Page 8 - 1954-12

Pag. ** DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 97

Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa

Guvernul romta este ai totul de acord
Guvernul romin este de acord că acea­
Poporul romin este ferm hotărî» să fia
Declaraţia făcută de Chivu Stoica cu guvernul sovietic că ta etapa actuală, sta oare dta partea statelor participante la înălţimea datoriei sale şl a răspunderii
atad careurile conducătoare din S.U.A., La conferinţă luarea de măsuri comune lo ce 11 revine in apărarea cauzei păcii, ta
MOSCOVA (Ageapres) — TA&S trans­ Se ştie că potrtvtft acordurilor de la conducătoare din S.UA, Anglia şl Fran­ Anglia şl Franţa împreună cu militenştil domeniu# organizării forţelor armate şi a apărarea cuceririlor sole democratice şi
mite declara^ ffitută de Chivu Stoica ia Raite. Germania occidentală urmează să ţa ascund adevăratele oauzs pentru care revanşarzii germani au trecut la crearea comandamentului, precum şi alte măsuri i muncii sale paşnice.
rcnfertaţa ţârilor europene pentru asigu­ aibă pentru începui o armată ou un e- nu au acceptat propunerile sovietice n unei grupări rrukltaro-agresive pe baza îndreptate spre asigurarea muncii paşnice In strtasă unire ou toate popoarele iu­
rarea păcii şi seCUrltiţll In Europe foctiv de peste 600000 soldaţi sub eo- legătură cp participarea la crearea unul
nrfnvlertl Wehunadhtului, statele euro­ a popoarelor noastre, a integrităţii gra­ bitoare do pare, ta frunte ce marele po­
rpartda aceloraşi generali tuttertştl stage- sistem de securitate colectivă ta Europa
Ttovarâţe preşectinte. tovarâ# I pene Iubitoare de pace nu se mal pol niţelor ţărilor noastre, a apărării lor lm por sovietic, poporul rocnîn priveşte cu
frif care au comandat trupele ce au co­ şl fin legătură cu o întllnire cu celelalte limite * numai la măsurile luate de ele potriva unei eventuale agresiuni. încredere viitorul.. *
Guvernul Republicii Populare Ror^ina tropit pârmntiKile atâtor ţări europene ţâri europene la această cooferirtţă. ptaă acum pentru asigurarea apăzărk lor
lafiutâ călduros iniţiativa guvemuhn so­ CJtmţonn intenţiei autorilor planurilor Unul din pretextele Invocate de cer­ In situaţia actuală sa cere nu numai o Delegaţia română declară că Republica Poporul romin este convins că potaica
ţărilor Iubitoare de pace, care participă
Populară Română este gata oa, împreună
vietic privitoare la convocarea conferin­ de rwlnannvire a Germaniei occidentale, a- curile conducătoare ale ţărilor occiden­ deosebită vigilenţă, cl şl luarea în comun cu celelalte ţări partinl/pante la conferinţă, la conferinţa al cărei scop este asigura­
ţei ţărilor europene In problema asigurării caastă^armatâ trebuie să devină cea mai tale pentru a ascunde lipsa lor de dorinţă a unor măsuri practice şi eficace pen­ să ta toate măsurile necesare. & rea păcii şl securităţii colective a tuturor
păcii ţi securităţii în Europa, care intere­
puternici din toate armatele vasl-euro- de a participa ţa conferinţa statelor eu­ tru apărarea picii 9! securităţii. Este Poporul romJn a Indurat prea multe ţărilor europene se bucură de sprijinul Larg al
sează în cel mal înalt grad popoarele f*3te. ropene pentru asigurarea pâdl şt secu­ necesar ca statele iubitoare de pace sfi-şi suferinţe, a vărsat prea mult sânge în tuturor popoarelor iubitoare de pace din Eu­
Europei Popoarele europene stat iutei
Ptaă şl ziarul amortoan „New Yorlc rităţii In Europa, a fast referirea la faptul unească strins forţele şi să te întărească urma Invaziilor mârşave ale Imperialis­ ropa şi din lumea Întreagă, care se pronunţă
Interesate în eroarea şi asigurarea con­ 'Times” din ’ 10 noiembrie a c. subliniază că nu au avut ttavp suficient să se pre­ considerabil, să-şi Întărească capacitatea
diţiilor oare să garanteze o pace trainică că '„dacă tratatele de la Parte vor fi ra­ gătească pentru discutarea unor probleme de apărare pentru cazul ratificării acor­ mului german pentru a nu trage oor> du- cu Mărire împotriva planurilor de deslănţuife
pe acest continent şl în lumea Întreagă. ziito corespunzătoare acum. ctad aceas­ a unui nou război mondial, pe n * r u Iriunlul
tificate Iii întregime şi traduse ta viaţă, etit de importante. durilor de la Paris. ' tă primejdie s-a Ivit din nou. definitiv el oauzei nobile e păcii.
