar lua
introducerea în producţie cu curaj a ino­ contribuţie dintre cele mal însemnate la Izvoarele de e cumul are socialistă spre a iniţiatîua de suj, — a conducerii S M T struirea comunismului otmpil" Aşu se face că a uitat că de 7
luni de cind a intrat moara In reparaţie,
vaţiilor şl perfecţionărilor rezultate din creşterea gradului de folosire e utilajului face investiţii sporite În vederea dezvol­ ulut, — cu cea de jos, — a muncitorilor Istoricul mtnei din Prokopleuek, cu­ el n-a controlat rucl pe directorul în­
şi la îmbunătăţirea calităţii producţiei tării agriculturii, a industriei uşoare «I a Dar mal Importantă dectt aceste îm­ prins aci este un prilej pentru scriitor
progresul tehnic, combaterea atitudinilor desfăşurării unor acţiuni eu caracter &o- bunătăţiri tehnice ne apare creşterea de a arăta întreaga dezvoltare a Ku 1- treprinderii ,,Hcrla". jl nici fnăcar n-a
de ruitrnă 91 anchilozare, însuşirea Şi apli­ Pactorul hotărâtor aJ folosirii din plin a eiel-eu) tura], nivelului conştiinţei oamenilor in pro­ bajsului, greutăţile pe care le-au avut trasai aarcină concretă şefului secţiei gos­
carea noului în tehnică. capacităţii de producţie a utilajului este Inzeatrirvd Industria noastTă ou o tehnică cesul de producţie şl In /rămlntarea la de Inulns constructorii, un prilej de a podării locale a raionului Alba, pentru
activitatea creatoare a maselor — o mare a lua măsuri in vederea grlblrU repara­
Pentru îmbunătăţirea folosirii utilajului perfecţionată, partidul şl guvernul au pus care acesta dă loc. Juravllov abordează Înfăţişa oomenll noi care au crescut pe
însemnătate avlnd ridicarea nivelului cui- la îndemâna oamenilor muncii mijloace cu curo) o scrie de teme delicate lt acest mare şantier Paralela dintre pr0- ţiei
are o mare însemnâlata mecanizarea pro­ Iată deci că lipsa da Interes porneşte
ceselor de muned de Oară şl auxiliare. Nu turol-tehnto at muncitorilor, întărirea dis­ puternice In lupta pentru ridicarea nive­ vedem astjel pe Kadlrov eomblner Jrun- Icopiei-sk-ut din două epoci diferite ne chiar de la tovarăşul Gheorghiu. de la re­
Caş,
ciplinei socialisto a muncii. Maşinile mo­ lului lor de trai. Folosirea dtm plin a teh­ nutrind sentimente, încă nedefinite, dă o Imagine Izbitoare a marilor trans­
se poete trece cu vederea faptul că, chiar nicii corespunde intereselor muncitorilor, pentru Maghlnur, secretara organizaţiei formări săvirşite în aceşti ani. Intere­ giune. aşa cum bine spune un proverb
In unele întreprinderi în pţre mecanizarea deme. de o înaiftă tehnicitate pot fl ml- aUlt ca producători, cit şl Ca consumatori ; de bacă a colhozului cel mal apropiat. II sant de asemeni este reportajul in­ că ,/peştele de la cap se strică" „Noroc"
principalelor procese de producţie a atins nuite doar de muncitori cu un înalt grad cu cit creşte productivitatea muncii, ca vedem pe Fatlanov, unul dm<re cei mat titulat „Povestea maşinii do îndreptot". că tovarăşul Bucur Anton, directorul în­
un nivel înalt, muncile auxiliare, prin­ do calificare urmare a folosirii Intensive a maşinilor, buni comblneri al S M T - ului, decorat Titlul reportajului trebuie înţeles şl Ia treprinderii „Horla" cît şl şalul se’ţlel
gospodării locale de La Alba nu ullâ de
tre care şl cele necemUnd un mare volum Partidul ecordă o înaltă preţuire apor­ cu aitlt sporeşte câştigul muncitorilor, sa­ cu ordinul „Lemn", — cum aleargă dupu propriu (introducerea maşinii de îndrep­ moară Sl nici n-ar putea să uite fiindcă
recorduri personale fi vedem (n s/lrşit
tat şinele provenite de Ia laminor) şl la
de muncă, slnt slab mecanizate De pildă, tului Inginerilor şl tehnicienilor In asigu­ lariul nominal — Iar, pe măsura sporirii pe Korşunov — ziarist talentat, dar cam figurat (transformările suferite de Gusev mal In flecare lună — ta urma sectari­
tn Industria construcţiilor de maşini rarea folosirii maxime a tehndoti superficial — pe Korneev, — locţiitor »ub In/’.uenfa colectivului) lor. — fac promisiuni solemne Dâunăzl
cantităţii produselor de consum $1 a le-
40—50% din muncitori sini ocupaţi In In multe locuri Insă, cadrele tehnldo- ducerii preţului lor de cost creşte şl co­ politie provizoriu at SMT-ului. om Demnă de subliniat, dovedind orienta­ de pildă. Bucur Anton, ţntilni două ate­
muncile auxiliare — acesta flmd In bună ştlinţifice — fondul de aur ai economiei- lanul lor real meschin şt veninos — etc rea sănătoasă a muncitorilor este ati­ laje de la G AC. Obreja. care mergeau
spre moara din Teiuş La întrebarea lui.
