Page 1 - 1955-01
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
— Âm obţinut 4.100 kilograme stru merţului de întîmpinare (pag. 2-a) — In vederea unei bune desfăşurări
guri de pe 0,61 ha. teren plantat cu
vie (pag. 2-a) — Viaţa de partid — O cit mai bu a consfătuirii cadre’or didactice (pâg.
nă deservire a comsumatorilor (pag. 3- a)
— „Conştiinţa popoarelor” (pag.
— In casa unui colectivist (pag. 2-a) 3-a) 4- a)
— Note bibliografice (pag. 2-a) — Pentru realizarea integrală a in — Uriaşul program tehnic al Uniu
Joi 6 ianuarie 1955 4 pagini 20 bani — Pentru continua dezvoltare a co- dicilor de plan (pag. 3-a) nii Sovietice (pag.4-a)
Paoea — bunul de preţ a! popoarelor R ăsp u n su rile M. M a l e n k o v ,
Popoarele iubitoare de pace din luimea nirii. Uniunea Sovietică a depus şi depune , preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S.,
fÎntreagă au păşit în nouil an cu miari spe nenumărate eforturi pentru interzicerea
folosirii acestor arme, precum şi pentru
ranţe în asigurarea păcii şi securităţii co stabilirea unui striat control internaţional. la întrebările d-lui Charles Edward Shutt
Dorinţa sinceră a Uniunii Sovietice de a
lective' între toate statele. nu se folosi energia atomică în scopuri MOSCOVA (Agerpres). noscut că în prezent, din vina puterilor occidentale care au ÎNTREBARE: Aţi saluta dvs. tratative diplomatice care
Agenţia TASS transmite răspunsurile date de preşedintele încheiat acordurile de la Londra şl Paris, se intensifică ame să ducă la o conferinţă Intre şefii guvernelor Franţei, Marii
Această sinceră dorinţă de pace, iese şi distructive s-a dovedit odată mai mult Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., G.. M. Malenkov, Ia în ninţarea împotriva păcii şl creşte primejdia de război. Britanii, Uniunii Sovietice şi Statelor Unite?
mai mult la iveală prin căldura şi încre prin punerea în funcţiune în U.R.S.S. a trebările puse de dl. Charles Edward Shutt.
derea cu care au primit oamenii muncii primed centrale din lume pe bază de ener Charles Edward Shutt, conducătorul biroului din Washing Pentru a înlătura încordarea în relaţiile dintre U.R.S.S. şi RĂSPUNS: In această privinţă trebuie spus in primul
răspunsurile diate de G. M. Malenkov, pre gie atomică. Intr-unu! din răspunsurile ton al societăţii de televiziune şi jurnale de actualităţi „Teie- S.U.A., pentru a crea o bază trainică în vederea dezvoltării cu rînd că din partea S.U.A., Angliei şi Franţei se face în ulti
şedintele CCcLSiiiliului de Miniştri al U.RJS.S.. sale, şeful guvernului sovietic, G. M. Ma nevvs’’, s-a adresat lui G. M. Malenkov cu cererea de a răs succes a colaborării paşnice dintre ţările noastre, este necesar mul timp totul pentru a se exclude posibilitatea unei soluţio'-'
La întrebările puse dl. Charles Edward lenkov, subliniază încăodată împotrivirea punde Ia unele întrebări. să se pună capăt liniei de refacere a militarismului german nări pozitive a chestiunii unei conferinţe a şefilor guvernelor
Shutt, conducătorul biroului din Was U.R.S.S. faţă de întrebuinţarea armei a- iată întrebările d-lui Charles Edward Shutt şi răspunsurile care a adus omenirii dezastre nenumărate, să se înceteze celor patru puteri. După cum se ştie, cele trei puteri occiden
hington a societăţii de televiziune şi jur tomioe. lui G. M. Malenkov. cursa înarmărilor şi să se pună capăt politicii de încercuire tale caută ~să rezolve in mod separat problemele internaţiona
nale de actualităţi „Tdenews“. cu baze militare a statelor iubitoare de pace. le cele mai importante şi în primul rînd problemele privind
întreaga opinie publică a acordat o ÎNTREBARE: Cum poate fi menţinută cel mai bine pacea Germania. Oare nu este limpede că nu poate fi dusă o ase
Răspunsurile date de G. M. Mialenkov între cele două ţări ale noastre ? ÎNTREBARE: Aţi saluta dvs. tratative diplomatice cu pri menea politică şi totodată cultivate în rîndurile popoarelor
la o serie de întrebări referitoare la si deosebită atenţie declaraţiei lui G. M. Ma vire Ia reglementarea divergenţelor existente in Extremul iluzii cu privire la o conferinţă a celor patru puteri ?