Exprlmtad voinţa poporului roman, gu­ ele vor tnansfoiyna Bondul in forţa mi­ După cum se ştie însă, puterile occi­
vernul Republicii Populare Etamine se că­ litară conducătoare din Europa occiden­ dentale au luat cunoştinţă de propunerea
lăuzeşte In poJltflca ea externă de ‘năzuin­ tală”. sovietică cu privire la crearea unul sis­
ţa spre colaborarea internaţionala cu Guvernul rotata consideră că retaar- tam de securitate colectiva în Europa Declaraţia făcută de Cian Ven-tian
toate 'inia, se situează pe o poziţie con­
marea'Qounanfie] occidentale şi atragerea taci le oonferiftţa de la Berlin, adică cu MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­
secventă de apărare a păcii şt la atitudine ei în blocuri şi grupări militare sub for­ peste nouă luni ta urmă lor au un caracter extrem de primejdios. ropa. Locul principal in planurfle agreatoe
ImpoLrlva împărţirii lumii In blocuri mi- mite declaraţia lăoută de Clan Ven-tJan De aceea, ele trebuie iă fie dejucate şl şl militare, înfăptuite In prezent de cer­
Milioanele de oameni Iubitori de pace
liîare a) căror scop este înrobirea altor ma urounil Europei occidentale şl a blo­ din Europa pot întreba pe bună dreptele : la şedinţa din 1 decembrie a conferinţei zădărnicite Totodată, tocmai fiindcă aces­ curile agresive ale S U.A.,. este din nou
cul te Atiantlcteu! de nord constituie o
popoo^ şl oare după cum o dovedeşte ţărdor europene pentru asigurarea pârii te planuri agresive şl de r&zbot contra­ rezervat înarmării Germaniei occidentale
experienţa Istoriei, duce In cele din ur­ gravă primejdie pentru pacea şl securi­ cum s-a putut tatimpLa oa nouă luni să şi securităţii ta Europa. vin intereselor tuturor statelor şl tuturor şl Japoniei Iotă de ca tn comunicatul din
tatea poporului român
nu li test suficiente puterilor occidentale
mi ia izbucnirea războiului cu toate con­ ■In decursul unei singure generaţii, po­ pentru a se pregăti ta vederea discutării Tovarăşe preşedinte, tovarăşi delegaţi I popoarelor şl constituie o primejdie pentru 25 iulie cu privire la tratativele dintre
secinţele sale fatale. Permiteţi-rai să iau cuvîntul la actuala existenţa şl viaţa Jor. ele Inlllmptaă o îm­ primii miniştri a» R. P. Chineze şl R D.
porul român a cunoscut în două rtndurl problemei cu prtvtro la organizarea unui conferinţă In numele guvernului Republicii
Construcţia oaie *e desfăşoară tn Rc- urgia adusă de militarismul german; el a sistem de securitate colectivă In Europa, potrivire creeovndă dta partea tuturor Germane se arată că „lupte împotriva re-
mînJa demnervat-tpupuLară in scopul asigu­ plătit un tribut greu de stnge, tar econo­ în tâmp oe conducătorilor acestor state Populare Chineze, In calitate de observator statelor şl popoarelor Iubitoare de pace. militarizării Germaniei oceJdentale ţi Ja-
rării progresului material şl cultural con­ miei naţionale i-a fost adusă o uriaşă pa­ le-ou fast suficiente numai trei săptă­ Guvernul Republicii Populare Chineze De aed rezultă clar că aceste planuri ne­ pomel «te sanotaa comună a tuturor po­
tinuu al poporului ronun nu poate avea gubă materială. mâni. după eşecul aşa-zisului tratat cu consideră câ propunerea focmuLală de buneşti pot fi dejucate şi zădărnicite poarelor Iubitoare de pace" LupfcLnd pen­
ca rezultai o altă politici deofit politica In timpul primului război mondial, care privire la „comunitatea defensivă euro­ Urmai ea Sovietică ta nota za din 13 noiem­ Puternicul lagăr al păcii şl democraţiei, tru pace tn Asia şi pentru securitatea ţării
de apărare a pieii şt independenţei na­ brie anul curent, cu privire la convocarea In frunte ou marea Uniune Sovietici, s-a sale sprijinind lupta pentru pace ta Eu­
a fost de asemenea precedat de grupări peană" pentru a pregăti acordul de la
