Page 9 - 1954-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA!
IN A C E S T N U M Ă R :

Pentru îmbunătăţirea muncii asi­ cii şi factorii care influenţează creş­ Romlne, Republicii Populare Bul­
terea lor (pag. 2-3-0 garia şi Republicii Populare A’ba-
gurărilor de stai (pag. 2-a) nia (pag. I şi 3)
Prieteni pe veci (pag. 2-a) Declaraţia guvernelor U. R. S. S., - Pentru respectarea întocmai a pre­
28.000 kilograme cartofi la hectar Republicii Populare Polone, Repu­ vederilor contractelor colective
(pag. 2-a) blicii Cehoslovace, Republicii De­ (pag. 3-a)
Material pentru instruirea agitato­ mocrate Germ-ane, Republicii Popu­ — In apărarea păcii şi securităţii po­
rilor : Ce este productivitatea mun­ lare Ungare, Republicii Populare poarelor (pag. 4-a)
Joi 9 decembrie 1954 4 pagini 20 bani

A 70-a aniversare
D E C L A R A Ţ I A
a tovarăşului dr. Petru Groza

guvernelor U. R. S. S., Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace,
Tovarăşului dr. Petru Groza
Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale

a Republicii Populare Romlne
Populare Romîne, Republicii Populare Bulgaria şi Repub icii Populare Albania
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri al
Republicii Populare Romîne vă trimite, iubite prieten , şl tovarftş, 'calde felicitări cu
MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite : Aceasta înseamnă că arma atomică va încăpea in Acordurile de la Paris constituie o mărturie a faptu­
Reprezentanţii Uniunii Republicilor Sovietice Socia­ miiniîe acelora care, foarte curind, instituind „noua lui că şi acum cercurile conducătoare ale unor state prilejul împlinirii a 70 de ani. * v » ?' ■ 'jt 1
liste, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, ordine" sângeroasă hitleristă,- semănau moartea şi dis­ şi, în primul rind, ale Statelor Unite ale Americid, mi­ încă in anii întunecaţi ai regimului burghezo-moşieresc, duinheafcoâstră v-aţi
Republicii Democrate Gerenane, Republicii Populare trugerea in Europa, punîndu-şi drept scop exterminarea zează pe reînvierea militarismului german şi încearcă alăturat luptai forţelor democratice antifasciste pentru pace, democraţi şi progres
Ungare, Republicii Populare Ronvine, Republicii Popu­ unor popoare întregi. Ei sint aceia care au nimicit în să se sprijine in realizarea planurilor lor imperialiste social. In tâmpul celui de al 2-lea război mondial participat la lupta pentru
lare Bulgaria şi Republicii Populare Albania, ou parti­ lagărele morţii milioane de cetăţeni paşnici — polonezi, pe remilitarizarea Germaniei occidentale. Prin aceste răsturnarea diotaturii mâlitaro-fasciste , .trecerea ilbmimei de partea lagărului an­
ciparea amui observator din partea Republicii Populare ruşi, evrei, ucraineni, bieloruşi, francezi, sîrbi, cehi, acorduri se crează un bloc militar al cercurilor agre­
Chineze, s-au întrunit in conferinţă la Moscova pentru slovaci, belgieni, norvegienii şi alţii. sive din S.U.A., Anglia şi Franţa împreună cu milita­ tihitlerist.