tuaţia pditLcdi externe, lămuresc cele mai RĂSPUNS: Menţinerea păcii între U.R.S.S. şi S.U.A. cere Orient ?
lenkov, în oare se arată că tratativele di în primul rînd ca ambele părţi să dorească sincer pacea şi să In consecinţă, chestiunea constă în aceea că o conferinţă
importante probleme de pe arena inter năzuiască spre ea; ca ele să pornească în relaţiile lor de la RĂSPUNS: Da, ducerea de tratative intre statele intere a şefilor guvernelor Franţei, Marii Britanii, U.R.S.S. şl S.U.A.
plomatice oare să ducă la o conferinţă posibilitatea şi necesitatea coexistenţei paşnice între ele şi ţi- sate cu privire la reglementarea unei serii de probleme ale •ă nu fie pusă în faţa faptului împlinit a unor sau altor hotă-
naţională, arăt/îmd în acelaşi timp mijloa nînd seama de interesele legitime reciproce. Extremului Orient trebuie salutată. Experienţa conferinţei de rirl separate asupra problemelor care trebuie să fie exami
a celor patru mari puteri să nu aibă loc la Geneva, Ia care a participat, împreună cu alte state, Re nate la o conferinţă a celor patru puteri.
cele sigure prin oare poate fi asigurată In ceea ce o priveşte, Uniunea Sovietică, călăuzindu-se după publica Populară Chineză, arată că asemenea tratative dau
după ce faptele oare ar trebui să fie dis principiile menţionate, este gata să facă şi pe viitor tot ce rezultate fructuoase. ÎNTREBARE: Aveţi ceva de transmis poporului ameri
pacea între popoarele lumii, indiferent de depinde de ea, pentru a asigura relaţii paşnice, trainice şi can ?
cutate ar fi împlinite. Puterile apusene constante între U.R.S.S. şl S.U.A., pentru a reglementa di ÎNTREBARE : Care este punctul dvs. de vedere în prob
orînduirile lor sociale şi de stat. vergenţele existente, avîndu-se în vedere ca aceeaşi: dorinţă lema controlului internaţional asupra armei atomice şi con RĂSPUNS: Transmit poporului american un salut cordial
sînt pentru aceste tratative, numai în să fie manifestată şi de Statele Unite ale Americii. sideraţi oare că poate fi elaborat un plan cu sorţi de reuşită şi cele mai bune urări de Anul Nou. Există toate temeiurile
Tovarăşul ‘G. M. Malenkov în răspunsul acceptabil pentru toate părţile interesate? ca prietenia între popoarele Statelor Unite ale Americii şi
vorbe, în fapte însă continuă Cu mai
său a lămurit limpede calea prin care se
multă îndârjire politica lor războinică.
poate ajunge la o coexistenţă paşnică în
Votul dat acum o săptămână de depu
tre cele două mari puteri, subliniind în
taţii francezi sub presiunea cercurilor a-
acelaşi timp modul cum trebuie înţeleasă
această problemă. „Menţinerea păcii în gresive americane şi engleze împotriva ÎNTREBARE: Care este după părerea dvs. cauză princi RĂSPUNS: Poziţia Uniunii Sovietice In problema armei Uniunea Sovietică să se dezvolte şl să se întărească. Îmi
tre U.R.S.S. şi S.U.A dare în primul rînd voinţei poporului francez, prin care sînt pală a încordării dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite? atomice este bine cunoscută. U.R.S.S. se pronunţă pentru exprim credinţa că poporul american va aduce contribuţia sa
ca ambele părţi să dorească sdnceaj podea ratificate cu o diferenţă infirmă de 27 interzicerea necondiţionată a armei atomice, pentru înlătu demnă la marea şi nobila cauză a întăririi păcii intre po
şi să năzuiască spre e a ; ca ele să por de voturi acordurile de la Paris, arată RĂSPUNS: Cauza principală a încordării in relaţiile din rarea ei complectă din armamentul statelor şi pentru stabili poare.