ţionale — garanţia munca paşnice a po­ militare opuse una alteia, paguba prici­ Londra şi chiar pentru a cădea defzmtiv unei ccnfermţe pe întreaga Europă ta Întărit şi consolidat şl mai mult, a devenit ropa, poporul chinez se pronunţă stil îm­
porul Uj romi fi­ problema creări» unui sistem de secu­ deja bastionul puternic al menţinerii pă­ potriva înarmării Japoniei de către cer­
nuită economiei naţionale prin război şl de aoord asupra Iul? ritate ©aleepivă în Europa, este im pas
lată de ce Repubhca Populară Etamină, ocupaţia germana a fost de 31 miliarde Poate că cercurile guvernante din oc­ cii în lumea întreagă. Politica dusă de curile agresive americane şl a politicii lor
Împreună, cu celelalte popoare robitoare led ân aur. cident au o unitate de măsură pentru sta­ Important şi oportun, Îndreptat spre men­ ţările acestui lagăr în apărarea păcii şi agresiva războinice In Asia, cit şl împo­
ţinerea păcii ta Europa şl ta lumea în­
de pace In frunte ou UR5S., participă Fiecare al zecelea locuitor al ţârii a bilirea timpului otad este vorbe de se­ treagă Guvernul Republicii Populare Chi­ în scopul atenuării încordării Internatio­ triva InarmArll de către acestea a Ger­
tn mod activ la mâstrrite «ndreptote spre căzut pe front curitate colectivă, şi o altă unitate de neze aprobă pe deplin şt sprijină această nale sa bucură de simpatia şi sprijinul maniei occidentale şl a politicii lor do
menţinerea şl Întărirea plclţ Asocierea" Ramtnlei cu Germania hltle- popoarelor de pe întregul glob pămfn- război agresiv în Europa Lupta pentru
măsură otad este vorba de retnamvaraa propunere a guvernului sovietic tccc. Uniunea Sovietică şi ţările de de­ pace In Asia şl în Europa este ta prezent
Guvernul Republicii Populare Romloe ristă ta cel de el doilea război mondial, Germaniei occidentale? In ciuda faptului că propunerea guver­
s-a pronunţat In repetate rtndurl Împo­ ca urmare a trădării naţionale a burghe­ Nu Inoape îndoială că popoarele Eu­ nului sovietic « 1r»t1mpinat sprijinul căl­ mocraţie populari duc în mod consecvent o luptă unftă, indivizibilă, comună. Po­
porul chinez urmăreşte cu atenţie susţi­
o politici de pace, deoarece au nevoie
triva politicii de reînviere a Wehrmach- ziei rojţvuve, a dus Ia exploatarea şl je­ ropei, oare au trecut prin atltea încercări, duros ol tuturor etatelor Iubitoare de pace da condiţii de pace pentru opera lor de nut! evoluţia situaţiei in Europa ; eJ stă
tulul, de refacere a imperialismului ger­ fuirea bestială a economiei noastre na­ nu se vor lăsa înşelate de astfel de ma­ şi ol popoarelor dta toate ţările, ea a construcţie deoarece pacea este necesară ferm alături de Uniunea Sovietică şi ţă­
man. promovată de cercurile agresive ţionale. nevre şl vor continua ou ş! mai mul Li ho­ fost respinsă de guvernele S.U.A.. Angli­ popoarelor din toate ţările, dar aceasta rile de democraţie populară şi de celelalte
din S.U.A., Anglia şi Franţa împreună cu Paguba pricinuită da Jugul hitlerist a tărî re lupta pentru pace şi-securitate ei, Franţei şi ale altor câtorva ţări euro­ nu Înseamnă In nici un caz că aceste ţări ţări şi popoare iubitoare de pace. sprijină
milita rişti i revanşarzi germani fost de 10 000 miliarde lei, ceea ce repre-
Guvernul român sprijină întru totul pene şi de aceea actuala conferinţă, 1a se tem de aşa-numlta ,',forţă" a Imperia- ‘ dta toate puterile lupta lor pentru men-
Guvernul Republicii Populare Romi ne ztptă bugetul Romîreei pe 12 ani- care se discută problema securităţii co­ lişlflor Experienţa celui de »l doilea |inerea păch ta Europa şl asigurarea se­
împărtăşeşte părerea guvernului sovietic Jertfele care au făcut poporul romin propunerea Uniunii Sovietice referitoare lective ta Europa, n-a putut sâ devină o război mondial a dovedit că agresorii nu curităţii lor, sprijină lupte dusă de po­