a examina situaţia care s-a creat in Europa în legătură Aceasta inseamnă că arma atomică se va găsi în rismul german, Ele reprezintă o tranzacţie încheiată în Oamenii muncii din ţara noa%ă, vâd ^îtr.-jieliRoana Dv. pe eminentul om po-
cu hotărârile conferinţei de la Londra şl Paris a unor mîinile acelor oameni care încă de pe acum vorbesc spatele poporului german, precum şi al popoarelor din iitlc şi de stat care, după 23 August IMŢ4Ţ desfăşuratr-o Activitate plină de eper-
state occidentale. despre planurile lor de revanşă în Europa. înfăptuirea alte state europene, care, după cum se ştie, nu au fost gie pentru înfrângerea cercurilor reacţionare, peatriL* în^ptudrea transformărilor*
Guvernele statelor participante la actuala conferinţă acestor acorduri va intensifica în mare măsură pri­ întrebate de nimeni lă pregătirea acestor acorduri. democratice, pentru apărarea independenţei patriei. Aţi oîştlgat stima celor mai
fişi exprimă .regrebul că nu toate ţările europene au con­ mejdia războiului atomic distrugător, cu consecinţele Un asemenea bloc agresiv nu poate sluji intereselor largi straturi ale poporului nostru, ca slujitor credincios ol intereselor patriei,
siderat posibil să participe la discutarea situaţiei create. lui grave pentru popoare, mal ales in regiunile cele mai păcii şi securităţii in Europa. Formarea lui agravează
De asemenea, nu au luat parte la conferinţă iniţiatorii populate din Europa întreaga situaţie din Europa, sporeşte in mare măsură ca militant neobosit pentru pace şi prietenie între popoare, pentru prietenie şi
acordurilor de la Londra şi Paris: Statele Unite ale Considerentul că includerea Germaniei occidentale primejdia unui nou război mondiaL colaborare frăţească cu ţările lagărului democratic, in frunte ou Uniunea Sovie­
Americii, Franţa şi Anglia. Răspunsul lor din 29 noiem­ remilitarizate în uniunea militară a Europei occiden­ Crearea unui nou bloc militar contravine Tratatului tică.
brie dovedeşte străduinţa de a ratifica cu orice preţ tale va da posibilitatea de a se îngrădi creşterea milita­ de alianţă şi asosteroţă mutuală încheiat în anul 1944 în­ Noi vă urăm, iubite tovarăşe Groza. ani mulţi de sănătate, fericire şi mun­
acordurile de la Paris. rismului german în anumite limite, provoacă neîn­ tre Franţa şi Uniunea Sovietică, precum şi Tratatului că rodnică pentru dezvoltarea şi întărirea Republicii Populare Romine.
La 23 octombrie, la conferinţa de la Panis, au fosit crederea legitimă a popoarelor Europei Asemenea în­ anglo-sovietic de colaborare şi asistenţă mutuală în pe­ COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN
semnate acorduri privind Germania occidentală ; această cercări s-au mai făcut şi înainte Ele însă au eşuat. Nu rioada de după război încheiat în anul 1942, oare
conferinţă a fost precedată de conferinţa de la Londra se poate asigura pacea in Europa deschizând calea re­ prevăd adoptarea de către Franţa, Anglia şi Uniunea CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMINE
a celor nouă ţări: Statele Unite ale Americii, Anglia, naşterii militarismului german şi nutrind iluzia unor Sovietică a unor măsuri comune pentru a face cu
Franţa, Germania occidentală, Italia, BeOg-ia, Olanda, garanţii împotriva lui, garanţii a căror ineficacitate neputinţă o nouă agresiune din partea militarismului
Luxemburg, Canada. Aceste acorduri prevăd rerniilita- este absolut evidentă. Pentru asigurarea păcii in Eu­ german. Aceasta contravine de asemenea acordurilor
rizarea Germaniei occidentale şi includerea ei în gru­ ropa este necesar ca însăşi renaşterea militarismului internaţionale aiit a statelor participante la prezenta PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
pările militare — blocul nord-atlantic şi aşa-numiita german să devină cu neputinţă. conferinţă cît şi ale altor staite care urmăresc asigura­ A REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
„Uniune a Europei occidentale", care este pe caile 6ă RemfiiMtarizarea Germaniei occidentale înseamnă că rea păoii şi securităţii pentru toata statale din Europa.
fie Înjghebată. rolul şi influenţa forţelor militariste revanşarde vor Remilitarizarea Genmaniei occidentale şi atragerea qt D E C R E T
Foarte de curând s-au făcut Încercări de a se realiza creşte tot mai mult. O consecinţă inevitabilă a acestei în grupări militare simt inicompabublle cu obligaţiile in­
refacerea militarismului genman pe calea remiiitariză- SiituaţU ar fi o nouă restrlngore a libertăţilor demo­ ternaţionale de a împiedica reînvierea militarismului FVntru conferirea Ordinului Steaua Republicii Populare Romine, clasa I-a,
rii Germaniei occidentale, sub steagul faimoasei „comu­ cratice in Germania occidentală şi transformarea ei german, obligaţii pe oare şl le-au asumat Statele Unite tovarăşului dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a
nităţi defensive europene". Aceste încercări au eşuat, într-iun stat militarist. Este caracteristic faptul că în ale Americii. Anglia, iar apoi şi Franţa, conform acor­ Republicii Populare Române.