nească în relaţiile lor de la posibilitatea destul de limpede Că puterile apusene tre U.R.S.S. şi S.U.A. o constituie linia urmată de anumite rea unui strict control internaţional asupra îndeplinirii unui
şi necesitatea coexistenţei paşnice între resping şd nesocotesc importanţa trata cercuri americane de a reface armata revanşardă vesl-ger- acord corespunzător. Toate popoarele trebuie să fie in prezent deosebit de vi
ele şi ţinând seama de interesele legitime tivelor diplomatice. mană, cursa înarmărilor şi crearea unei reţele de baze mi gilente faţă de uneltirile de lot felul ale cercurilor agresive.
reciproce“. Popoarele s-au convins odată litare americane în jurul Uniunii Sovietice şi al altor state Celelalte state trebuie să fie nu mai puţin interesate decît Nu există in prezent o sarcină mai importantă decît, unirea
mai mult că U.R.S.S. nu precupeţeşte nici Situaţia internaţională care a devenit Iubitoare de pace, fapte ce nu pot fi considerate altfel decît Uniunea Sovietică în interzicerea armei atomice şi în înlă eforturilor popoarelor din toate ţările în interesul asigurării
din oe în ce mai încordată prin ratificarea ca pregătiri în vederea unui nou război. Este îndeobşte cu- turarea ameninţării unui război atomic. păcii şi securităţii internaţionale.
-— ¦ ¦iwinifiir nmm ...............
un ©fort pentru asigurarea unei păci trai acestor acorduri de către Parlamentul Răspunsurile tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej,
nice. Tovarăşul Malenkov arată că Uniu Francez, prin care se dă M u liber re
nea Sovietică este gata să facă şi pe viitor vanşarzilor germani, pune în faţa tutu
tot ce depinde de ea pentru a asigura ror popoarelor iubitoare de pace, sarcina preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne,
relaţii paşnice, trainice şi constante între de a fi din de în ce mai vigilente şi de a
da riposta cuvenită acelor care amenin
U.R.S.S. şi S.U.A., pentru a reglementa ţă cu un nou război. Cuvintele lui G. M. la întrebările puse de agenţia iugoslavă „iugopress“
divergenţele existente, ou condiţia ca. acee Malenkov cum că „Nu există în prezent o
aşi dorinţă să fie manifestată şi de S.UA. sarcină mai importantă decît unirea efor Agenţia Iugoslavă „Iugopress” din Belgrad s-a adresat cu nice şl democratice şl în crearea unui sistem de securitate tăţii fiecărei ţări, a principiilor neagresiunii egalităţii, şi. nea*
turilor popoarelor din toate ţările în in ocazia Anului Nou tovarăşului Gheorghe Gheorghîu-Dej, pre colectivă a tuturor statelor europene, aşa cum se propune in niestecului în afacerile interne ale altor ţări ar face in ade
Dacă astăzi în relaţiile dintre U.R.S.S. teresul asigurării păcii şi securităţii in şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro Declaraţia comună a statelor participante la conferinţa de la văr posibilă coexistenţa paşnică.