Autorul nu se s/ieşte să arate cit de
arc întreg atelierul
tudinea
pe
o
care
măsură rezultatul dezinteresului oare mal noastre — nu slnt folosite potrivit ou ap­ V I. Lemn arată încă din primii ani mulţ II preocupă pe croit jăl problemele faţă de specialistul străin; nici un fel un colectivist W răspunsese cu ciudă io
stăruie fată de sarcina aplicării tot mai titudinile şl pregătirea lor de specialitate personale, printre care dragostea joacă de ploconire faţă de ştiinţa Iul cl do­ glas :
Nu poate fi de minare că Intr-o serie de după victoria Revoluţiei din Octombrie că
largi a micii mecanizări sporirea productivităţii muncii eate. în li- un rol dintre cele mol Importante. Din rinţa de a lucra mal bine decit el, mal — Apăi, mergem la moara leluşenUor.
Un factor Important de folosire a Intre- Întreprinderi maşinile slnt prost folosite Uma analiză, dovada superiorităţii noU felul cum se desfăşoară acţiunea, din repede Viu scris şl atractiv este şl re­ Mai bine de 7 juni de cind tot facem, la
glrf capacităţi a utilajului este întreţinerea tar sarcinile de plan nu sînt realizate, atiîc-dtnca pe care o au personajele în di­ portajul „Stăptna drumurilor", unde 2-3 zile oîle un drum plnă acolo. Şi asta
cind Inginerii sânt încărcaţi ou tot felul orindulrl sociale, condiţia esenţială a vic­ ferite împrejurări, din creşterea eroilor este descris efortul constructorilor de pentru că moara dm Mihalţ, nu se rr d
în bune condiţii a maşinilor, îndeplinirea
de luarăn administrative, care-i împie­ ierii el socialismului asupra capitalismului, pozitivi, reiese (n mod limpede cd, tn drumuri şi chipul energic şl priceput In repară odată...
planului de revizie periodică a acestora condiţiile create de orinduirea soda- care fl conduce o femele supranumită .Şl, tovarăşul Buour, Iarăşi îşi aduce
dică să-şi exercita în bune condiţii sar­ — ridicarea sistematică a productivităţii
Felul oum sini îngrijite şl reparate 'maşi­ muncii fiind nemijlocit legată de progresul listă, plnă la urmă biruie tn om senti­ „Stdplna drumurilor" aminte că au trecut incă trei luni de când
cinile de organizatoricei conducători ai capul de motor, deja turnat — pentru
nile oglindeşte conştiinţa politică a mun­ continuu al tehnicii. In condiţiile ac&uale mentele curate şt nobile. — aşa cum se Fără îndoială că unul din cele mal
produoţiel Trebuie creato toate condiţiile care stă moara — nu «te încă a1 reni 11,
citorilor, grija lor faţă de bunul obştesc tnfîmplă cu Kadîrov, Fdfiamov şl a (fii bune reportaje este cel intitulat „Scri­
pentru ra ingineri! şt tehnicienii, sd-şi adu­ din ţara noastră, folosirea maximă, a teh­ — Iar dacă v.neori triumfă latura ne­ soare către viitor” Plin de optimism, şl începe dm nou să facă promisiuni
Trebuie ele» înţeles că a face reparaţii de Dar ce folos că Işl aduce aminte daci
că din plin contribuţia fa perfecţionarea nicii este una din sarcinile centrale de oare gativi a individului, atunci acesta este reportajul arală perspectivele măreţe
minttrialâ aau a tărăgăna executarea lor depinde înfăptuirea programului de mă­ sancţionat cu asprime de cel dîn jurul ce se deschid Kuzbossului nu la nici o măsură I
şl Introducerea curajoasă tn producţie a
înseamnă a dăuna economiei naţionale şt. său — aşa cum se tnfîmplă ci Kurneev Volumul „fnjemnâri din Kuzbass” se a- Oare dt o să mal fie lărăgânalâ repara­
proceselor tehnologice modeme suri economice adoptat de partid şl gu­
totodată, a crea piedioî şl greutăţi mun­ vern. una din pirghJile principale în lupta Povestirea „Combinerii” este scrisă. dresează (n special minerilor care vor ţia morii din Mihalţ 7
citorilor care aşteaptă maşinile reparate * (ntr-un ritm susţinut asemănător parco găsi aci date şi fapte din viaţa unut im­ Este timpul ca cel oare răspund de
pentru făurirea bunelstirl a .poporului celui fn care se desfăşoară campania de portant centru carbonifer din Lfniunea această moară, să lase vorbăria goală şl
Utilizarea complectă a maşinilor cere Folosirea maximă a maşmilor — avlnd
slrlngere a recoltei Atenţia cititorilor Sovietică. promisiunile şl si treacă la măsuri con­
îmbunătăţirea organizării aprovizionării drept rezultat creşterea considerabilă e (Articol publicat tn „Jclntria" nr 3 144) crete TRUŢA PETRU