întâmpinând rezistenţa firească din partea .popoarelor acordurile de la Paris nu s-a găsit loc pentru preve­ dului de la Potsdam. O asemenea încălcare a obliga­ Cu prilejul împlinirii a ,70 ,dc* ani de la naşterea tovarăşului dr. Petru
europene, şi în primul rind a poporului francez. Acum deri privind asigurarea drepturilor democratice ale popu­ ţiilor asumate de Statele Unite, Franţa şi Anglia pe Groza, preşedintele PrezidiuluU^anb. Adunări Naţionale a Republicii Populare Ro­
se tinde ca refacerea militarismului german să se rea­ laţiei din Germania occidentală ; in schimb, ele cuprind baza acestor tratate şi acorduri, subminează încrederea mâne, pentru merite deosebite fn;;'ojjj#ra de făurire şi întărire a Statului demo­
lizeze sub un alt steag, făcindu-se totul pentru ca în obligaţii ale autorităţilor din Germania occidentală de a în relaţiile dintre state şi este într-o contradicţie de crat-popular,
acest scop să se urgenteze ratificarea acordurilor de la adapta legi cu privire la „starea excepţională", lucru care, neîmpăcat cu interesele securităţii popoarelor din Eu­ Prezidiu! Marii Adunări Naţionale a Reoublicii Populare Romîne, d e c r e ­
Paris. în mod evident, este îndreptat împotriva drepturilor şi li­ ropa. t e a z ă : * A' ■
Faţă de o asemenea situaţie, guvernele statelor par­ bertăţilor democratice ale populaţiei. Crearea acestei noi grupări militar© este motivată de
1. — Se conferă Or<knUl Steeiua Republicii Populare Romîne, clasa I-a, to­
ticipante la actuala conferinţă consideră necesar să Restabilind militarismul . german şi dind pe mina faptul că aceasta ar fi necesară pentru securitatea star varăşului dr. Petru Grpza^ khaşedintele Prezidiului Maru Adunări Naţionale a
atragă atenţia tuturor statelor europene asupra faptu­ militari-şt iilor puterea efectivă şi drepturi extraordinare, telor participante la acest bloc, deşi în realitate, aceste
lui că realizarea acordurilor de la Pa piş va duce la o acordurile de la Paris deschid calea spre instaurarea stata nu sint ameninţata de nimeni. Se fac încercări de Republicii Populare Române. £*'2:
agravare serioasă a situaţiei internaţionale în Europa. in Germania occidentală a dictaturii militare. a justifica remilitarizarera Germaniei occidentale şl inclu­ Vicepreşedintele Prezidiului Mării .Adunări Naţionale
Realizarea acestor acorduri n-u numai că ar crea noi Aceste acorduri nu numai că sint străine intereselor derea ei în grupările militare ale unor ţări occidentale M. SADOVEÂNU
obstacole şi mai mari în calea -rezolvărid problemei poporului german, dar sint îndreptate făţiş împotriva prin aceea că relaţiile cu Uniunea Sovietică şi ţările Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale
germane, în calea restabilirii unităţii Germaniei ca clasei muncitoare germane, spre înăbuşirea forţelor de democraţie populară ar trebuii» să fie stabilite „de A. BUNACIU
stat democrat şi iubitor de pace, dar ar opune o parte democratice din Germania occidentală. Condiţiile pre­ pe poziţii oc forţă". Totodată, lucrurile sint prezentate Bucureşti, 6 decembrie 1954
a Germaniei celeilalte părţi a ei, transformînd Ger­ văzute în acordurile de la Paris pentru Germania ocoi- ca şi cum o asemenea pontică ar fi de natură să contri­
mania occidentală intr-un focar primejdios al uftui nou dentailă amintesc în multe privinţe de situaţia care buie la crearea unor condiţii mai favorabile pentru tra­
război i-n Europa. In loc să contribuie la rezolvarea a existat in Germania cu puţin timp înainta de veni­ tative şi pentru rezolvarea problemelor internaţionale S o l e m n i t a t e a d e c o r ă r i i
paşnică a problemei germane, aceste acorduri dau rea la putere a hitleriştidor. Se ştie că drepturile pe nereglementata. Adepţii sus-menţionatei politici, destul
mină liberă mllltarişt'ilor şi revanşarzilor din Germania care le avea Himdenburg, pe atunci preşedinta al Ger­ de discreditate, nu tăinuiesc faptul că ei ar dori să t o v a r ă ş u l u i d r . P e t r u G r o z a
occidentală, sporind primejdia care ameninţa securitatea maniei, de a decreta „starea excepţională", au fost fo­ impună altor state hotârîri avantajoase pentru cercu­
popoarelor din Europa. losite de mMltariştii germani pentru lichidarea dreptu­ rile imperialiste ale unor puteri occidentale. In rea­ Luni după amiază a avut loc la Prezi­ rire şi întărire a Statului democrat.-popu­
Acordurile de la Paris slut intr-o contradicţie fla­ rilor şi libertăţilor democratice, pentru reprimarea orga­ litate insă, in aceasta îşi găsesc expresia tendinţele diul Marii Adunări Naţionale solemnita­ lar.