şi S.U.A. sînt divergenţe serioase, adeas- ternaţionale“, au un larg răsunet în în mîne. sollcitîndu-1 să răspundă la cîteva întrebări privind si Moscova, convocată din iniţiativa Uniunii Sovietice, In în
ta se datoreşte politicii de război pe care treaga lume, ele fiind o chemare vie a tuaţia Internaţională. ţelegere cu Polonia şl Cehoslovacia. Cercurile conducătoare ale puterilor occidentale, opunînd
o duc Careurile imperialiste americane. Ele popoarelor în apărarea păcii”şi securităţii securităţii colective şl metodei tratativelor paşnice politica lor
tiu se dau în lături de a sacrifica orice lor. Redăm mal jos întrebările agenţiei şl răspunsurile date de Conferinţa de la Moscova a urmărit împiedicarea Împăr „de pe poziţii de forţă”, acţionează însă împotriva perspec
pentru intensificarea curaei înarmărilor tovarăşul Gheorglje Gheorghiu-Dej: ţirii Europei în blocuri militare opuse şi a cursei Înarmări tivelor coexistenţei paşnice. Nimic nu e mai absurd ca afir
şi pentru reînvierea militarismului ger întreg poporul nostru muncitor a pri lor prin înfăptuirea securităţii colective. maţia acestor cercuri că rerhilitarlzarea Germaniei occiden
man prin care nădăjduiesc să spulbere mit cu multă însufleţire răspunsurile Şe ÎNTREBARE: Ctmr' apreciaţi actuala situaţie Internaţio tale „va îmbunătăţi şansele tratativelor cu R ăsăritulD im
pacea şi liberbatea popoarelor din lagărul fului Guvernului Sovietici, fiind hotărît să nală ? Statele participante la conferinţă au arătat că dacă lotuşi potrivă. aceasta nu ar putea decît să înrăutăţească situaţia
păcii, democraţiei şi socialismului. In una nu precupeţească nici un efort pentru a se va proceda la ratificarea acordurilor de la Paris ele vor Internaţională şl să agraveze pericolul unul nou război.
‘ din întrebările d-lui Charles Edward spulbera planurile nebuneşti ale puterilor RĂSPUNS: Paşii făcuţi în anul care s-a scurs pe calea fi nevoite să ia măsuri pentru sporirea capacităţii lor de
Shutt, preşedintele Consiliului de Miniştri occidentale, contribuind astfel la instau destinderii în relaţiile Internaţionale, datorită eforturilor per apărare, în vederea asigurării securităţii şi muncii paşnice a Popoarele iubitoare de pace văd in înfăptuirea unui sistem
al U.R.S.S. arată că „Cauza principală a rarea unei păci trainice între toate po severente ale statelor iubitoare de pace şi îndeosebi stingerea, popoarelor lor. Aceasta este urmarea logică şi singurul răs
încordării în relaţiile dintre U.R.S.S. şi poarele. focarului de război din Indochina, la puţin timp după stin puns care poate fi dai capetelor înfierbîntate din Orient în de securitate colectivă prin colaborarea tuturor statelor, eu
S.U.A. o constituie linia urmată de anu gerea ce’ui din Coreea', au neliniştit cercurile agresive din ţă cazul ratificării acordurilor amintite. ropene, indiferent de regimul lor social, calea cea mai sigură
mite cercuri americane de a reface arma Această dorinţă sinceră de pace a po rile occidentale, şl îndeosebi din S.U.A., care văd în destin pentru menţinerea şi consolidarea păcii in Europa şi In lume.
ta revanşardă vest-germană, cursa înar porului nostru este concretizată prin răs derea internaţională o piedică în calea planurilor lor agre Nu încape îndoială că energia de care. dau dovadă popoa
mărilor şi crearea unei reţele de baze punsurile tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej sive şi a profiturilor uriaşe ale magnaţilor armamentului. rele în apărarea păcii, forţele uriaşe care se ridică împotriva Guvernul Republicii Populare Romîne este călăuzit in po
militare americane în jurul Uniunii So la întrebările puse de agenţia iugoslavă Aceste cercuri depun toate eforturile pentru a agrava situaţia uneltirilor de război vor face să eşueze în cele din urmă pla litica sa externă de dorinţa de a-şi da contribuţia activă la
vietice şi ai altor state iubitoare de pace, „Iugopress“. Astfel tovarăşul Gh. Gheor Internaţională în scopul unor noi aventuri războinice în Eu nurile cercurilor agresive. cauza apărării păcii, de a dezvolta şl întări relaţiile de cola
ghiu-Dej arată că „Poporul român este ropa şi în Asia. borare şi prietenie cu toate popoarele şi ţările iubitoare de
ÎNTREBARE: Care sînt perspectivele pentru realizarea
Ele trec la restabilirea militarismului german, care a co coexistenţei paşnice între ţări cu sifteme sociale diferite ? pace.
tropit nu odată prin forţa armelor popoarele europene. Acea încheind răspunsurile la Întrebările Dvs., mă folosesc de
sta creează în Europa o gravă ameninţare pentru cauza păcii. RĂSPUNS : Experienţa istorică arată că ţări cu sisteme
sociale diferite pot coexista in mod paşnic. Astăzi un număr acest prilej pentru a arăta că poporul romîn intimpină cu
Popoarele europene se ridică însă cu tot mai multă hotă- tot mai mare de ţări, care cuprind majoritatea covîrşitoare a satisfacţie îmbunătăţirea produsă în relaţiile dintre Republica
Populară Romînă şl Republica Populară Federativă Iugoslavia.