!că in urma semnăru la 33 octombrie a_c. să sângereze atât da mult şl uriaşele la încheierea unui tratat general* euro­ conferinţă a tuturor statelor europene O stat tn stare să subjuge cu ajutorul „for­ porul german pentru unificarea paşnică a
pean la care pot lua parte ţoale statele euro­
a acordurilor de la Paris, care prevăd re- pierderi suferite de Romtaia au creat pene. indiferent de orânduirea lor socială oafcfal de situaţie, bineînţeles, nu poate ţei” ţările şi popoarele care luptă hotărî: Germaniei. Politica de pace şl lupta co­
mlhtonzarea Germaniei occidentale şi e- mart piedici ta calea progresului econo­ şl de stat ţinând seama de interesele le­ să nu provoace regrete, dar răspunderea pentru pace, democraţie şi independenţă ; mună pentru menţinerea păcii, dusă de
tragerea el tn grupări mzUtare sulb forma mic şi a dezvoltării culturale a ţări] gitime ale tuturor ţărilor, mari şl mica. pentru aceasta revine numai guvernului în cele din urmă au fost nimici ţi tocmai ţările lagărului pScll şl democraţiei In
uni un o Europei occidentale şl a blocului Poporul romin, care a fost subjugat de 5 U.A şl guvernelor Angliei şl Franţei, agresorii care au propovăduit politica frunte cu U.RSS., corespund tater«a©tor
Atlanticului de nord, al căror scop ogre- trupele K au ierului tn cursul primului răz­ Opinia publică din Romtata a tatimpt- care II urmează, deoarece ele se strădu­ de forţă popoarelor din toate ţările De aceea, ele
|slv nu poate fi aoama, In Europa se cre­ boi mondial şi care a cunoscut robia şl nat cu o deosebită satisfacţie' propunerea iesc In prezent nu sl creeze pe csalea trata­ Cercurile guvernante ale Angliei, Fran­ vor găsi fără îndoială sprijinul holârtt
ează o gravă prtmejdi# care ameninţă Jaful din partea hltierismulul. Împotriva Uniunii Sovietice şi o sprijină fierbinte tivelor şl acordurilor Intre părţile Inte­ ţei şi celorlalte ţări vest-europene pot uite al popoarelor ţârilor din lumea Întreagă
_ pacea şi securitatea popoarelor europene căruia a Întors armele la 23 August 1014. In trecutul ci, Romlnla a cunoscut fin resat© un sistem de securitate colectivă cumplitele Învăţăminte ale istoriei, ele Lupta noastră pentru pace este o cauză
Experienţa istorică îndelungată a con­ consideră militarismul german duşmanul întregime consecinţele politicii de creare In Europa şi să menţină o pace trainică nu pot ti tata uitate de popoarele aces­ dreaptă, iar aauza dreaptă va învinge ta
vins poporul rorrtîn că atat timp dt în de moarte al Independenţei sale naţionale, de blocuri şl grupări agresive In Euro­ tn Europa, ci sl ratifice olt mal repede tor ţări, mai aJes de poporul francez. In mod Inevitabil.
Europa va exista militarismul german nu al libertăţii sale şl al progresului ţării pa, al căror scop era să semene vrajba posibil acordurile de la Paris, să înar­ ceea ca priveşte Uniunea Sovietică, ea a Problemele discutate la conferinţă au o
pol existe linişte şi securitate pentru el pi sale. intre popoare, să sacrifice anumite state meze Germania occidentală, să întărească nimicit forţele agresive ale Germaniei importanţă unaşl nu numai pentru se­
pentru celelalte popoare europene care au Noua Romfime, democrată şi Iubitoare şi câ întoarcă agresiunea germană spre grupările militare opuse altor state dta hitlerirte In timpul celui de al doilea răz­ curitatea tn Europa, ci-şi pentru pacea ta
fast supuse In mod periodic invaziei şl de pace, &-a născut In lupta pe oare po­ răsărit împotriva U.RSS. Europa, să scindeze pe timp îndelungat boi mondial, a salvat civilizaţia Europei lumea întreagă. Refuzul S.UA., Angliei,