grantă cu acele posibilităţi de micşorare continuă a nizaţiilor muncitoreşti, pentru instaurarea dictaturii fas­ cercurilor sus-menţionata spre instaurarea unei domi­ tea decorării tovarăşului dr. Petru Groza, Apoi acad. Mihail Sadoveanu, vicepre­
încordării în relrţiile internaţionale, care s-au contu­ ciste în Germania. naţii mondiale. Nu ar trebui insă să se uita cum s-au preşedintele Prezidiului Marii Adunări şedinte al Prezidiului Marii Adunări
terminat 'încercările similare ale pretendenţilor la do­ Naţionale, ou Ordinul Steaua Republicii Naţionale, a inmînat tovarăşului dr Pe­
rat In ultimul timp. Datorită eforturilor statelor iubi­ In acordurile de la Paris se vorbeşte despre „înce­
toare de pace, la mijlooul anului trecut s-a pus capăt tarea regimului de ocupaţie" şi despre acordarea aşa- minaţia mondială. Populare Romine olasa I-a. tru Groza înalta distincţie, felicitindu-1
războiului din Coreea. Conferinţa de la Geneva, care numitei „suveranităţii" Germaniei occidentale In rea­ Se ştie că grupări militare ale unor stata europene La solemnitate au asistat tovarăşii : călduros.
a avut loc anul acesta, a contribuit la încetarea răz­ litate insă „suveranitatea" Genmanîei occidentale, des­ îndreptate împotriva altor stata din Europa au existat Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, I. Chi- Răspunzind, tovarăşul dr. Petru Groza
boiului din Indochina care a durat opt ani, precum şi pre care este vorba 'în acordurile de la Paris, se reduce şi în trecut. In preajma celui de al doilea ră2boi mon­ şinevschi, Chivu Stoica, Miron Constan- a spus intre altele :
la cunoscuta reglementare a sitoarţiei in acea9tă regiune. la a acorda militarâştilor şi revanşarzilor vest-germani dial a fost creată o grupare militară agresivă reprezen­ tinescu, P. Borilă, acad. Mihail Sadovea- Mulţumesc partidului şi tuturor prie­
nu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, aoad.
Nu se poate să nu se sublinieze faptul câ in Orga­ dreptul de *a crea o armată pe care iniţiatorii acor­ tată de către Germania hitleristă şi Italia fascistă, la prof. Traian Săvulescu, M. Dalea, D. Pe- tenilor pentru marele ajutor ce mi l-au
dat in îndeplinirea sarcinilor mele, pen­
nizaţia Naţiunilor Unite s-a marcat un oarecare pas durilor de la Paris intenţionează s-o folosească drept oare a aderat şi Japonia milltarlstă. trescu, Constanţa Crăciun, L. Răutu, So­ tru învăţămintele lor care mi-au servit
înainte in tratativele privind problema reducerii gene­ carne de tun în scopurile lor. Totodată acordurile de la Organizatorii acestei grupări, cunoscute sub denu­ rin Tema, acad. prof P. Constantinescu- atit de bine in muncă. Mulţumesc din
rale a armamentelor şi interzicerii armei atomice. Toate Paris Impun Germaniei occidentale prelungirea ocupa­ mirea de „pactul anti-comintern", au încercat să jus­
Iaşi, acad. I. Murgulescu, A. Bunaciu, toată inima pentru cinstea care ml se face.