Prietenia popoarelor noastre are rădăcini adinei în lupta
fapte ce nu pot fi considerate altfel decît neclintit în voinţa sa de a se împotrivi, rîre împotriva refacerii sub orice formă a militarismului ger omenirii, fruntaşi ai vieţii publice din toate ţările lumii, de comună pe care au dus-o de-a lungul istoriei pentru libertate
man revanşard, fiind conştiente că acesta reprezintă o mare
ca pregătiri în vederea unui nou răz alături de toate popoarele iubitoare de primejdie pentru ele şl pentru pacea lumii. diferite opinii ş! din diverse pături sociale, sprijină ideea co şi independenţă. In amintirea lor sînt încă proaspete suferin
boi“. pace, politicii de refacere a militarismu existenţei paşnice promovată de Uniunea Sovietică din pri ţele indurate de ele sub cotropirea duşmanului comun, mili
lui german“. Ia o amploare tot măi mare lupta poporului francez, a po mele zile ale existenţei sale. După cum se ştie, cu privire la tarismul german.
Pentru ca să fie înlăturate orice fel de porului italian şl a poporului german însuşi împotriva re principiile coexistenţei paşnice au avut Ioc în cursul anului
divergenţe de pe arena internaţională este Guvernul nostru ca şi toate celelalte militarizării Germaniei occidentale şl a includerii ei în blo 1954 declaraţiile comune ale premierului Republici! Populare îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre Iugoslavia şl
necesar da în primul rînd să se pună ca guverne ale ţărilor dornice de pace şi li curi militare agresive. Chineze, Clu En-iai, şl a primului ministru al Indiei, Jawa- Romînia corespunde Intereselor şl năzuinţelor popoarelor noa
stre şl e menită să aducă o contribuţie însemnată Ia consoli
păt remilitarizării Germaniei occidentale bertate, porneşte de la aceea că o coexis Poporul romîn este neclintit în voinţa sa de a se împo harlal Nehru, a Iui Ciu En-Iai şi a primului ministru al. Bir* darea păcii în Europa.
oare a pricinuit atâtea dezastre atît în tenţă paşnică poate fi posibilă între toate trivi, alături de toate popoarele iubitoare de pace, politicii de maniei, U Nu, iar recent declaraţia comună a preşedintelui Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese
primul cit şi în al doilea război mondial, statele, indiferent de orindoirile lor so refacere a militarismului german. Poporul royiin, ca şi cele Republicii Populare Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito. în munca pentru prosperitatea patriei sale şl pentru înfăp
interzicerii cursei înarmărilor şi oricăror ciale. Preşedintele Consiliului de Miniş lalte popoare europene, este profund Interesat în rezolvarea tuirea năzuinţelor de pace ale popoarelor noastre şi ale tu
încercuiri militare a statelor dornice să tri al RJP.R. în răspunsurile sale date problemei germane prin unificarea Germaniei pe baze paş şi a primului ministru indian, Jawaharlal Nehru. Aplicarea turor popoarelor lumii.
principiilor respectului suveranităţii, independenţei şi integri
trăiască în pace şi libertate. agenţiei „Iugopress“ a subliniat încă
Popoarele din Asia în fruntea cărora odată politica de pace a poporului nos ><*<b P r im a zi d e m u n c ă în n o u l an
se găseşte R. P. Chineză ai cărei prestigiu tru, arătând că „Guvernul Republicii Popu-
internaţional este de necontestat, nu vor Lare Române este călăuzit în politica sa Prin combinat în primele zile ale anului I Depăşesc prevederile
mai admite ca din nou să fie cotropite. externă de dorinţa de a-şi da contribu
Ele, ca şd celelalte popoare iubitoare .de ţia activă La cauza apărării păcii, de a Cele dintâi zile ale noului an — 1955 — pide din acest an. Timpul de elaborare a In toate sectoarele munca continuă planului
pace, au primit cu multă încredere răs dezvolta şi întări relaţiile de colaborare au fost marcate de fumaliştiii, oţelarii, unei şarje a fost redus la 7. ore.