Jafului din partea Imperialismului ger­ porul’romin, dllberal 'de către Armata Pentru a împiedica tn acea perioadă CtermaQLa"$l Europa şi eS pregăteasdS un şl lumi! întregi şi a adus prin aceasta Franţei şl celorlalte'ţâri vest-europene de
man Sovietică, a dus-o cu preţul a numeroase realizarea sistemului de securitate co­ nou război. Guvernul chinez şi poporul omenirii cel mai mare serviciu. Aceasta a participa la ooorferinţâ dovedesc tacă
Victoria asupra hltierismulul a creat jertfe pentru libertate şt independenţă na­ lectivă propus de Uniunea Sovietici. Ini­ chinez se pronunţă cu hotărî re împotriva înseamnă că Uniunea Sovietică sprijinită odată marea Importanţi şl actualitatea
condiţiile şi premisele pentru a se pune ţională. împotriva jugului Imperialist şl ţiatorii politicii de blocuri au Introdus acordurilor de La Parts, Îndreptate spre de popoarele dta lumea întreagă, era pu­ conferinţei pentru sprijinirea păai şi pre­
capăt militarismului german şl nenoroci­ al ocupaţiei hltieriste. sistemul aşa-zisetor garanţii unilaterale, reînvierea militerisrnuilui german, spre ternică tacă pe atunci. Astăzi Uniunea So­ întâmpinarea unui război In numele gu­
rilor pe care le-a cauzat popoarelor Eu­ Trăgind învăţăminte din prcrpia sa ex­ date şl Romăruei de către Anglia şi Fran­ crearea unor blocuri militare agresive şi vietică «te şl mal puternică deci! a fost vernului Republicii Populare Chineze de­
ropei perienţă istorică, poporul romin Lşl ex­ ţa In ajunul colul de al doilea război pregătirea unu! nou r&zbol şl consideră tn trecut; mai mult, ea are alături de clar eâ Republica Populata Chineză este
Prin eccrdul de la Potsdam nurlia pu­ primă voinţa de a lupta ou toată hotă­ mondial După cum a arătat mersul eve­ câ acordurile de la Paris contravin tutu­ ea Republica Populata Chine2ă cu o absolut de acord cu declaraţiile făcute la
teri care făceau parte din coaliţia antî- rî rea impojriva rota vierii militarismului nimentelor din acea perioadă, garanţiile ror acordurilor Internaţionale in problema populaţie de 600 000 000 oameni şl celelalte actuala conferinţă de şeful delegaţiei .so­
hltîeristă şi-au asumat obligaţia de a nu german şl a Includerii Germaniei occi­ au încurajat de fapt Imperialismul ger­ germană şl nu au nun Ic comun cu sar­ ţări de democraţie populară. S-a format vietice, tovarăşul Molotov, şeful delegaţiei
admite reînvierea militarismului german dentale tn blocuri nrHltare agresive. man să-şi realizeze nesllnghertt planuri­ cina Întăririi securităţii ta Europa şl res­ puternicul lagăr monolit el păcii, demo­ polone, tovarăşul Cyranldewlc2, şefta dele­
de a crea o Germanie democrată, iubitoa­ In situaţia creată acum în Europa prin le de înrobire a ţărilor din Europa răsă­ tabiliră unităţii Germaniei, constituind o craţiei şi socialismului, ta frunte cu U- gaţiei cehoslovace, tovarăşul Siroki, şeful
re de pace, şi de a preta timp taa un nou semnarea acordurilor do la Paris şi ta riteană provocare serioasă dta partea cercurilor nhmea Sovietică, lagăr care se bucură delegaţiei Republicii Democrate Germane,
măcel mondial ceea ce corespimde voinţei urma măsurilor luate de guvernele S.U.A., In 193â, reprezentanţi! guvernului en­ agresive ale S.II A. şi adepţilor lor englezi de sprijinul hotirît al tuturor popoarelor tovarăşul Grotewob), ş! caRalţi delegaţi;
popoarelor care şi-au vărsat singele pen­ Angliei şl Franţei ftmpreună cu mdltariştli glez au dus la Londra tratative cu re­ şi francez. împotriva cauzei păch ta lu­ iubitoare de pace şl al întregii omeniri Republica Populară Chineză sprijină pe
tru eliberarea de sub Jugul hltlerist germani pentru ratificarea cit mal grab­ prezentanţii Iul Hitler, cu prilejul cărora mea întreagă. progresiste Iată de ce se poale spune cu deplin hotirtrile şl toate măsurile referi­