acestea au fost realizate în ciuda poziţiei cercurilor agre­ ţiei teritoriului ei de către trupele S. U. A., precum tifice crearea ei prin motive „ideologice". In realitate general locotenent L. Sălăjean şi alţii. Ea constituie pentru mine o obligaţie de
sive ale unor state, care tind spre agravarea situaţiei şi ale Angliei şi Franţei, pînă în anali 1998 şi prevăd insă. aceasba nu a fost decit un paravan în spatele că­ Tov. A. Bunaciu, secretarul Prezidiu­ a da o contribuţie tot mai mare la con­
internaţionale. astfel transformarea Germaniei occidentale în prin­ ruia ei au încercat să camufleze adevăratul caracter lui Marii Adunări Naţionale, a dat citire struirea noii noastre orinduiri, la întă­
Or, tccmai în momentul în oare situaţia privind re­ cipalul cap de pod menit să servească scopurilor agre­ agresiv al acestui bloc militar, care avea drept scop Decretului prin care Prezidiul Marii A- rirea patriei noastre, la întărirea frontu­
glementarea problemelor internaţionale arzătoare s-a sive ale S.U.A. în Europa In asemenea condiţii nu cucerirea dominaţiei mondiale. Se ştie că organizato­ dunări Naţionale conferă tovarăşului dr. lui păcii. îmi iau angajamentul să depun
îmbunătăţit, cercurile conducătoare ale unei serii de este greu de înţeles cît valorează declaraţiile cu pri­ rilor acestea grupări militare le revine răspunderea toate eforturile pentru a-mi îndeplini a-
state, participante la acordurile de la Londra şi Paris, vire la aşa-numi'ta „suveranitate" a Germaniei occi­ principală pentru dezlănţuirea ceîud de al doilea război Petru Groza Ordinul Steaua Republicii ceastâ obligaţie
au adoptat o- linie primejdioasă, îndreptată spre resta­ dentale, îndeosebi dacă se ţine seama de faptul că mondial. Populare Romîne clasa l-a cu prilejul Cel prezenţi au adresat apoi călduroa­
bilirea militarismului german, fără a ţine seama de con­ acordurile de la Paris menţin in vigoare toate stipu­ Ceva asemănător se repetă şi în prezent, cînd orga­ împlinirii a 70 de ani de la naşterea sa, se felicitări tovarăşului dr. Petru Groza.
secinţele acestui pas. laţiile fundamentale ale tratatului înrobitor de la Bonn. nizatorii unor noi grupări militare încearcă să justifice pentru merite deosebite in opera de fău­ (Agerpres).
Acordurile de la Paris prevăd crearea unei armate Contrar declaraţiilor făcuta de unii oameni de stat crearea acestora prin referiri la deosebirea de orinduire
vest-germane de o jumătate de milion de oameni. din ţările occidentale, acordurile de la Paris nu pot fi socială a statelor. In declaraţiile lor există însă tot
Efectivul ^ acestor forţe armate ale Germaniei occiden­ considerate altfel decit ca un refuz in fapt de a regle­ atîta adevăr cît existe în declaraţiile organizatorilor Oamenii muncii din regiunea noastră salută cu căldură
tale depăşeşte de cinci ori proporţiile armatei care menta problema germană, ca o respingere pe mult „pactului .anti-comlntem", pe care l-au folosit pentru
fusese aprobată la timpul său pentru întreaga Germa­ •timp a restabilirii unităţii Germaniei pe baze paşnice pregătirea şi dezlănţuirea ultimului război mondial. şi sprijină pe deplin hotărîriie conferinţei de la Moscova
nie, potrivit tratatului de pace de la Versailles, deşi sa şi democratice. Planurile de remilitarizaie a Germaniei Toate acestea dovedesc că grupările militare ale unor
ştie că reichswerul german de 100 000 de oameni, creat occidentale şi de atragere a ei în grupări militare con­ state occidentale, cu participarea Germaniei occidentale Declaraţia conferinţei de 1a Moscova, de mine „Gh Gheorghiu-Dej" şi preşedinte
atunci, a constituit baza pentru crearea armatei ’ hitle- stituie in prezent obstacolul principal în calea unifi­ remilitarizate, oricare ar fi motivele prin care s-ar în­ izvor de nădejde pentru pacea şi securi­ al Comitatului de luptă pentru pace al
riste de muite milioane. cării naţionale a Germaniei. Aceasta înseamnă că în­ cerca justificarea creării lor, nu numai că nu slujesc tatea tuturor popoarelor, a fost salutată oraşului Petroşani, a luat cuvîntu] tova­