punsurile lui G. M. Malenkov în care se şi prietenie cu toate popoarele şi ţările laminatorii şi ceilalţi oameni ai muncii cu avint sporit Gîndui de a da oamenilor muncii tot
arată că ducerea de tratative între sta iubitoare de pace“. din Combinatul metalurgic „Gh Gheor Succese însemnate a obţinut în primele
tele interesate, cu privire la reglementa ghiu-Dej“ din Hunedoara, printr-um nes două zile ale noului an şi brigada condusă Un sporit elan de muncă s-a observat mai multe bufiuri de larg consum şi de
rea unei serii de probleme din Extremul Poporul nostru este hotărît oa în acest tăvilit elan de muncă. Sarcinile trasate de de tînă-rul Mihai Dumitru care lucrează la
Orient, trebuie salutată. an, — ul/timui an al ctacinalului — să-şi hotărârea cu privire la desfiinţarea sis cuptorul „Siemens Martin“ nr. 5. Aceas în aceste zile şi la secţiile forje, meca calitate superioară, a devenit o călăuză
sporească şi mai mult eforturile în mun temului de aprovizionare pe bază de car tă brigadă a elaborat două şarje rapide
Astăzi una din problemele oare preo ca de zd ou zi, conştient fiind că numai tele şi raţii, gîndui de a întări tot mai dintre oare una în numai 7 ore, iar uns nică, construcţii metalice şi altele. Strun în activitatea muncitorilor şi tehnicienilor
cupă foarte mult popoarele este şi pro astfel va contribui din plin la întărirea mult puterea de apărare a patriei a-u spo în 6,45 ore.
blema armelor atomice oare constituie un capacităţii de apărare a patriei, va con rit eforturile harnicilor muncitori, teh garul Cursan Liviu de la secţia mecanic? de la Fabrica „Vidra“ Orăştie. Chiar din
pericol pentru întreaga civilizaţie a ome- tribui la consolidarea păcii. nicieni şi ingineri din ac'est combinat, în De la început o bună organizare a
vederea realizării planului pe anul 1955 muncii şi-a îndeplinit de exemplu în ziua de ? primele zile ale acestui an colectivul de
— ultimul an al cincinalului —¦înainte de
termen. Frumoase rezultate în muncă s-au ob ianuarie, sarcinile de lucru-prevăzute pen muncitori al fabricii a reuşit să dea în
ţinut şi la furnale. Echipele conduse de
Iată numai cîteva fapte oare ilustrează prim-topitorii Cîndea Ioan, Bistrian Nico- tru 8 ore, în numai patru ore. De ase tomnate cantităţi de produse peste plan.
acest lucru. lae şi Jurca Ioan, au reuşit să se situeze
în fruntea întrecerii socialiste din primele menea frezorul Beţcaliuc Cazimir şi-a în Tovarăşii Colhan Pavel, Cîndea Zaha-
Primele succese ale anului zile ale noului an. deplinit în aceeaşi zi sarcinile ce le avea ria şi Ocolişan Ioan, au dat de exemplu
planificate pentru 8 ore, în numai 5 ore. în ziua de 3 ianuarie cîte 45 de căciuli
Da oţelăria „Siemens Martin“ nume Rezultatele pe care aceste echipe le-au peste plan. Tovarăşul Ciurdărescu Nicolae
roase echipe de oţelari au reuşit să ob obţinut se datoresc faptului că locul de Forjorii oare lucrează la producerea
ţină importante succese în munca chiar muncă e în permanenţă ourat, fluctuaţia
fn sprijinul unităţilor socialiste din agricultură în prima zi a anului. Oţelarii conduşi de oamenilor de la un post la ăftul a fost uneltelor agricole au reuşit de asemenea ’a prins gulere la 30 cojoace, iar tovarăşa
vestitul prim-topitor Forţu Petru a reu înlăturată, sculele sînt bine întreţinute, oa în ziua de 3 ianuarie numai în decurs Chelmen Maria a cusut 15 buzunare- pes
şit, de pildă, c'â în noaptea de 31 spre 1 mersul furnalelor este supraveghiat cu a-
ianuarie, să elaboreze primele şarje ra tenţie, iar neregulile sânt semnalate la de cîteva ore să croiască peste 100 caz te sarcinile de plan- ce le avea în acea zi.
timp. male şi să lăţească 50.