Astăzi, numai dvtpâ nouă ani de la ca­ Anglia s-a obligat să respecta în Între­ Cercurile agresive americane încearcă
nică a acestor acorduri, ţările europene au siguranţă că, rtocâ vor îndrăzni să dez­ toare la menţinerea păcii ţi securităţii In
pitularea agresorului hitlerist, poporul ro- gime eşa-ztsa „sferă germană de interese” să-şi subordoneze întreaga lume cu aju­ lănţuie un nou război mondial împotriva Europa care vor fi luate la conferinţă-
min împreună cu celelalte popoare ale ta faţa tor două perspective: o perspec­ din estul şi sud-estol Europei, şi sâ renunţe torul aşa-nu mitei politici „de pe poziţii de
tivă este ratificarea şl traducerea ta viaţă Uniunii Sovietice şl ţărillor de democra­ Sta tem convinşi că conferinţa se va achita
Europei este pus din nou In faţa pri­ La garanţiile date Romtalei şi altor ţări forţă". Planurile lor agresive şt de răz­
a acordurilor de la Paris Nu Încape în­ ţie populară, cercurile agresive americane cu succes de sarcinile Istorice ce-1 stau
mejdiei rennlUUrizăril Germ ani ai occi­ din estul Europa,şi să oblige Franţa să boi ameninţă nu numai Europa, ete ame­
doială că aceasta înseamnă agravarea Ine­ şl protejaţii lor mlUtariştll vest-genmanl în ftaţă şl va contribui la consolidarea
dentale şl a Includerii el In grupări mi­ renunţa la legăturile ei cu aceste ţîn. ninţă de asemenea Asia şi celelalte re­
vitabilă a încordării internaţionale Şi a vor avea o soartă şl mal amară deofit cea continuă a forţelor care apără pacea In
litare agresive. giuni al* globului pimmtase După cum
pericolului unui nou război. Acordul economic germano-romta, care a lui Hlter lumea întreagă. Conferinţa constituie o
Această situaţie este readt&tid poliitidi a urmat acestor acorduri în anul 1939, a se ştie, în Asia, aceste Cercuri înarmea­ Poporul ohmez aste preocupat nu nouă dovadă a faptului că ţările lagărului
do creare de blocuri agresive in Europa Este de la sine înţeles că nici o ţară, pus economia naţională a Romin ie» la dis­ ză ta mod activ Japonia, creează baze numai de pace tn Asia, et este preocupat pârii şl democraţiei stat unanime ta ati­
de Înrăutăţire a situaţiei internaţionale şl oare doreşte să-şl apere securitatea şt in­ poziţia monopolurilor germane. Conform militare Recent, ele au înjghebat un bloc tn aceeaşi măsură de pac* ta Europa El tudinea tor cu prdvlre la toate probleme­
de-agravare a primejdiei unui nou război dependenţa nu poate privi cu indiferenţă agresiv în Asia de suid-est Ele ocupă o ştie bkie ce reprezintă primejdia milita­ le situaţiei Internaţionale. Această uni­
acestui acord, care avea un caracter de
politică dusă de cercurile guvernante din cum creşte efectivul Wehrmach tuluri şl exploatare cu adevărat colonială. Roml­ parte dta terltorhil chinez — insula Tal- rismului german. Cele două războaie
Statele Unite ale Americil şi” sprijinită tn cum în ml talie acelora pentru care co­ nla a fost transformată intr-o anexă a- van — şl încearcă să împiedice poporul mondiale precedente au fost declărtţuite tate şl coeziune a ţârilor lagărului păcii
primul rind de guvernele englez şi,fran­ tropirea Europei a devenit o tradiţie se grară, într-un furnizor de materii prime, chinez sl-şî înfăptuiască drepUil său su­ de mllltarlşlll germani Aceste războaie şl democraţiei reprezintă o forţă uriaşă şi
invincibilă ta lupta pentru apărarea picii
cez care şl-au Încălcat obligaţiile interna­ acumulează o cantitate tot mari mare de petrol, cereale necesare mlAHariamului veran : eliberarea TalvanuJul. Cerourdc ou Impus mari sacrificai şl suferinţe nu
ţionala cu privire la rezolvarea democra­ mijloace d« exterminare Calea ratificării german pentru pregătirea celui de al agresive ele S U.A. se ocupă şi tn Asia de numai popoarelor dta ţările europene, ele ta Europa, ta Asia 5! tn lumea Întreagă.