lăturarea acestui obstacol ar face posibile realizarea cu căldură de muncitorii din întreaga Va­ răşul Ioan Cernăianu, membru in biroul
Militariştii germani nu mai ascund de pe acum că cauzei păcii şi securităţii in Europa, ci, dimpotrivă,
unui acord al celor patru puteri cu privire la restabi­ complică in mod serios situaţia din Europa şi vor lea Jiului. întruniţi in mitinguri, oamenii Comitetului orăşenesc de luptă pentru pa­
în socotelile lor intră extinderea pe viitor a armatei
germane occidentale de la 12 divizii pînă la 30, iar lirea unităţii şi suveranităţii Germaniei şl efectuarea provoca in mod inevitabil intensificarea cursei înarmă­ muncii din această parte a regiunii şi-au ce, care a spus printre altele :
în acest scop a unor alegeri libere pe întreaga Germa­ exprimat intru totul adeziunea la hotărâ­ „In zilele noastre, in faţa popoarelor
apoi piuă la 60 de divizii In fapt, crearea unei armate rilor, cu toate consecinţele ei primejdioase pentru toate
nie, ţinindu-se totodată seama in modul cuvenit de in­ rile istoricei conferinţe.
a Germaniei occidentale va însemna preponderenţa ei statele europene şi nu numai pentru cele europene. europene stau două căi Calea înjghebării
teresele poporului german La mina Aninoasa, mitingul a avut loc
asupra armatei celorlalţi participanţi la „Uniunea Eu­ Dacă sus-menţionatele grupări militare lin Europa de blocuri militare agresive ale unor sta­
ropei occidentale", ceea ce va duice in mod inevitabil Potrivit calculelor politicienilor de la Bonn, crearea îşi vor spori armatele, aviaţia militară şi alte mijloace luni seara înainta de a se intra in schim­ te îndreptate împotriva altor state, cale
la aceea că forţele armate care se vor afla în mîinile unei armate vest-germane cu un efectiv de o jumătate de înarmare şi se va ajunge la refacerea militarismului bul trei, cu participarea unui mare număr ce duce în mod inevitabil la încordarea si­
de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Cu
Bvilitariştilor din Germania occidentală vor avea o situa­ de milion de oameni şi înarmarea ei ar necesita aproxi­ german agresiv, atunci celelalte state din Europa vor tuaţiei Internaţionale, şi calea organizării
ţie dominantă în Europa occidentală mativ 100 miliarde mărci, ceea ce ar constitui o po­ fi in mod inevitabil nevoite să ia măsuri efective pentru acest prilej tovarăşul Tanczer Gaza, se­ securităţii colective in Europa".
vară care ar apăsa cu întreaga ei greutate pe umerii cretarul comitetului de pairtid al minei,
Primejdia legată de crearea armatei Germaniei occi­ autoapărare şi pentru preîntâmpinarea agresiunii. Tovarăşul Cernăianu a vorbit apoi des­
oamenilor muncii din Germania occidentală şi, în pri­ a dat citire unei moţiuni prin care oamenii
dentale se vede şi din faptul că în fruntea ei sînt puşi Din aceasta rezultă că toata statele interesate în muncii din Aninoasa se alătură şi sprijină pre pericolul pe care-1 prezintă acordurile
mul rind, pe umerii clasei muncitoare, fapt care nu
generali ai comandamentului fostei armate hitle- asigurarea păcii şi securităţii in Europa trebuie să tindă de la Londra şi Paris, care prevăd remi­
poata să nu atragă după sine scăderea .considerabilă pe deplin hotărîriie conferinţei de la Mos­
ris-te, core nu de mult, încă fuseseră organizatorii şi a nu admite restabilirea militarismului german, să litarizarea Germaniei occidentale, precum
a nivelului lor de trai. Remilitarizarea Germaniei occi­ cova a ţărilor europene.
complicii agresiunii fasciste atît împotriva popoarelor din preintîmpine posibilitatea intensificării cursei înarmă­ şl despre marea importanţă pentru asi­
dentale promite avantaje numai marilor monopoluri Luând cuvlntul tehnicianul Băcăiann
Euroţpa răsăriteană, cit şi din Europa occidentală rilor şi să contribuie 1a unirea eforturilor tuturor statelor gurarea păcii în Europa a hotâririlor con­
vest-germane şi celor mai mari monopoluri ale S.U.A.. Teodor, minerii Iordăchescu Nicolae. Plo- ferinţei de la Moscova.