Zilele acestea au sosit din industrie la De asemenea tovarăşii Moise Petru şi Iz-
staţiunile de maşini şi tractoare şi gos diţiile pentru oa cei sosiţi să-şi poată des
podăriile de stat din regiunea noastră făşura în bune conddţiuni activitatea. In întreg Combinatul munca în noul ar •rea Remus au ras cîte 150 piei peste pre-
numeroşi ingineri, mecanici şi maiştri cu
o înaltă calificare. Scopul- venirii lor îi? Directorii S.M.T. şi G.A.S. le-au ară a început şi continuă cu spor. Muncitorii . /ederile planului.
unităţile socialiste agricole este de a le tat situaţia în care se află mersul repa
raţiilor maşinilor, tractoarelor şi a celor inginerii şi tehnicienii se străduiesc să In aceeaşi zi mumoitorii Iovan Hie, Bor-
ajute să se întărească din punct de ve lalte utilaj agricole, apoi împreună
dere organizatoric şi tehnic. cu noii ingineri, tehnicieni şi munoitori obţină zilnic succese însemnate în lupta şoş Alexandru de la secţia fabricaţie,
au stabilit măsuri organizatorice şi teh
Printre cei oare au sosit zilele acestea pentru realizarea sarcinilor de plan, pen Micu Augustin de la secţia blănărie şi
tru mărirea productivităţii munoii,- redu alţii au depăşit procentul de calitate la
cerea preţului de cost şi îmbunătăţirea ca produsele executate cu 2—3%.
lităţii produselor.
Duorînd Cu multă chibzuială şi spirit de
se numără şi tovarăşii: Sava Alexandru nice în vederea terminării La timp şi în răspundere, tovarăşii- Cibian Teodor şi
Duncea Ioan au realizat numai în ziua de
inginer, Gheorghe Bălan maistru, meca bune condiţiuni a reparaţiilor. In majo 70 tone de cărbune peste plan 3 ianuarie o economie de 560 lei, iar to
nicii şi lăcăi* ’jşii Ilea Laurean, Tamaş,.'lo- ritatea locuirilor, noii specialişti au şi în varăşul Seghedi Mihai a realizat în aceea
sif, Pop Ion şi alţii. Noii veniţi au fos' ceput lucrul. La S.M.T.' Orăştie de pildă, încă din prima zi de muncă din noul şi zi o economie de 485 lei.
primiţi ou multă căldură de către, colec mecanicii Bărbănţan Simion, I<eafu Ioan an, numeroase grupe de mineri de la mina
tivele de muncitori şi tehnicieni, ale .şi maistrul Bănăţeanu Iorn au -lucrat în Vulcan şi-au sporit eforturile în vederea intate de muncă (graficul ciclic) a adus ducţie cu cîte 33 şi 37 de tone cărbune. Succese însemnate au obţinut şi ceilalţi •
S.M.T.-uriior şi G.A.S. Conducerile aces ziua de 3 ianuarie la demontarea motoa realizării sarcinilor de extracţie. şi roadele dorite. Minerii din grupele con
tora s-au angajat să le creeze toate con relor de traotoare. pentru a fi verificate duse de tovarăşii Boite Pavel şi l9pas Asemenea rezultate a obţinut şi grupa munoitori din fabrică. Ei luptă cu abne
şi reparate. Activitatea lor, bazată pe metode îna Aurel, in ziua de 3 ianuarie a. c. au ex
tras peste prevederile planului de pro condusă de minerul Vizi Andrei care lu gaţie pentru realizarea planului pe acest
. an înainte de termen, pentru a reduce
crează la înaintări în piatră, realizind o preţul de cost şi a îmbunătăţi calitatea
depăşire de 25% a sarcinilor de plân.
produselor.