tică a problemei germane. şl aplicării acordurilor de la Paris duce in pregătirea unui război împotriva Republi­ au cuprins China şl Asia şi au pricinuit Astăzi popoarele de p* întregul glob pi-
Uniunea Sovietică este singura dintre felul acesta 1a Intensificarea curaei înar­ dodea râabol mondial. cii Populare Chineze, Uniunii Sovietice şl nenorociri popoarelor Chtaai şt Asiei. mlntesc cer pace Nu există forţe ta stare
manie puteri care, as urnind u-şi obligaţii mărilor ceea c« Înseamnă creşterea po- In urma realizării acestor planuri ale altor stole şl popoare ariatîde. acţtonînd Înainte şl ta timpul cohil de ol doilea să oprească a vita iul continuu şi creşterea
forţelor populare care se pronunţă pentru
ta problema germană, respectă aceste o- verei care" trebuie să apese pe umerii rmperiallştolor oocidantaU şl o compli­ la fel cum acţionează în Europa război mondial s-a încheiat Intre Ger­ pace Forţele popoarelor Iubitoare de pace
MiSaţii. .,;;!£>> maselor populare ale ţărilor din Europa. cităţii cercurilor reacţionare conducătoa­ File nurii* agresive şl de război care se
Această cale face totodată cu neputinţă re şi a monarhiei, România a fost imclusâ mania hitler istă şi Japonia militarist! o alian­ sânt invincibile Victoria va fc fără în­
Ea duce ta mod consecvent o politică în oşa-rlsui „spaţiu vital" al Germaniei înfăptuiesc în prezent de către cercurile ţă în scopul de a duce împreună un doială a popoarelor care luptă pentru
de împiedicare a reînvierii fascismului în existenţa prindinaJelor condiţii pentru guvernante ale S U.A şi de către adepţii
crearea unei Germanii unite, iubitoare de hrtderlste. In Ramin la a fost instaurai! război agresiv atit tn Asia olt şl lo Eu- pabe. (Text preîcurfol)
Germania, o politică de restabilire a uni­ „noua ordine" a lui Hitler Trupele Wehr-
tăţii Germaniei pe baze democratice şi pac* şi democrate şi dure în Cele din ur­
mă la Izbucnirea unui nou război. machtuluâ hitlerist au Intrat pe teritoriu#
paşnice
•Propunerea Uniunii Sovietice cu privire Romin iei, statul romta ţl^a pierdut total
Guvernele Ş.UzA, Angliei şl Franţei nu Independenţa naţională şl e fost torit In Puternicul răsunet internaţional al conferinţei europene de la Moscova
numai că nu au contribuit la crearea unei la crearea unul sistem de asigurare a se­
curităţii colective ta Europa a deschis aventura crtmnnallâ a războiului antdso-
Germanii democrate şi Iubitoare de pace vietlc Reanima a Ieşit din această situaţie DJAKARTA lAgerpres). — ziarul critică puterile occidentale, şi în rea Europei şl te : tateţirea cursei înarmă­
ci, dimpotrivă au luat In decursul unui popoarelor Europei o altă perspectivă, numai datorite eh berării de către Arma­ Ziarele Indoneziene se ocupă pe larg de primul rtad S.U.A. pentru că au refu2»t rilor. A ratifica aceste acorduri nefaste
şir de ani măsuri care împiedică reali­ perspectiva menţinerii păcii, apărării in­ ta Sovietică şi tn urma răsturnării dlc*- lucrările conferinţei ţârilor europene pen­
zarea acestui ţel, pregătind reînvierea dependenţei naţionale a popoarelor, a re­ tru asigurarea păooâ şl securităţii ta Eu­ să partictpo te conferinţă ar însemna a anihila şansele de trata­
militarismului agresiv în Germania oc­ zolvării paşnice a tuturor problemelor tatvzril fasciste de către torţele populare ropa. Ziarul subliniază : „Ele se gtadesc la alt­ tive, a lichida perspectivele slăbirii in-
patriotice
cidentală litigioase nerezolvate ptaă «cum. Este îndeobşte cunoscut că această po­ Ziarul „Meitielca” publică pe pnma pa­ ceva — la rata vi ere a militarism uku ger­ cordârti ta ntuaţla Internaţională.
Eşeoul planurilor de creste a aşa-zJsel Este cu totul de înţeles eâ organizarea litică, ta contradicţie cu sec urda tea co­ gină un rezumat a! declaraţiei lut V M man. la război. Doar acest lucru este pre­ Conferinţa de 1a Moscova, continuă
yComunjtăţl defensive europene" a arătat unui sistem de securitate colectivă tn Eu­ lectivă ta Europa, e tmptas Germania Molotov sub titlul: „O propunere de crea­ văzut de acordurile de La Paris In felul a- ziarul. întăreşte forţele poporului nostru
cit de muJt contravine această politică ropa la oare ar participa toate ţările, In­ Mtderk.a la dezlănţuirea agresiunii împo­ re a uthM sistem d* securitate , colectivă, şl li dă poatbihfatea de o acţiona ou şl
•'intereselor naţionale ale ţărilor Europei diferent de orânduirea lor socială, ar pune triva statelor attt din vestul cit şl din Împotriva planurilor puterilor occidenta­ oesta vedem că „America se joacă eu focul,
şi aut de Depopulară este ea in rindurile capăt creării de grupări militare şi ar estul Europe!. le". Ziarul „Berita Indonezia" publică on erezlnd cJ prin ajutorul politicii de pe „po­ mai multă vigoare pentru a împiedica
celor mai largi mase ale popoarelor eu­ înlătura prinovpalala cauze ale încordă­ rezumat al declaraţiei lui V M. Molotov ziţii d« forţă" va putea să stabilească un ratificarea acordurilor militare.