Contrar acordurilor internaţionale cu privire la li­ eurooene in opera de asigurare a securităţii în Europa.
Angliei $i Franţei, care sînt in strinsă legătură cu ele şi covnic Teofil, inginerii Potoceanu Tibe-
chidarea potenţialului de război german, industria de Rocunosoind că reglementarea problemei germane „Poporul romîn — a spus în continuare
care adulmecă de pe acum profituri grase de pe urma riu, Gaube Radu şi Horvath Alexandru,
război a Germaniei occidentale se reface făţiş. Industria este sarcina principală in opera de întărire a păcii in vorbitorul — este hotărit să apere cu toa­
livrărilor de armament pentru armata vest-germană, au sublimat faptul că poporul romîn ală­
grea din Ruhr este afectată tot mai mult producţiei de Europa, guvernele U.RS.S., Republicii Populare Polone, te forţele sale pacea, să nu îngăduie dez­
ce este pe cale de a fi creată. Nu odată aceşti negu­ turi de celelalte popoare iubitoare de
armament. Nu trebuie să uităm că este vorba de acelaşi Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, lănţuirea unui nou război în Europa".
ţători de arme au tras profituri grase de urma răz­ pace, nu va permite ca munca sa paşnică
R/uihr care in repetate rânduri a fost principalul arsenal Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Romine, In cadrul mitingului au mai luat cu­
boiului care a pricinuit popoarelor din Europa nenumă­ să fie întreruptă de un nou război şi că
în care se făureau arme pentru războaiele agresive ale Republicii Populare Bulgaria şi Republicii Populare Al­ vîntu! muncitorul Alexandru Budai de Ia
rate sacrificii şi lipsuri. întregul nostru popor este hotărit să dea
mi 1 itarâştilor geimani. bania consideră că pentru rezolvarea problemei germane (J.R.U.M., funcţionarul Tiberiu Dane de la
In prezent, se repetă situaţia care a existat înainte riposta cuvenită tuturor acelora care a-
In afară de aceasta, prin acordurile de la Paris se este necesar in primul rind : tentează la pacea lumii. Sfatul popular raional Petroşani, munci­
de cel de al doilea război mondial, cînd concernele
deschide calea spre efectuarea cercetărilor atomice care Să se renunţe la planurile de remilitarizare a Ger­ torul constructor Marin Uşurelu şi
germane fabricau arme pentru agresiunea hitleristă. cu ir
fac posibilă fabricarea armelor atomice şi cu hidrogen maniei occidentale şi de atragere a ei in. grupări mili­ alţii, care şi-au manifestat ataşamentul
sprijinul şi participarea directă o monopolurilor străine
in Germania occidentală, precum şi spre aprovizionarea tare, ceea ce va înlătura obstacolul principal din calea La mitingul organizat de Comitetul de faţă de hotărîriie conferinţei de !a Mos­
şi îndeosebi a celor americane. Astăzi, în organele
acesteia cu arme atomice de către alte state. In confor­ reunificării Germaniei pe baze paşnice şi democratice; luptă pentru pace al oraşului Petroşani, cova
puterii de stat ale S. U A. se face tot mai mult simţită
mitate cu aceste acorduri, armata Germ a mei occidentata în sala clubului „Gh Apostol", au luat La închiderea mitingului, participanţii
influenţa acelor monopoluri capitaliste care la timpul Să se realizeze un acord cu privire la efectuarea în
capătă posibilitatea de *a avea în armamentul ei arma parte peste 400 oameni ai muncii. au adoptat o moţiune in care şi-au expri­
lor au contribuit lâ pregătirea şi declanşarea celui de 1955 a unor alegeri libere pe întreaga Germanie şi
atomică. Deschis fiind mitingul de către tova­ mat cu toată fermitatea adeziunea la ho­
al doilea război mondial.
(Continuare in pag 3-a) răşul Martin Biro, directorul Institutului tărârile conferinţei de la Moscova