ropene, care au desfăşurat cu euoces o rii In reipţlUe dintre state Rdtnvierea in zilele noastre, sub para­ sub tiUul tipărit cu litere mari: «Con­ control asupra întregiri lumi". Potrivit părerii zuartilul „LibânaUoo",,
luptă activă împotriva ratificării tratate­ Totodată, sistemul de securitate colec­ vanul imâunU Europei occidentale, e ace­ ferinţa de La Moscova. Molotov propune conferinţa de te Moscova este un avertis­
leiaşi politici dare a dus )a dezlănţuirea
lor de la Bonn şi Paris. tivă propus de U.FLS S-, care înlătură po- ororilor celui de al dedea război mon­ un sdstern de securitate colectivă. Apelul ment pentru Franţa. „Franţa, seri* zia­
Deşi au suferit un epc in aceste în­ sfbiijtartea reînvierii militarismului ger­ dial şl oare ameninţă acum Europa cu adresat puterilor occidentale de a renun­ PARIS (Agerpres). —
cercări, cercurile guvernante din SU.A, man, ar constitui un pas important pe ca­ primejdia unui nov războ» şi mal pus­ Opinia publici progresistă dta Franţa rul, trebuie să ştie care ar fi consecin­
Anglia şl Franţa continuă politica lor a- lea restabihrii unităţii naţionale a Ger­ tiitor, nu poate Induce In eroare popoare­ ţa le acordurile de la Paris, oare creează urmăreşte cu mare atenţie desfăşurarea lu­ ţele tragice ale «eorduritor de la Part*
greslvă, tinalnd spre dezlănţuirea unor maniei o primejdie pentru pace”. Ziarul sub­ dacă ele ar fi ratificate Ţărde Răsăritu­
le Europei. crărilor conferinţei ţărilor europene pen­
nod aventuri mHilare. Restabilirea unităţii Germaniei ar da liniază pasajul în care fe vorbeşte des­ lui ar lua neăotirbat unele măsuri pen­
Este de '.a sine înţeles că daci, contrar tru asignarea păcii şl securităţii ta Eu­
Această politici Işl găseşte expresia in întregului popor german Iubitor de muncă experienţei istorice şi a voinţei p>poi- pre Importanţa luptei comune a popoa­ ropa. tru întărirea potenţialulus lor de apărare-
special în acordurile de la Londra şl Pa­ posibilitatea să-^1 aduci contribuţia la relor, oeroutile conducătoare din statele relor împotriva unei noi agresiuni. Ziarul „L*HuimanHe" scrie că popoarele Trebuie Să pierzi ou totul bunul simţ
ris, cu ajutorul cărora guvernele S.UA cauza păcii şi progresului In Europa şl vast-europene care înfăptuiesc reînvie­ Intr-un articol de fond. ziarul „Hartan ţârilor reprezentate la oonierinţă „stat pobtid sau pur şi simplu orice judecată
Angliei şi Franţei au hotărit să remilita- In lumea întreagă, să îndeplinească rolul rea militarismului german şi îl atrag in
rizeze Germania occidentală, ce^a ce cre­ important ce-! revine în rîndul naţiunilor grupări militare agresive, vor trece la Rakjat” scrie : „In prezent se desfăţoa. j nevoite să elaboreze măsuri de securita­ sănătoasă pentru a afirma că crearea în
ează o primejdie deosebit de gravă pentru europene la Moscova o conferinţă extrem de Im­ te necesare pentru Înlăturarea primej­ Europa a două blocuri armate antagonis­
ratificarea acordurilor de la Paris, ţările
securitatea şl independenţa naţionala a Tocmai de aceea, popoarele Europei au Iubitoare de pace vor fi obligate să ia portantă In problema securităţii Europei”. diei pa care vor si o reînvie guvernanţii te ar fi un element favorabil pentru dez­
popoarelor Europei şl pentru pacea in aprobat cu Însufleţire propunerile Uniu­ măsuri hotărite In Interesul asigurării se­ Vorbind despre deosebita Importanţă pe occidentali. Este Limpede unde duc acor­ voltarea relaţiilor paşnice Intre Răsărit
lumea întreagă. nii Sovietice. Tocmai de aceea, cercurile curităţii şi independenţei lor naţional*.
care o are conferinţa pentu cauza păeîi : durile de la Londra şi Parts : le scinda­ şl Apus".
Redacţia şi Adm ziarului Str. 8 Marile. Nr 9. Telefon 188-iea Taxa plătită în oumereu cont aprobării Direcţiunii General* P.T.T, nr. 236 320 din 0 noiembrie I94B - Tiparul Totrepr Poligrafică d» Stat DEVA