Page 12 - 1955-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 443

 9 -a aniversare a proclamării Poporul german este împotriva Cîteva date în legătură cu planul de stat
ratificării aeordurilor de 8a Paris
Republicii Populare Albania al R. P. Albania pe anul 1955

Da 11 ianuarie 1946, Adunarea Consti­ tive agricole. In prezent, în Albania exis­ de prof. E. CORRENS, ~ Planul de stat al R. P. Albania pe anul cursul acestui an. producţia va creşte
tuantă a Albaniei a adoptat în cadrul pri­ tă 150 cooperative agricole. Pe ogoarele preşedintele Prezidiului Consiliului 1955 are drept scop dezvoltarea continuă faţă de anul 1954 la zahăr — cu 24%, la
mei sale şedinţe declaraţia cu privire la ţării lucrează multe tractoare şi alte ma­ Naţional al Germaniei Democrate a economiei şi culturii ţării. orez — cu 49%, la paste făinoase — cu
proclamarea Albaniei republică populară. şini agricole primite din Uniunea Sovie­ 2%, la peşte — cu 12%, La ţigări şi tutun
Albania intrase în familia marelui lagăr tică. Nu de mult s-a organizat în Germania se lărgeşte tot mai mult în rândurile popu­ Planul prevede că în anul 1955 producţia — cu 18%, la bere — cu 6,6%, Ta ţesă­
al păcii şi democraţiei. Acest eveniment occidentală Ziua comemorării ostaşilor laţiei din Germania occidentală. Mişoaree globală industrială a Albaniei va creşte turi de bumbac — cu 16,7%, la ţesături de
istoric a devenit posibil datorită victoriei Puterea populară acordă o mare atenţie căzuţi în primul şi al doilea război mon­ împotriva militarismului şi spiritului re­ cu 15% în raport cu anul 1954. In compa­ lînă — cu 66,1%, la încălţăminte — cu •
Uni/undi Sovietic© în cel de al doilea răz­ dezvoltării culturii şi ocrotirii sănătăţii. dial. întreaga presă burgheză vest-germa- vanşard se desfăşoară şi se întăreşte în raţie ou indicii anului 1954, în anul 1955 53,6%, la mobilă cu 19,1%, la cărămizi'
boi mondial şi datorită luptei eroice a po­ Sub vechiul regim, peste 80% din popu­ nă a consacrat materiale acestei comemo­ rinlduriie tineretului vest-german. Ziarele în Albania se vor produce cu 8,2% mai — cu 41,8%, la ţiglă — 64,4% etc.
porului albanez pentru independenţa sa laţia albaneză era neştiutoare de carte. rări. Ea a subliniat că în 23 de ţări eu­ anunţă că reprezentanţii „departamentulu: mult petrol, cu 33,3% mai mult Cărbune,
naţională. Dacă în 1933 în Albania existau 643 şcoli ropene se găsesc morminte ale germani­ lui Blank“ suferă un eşec' după altul la cu 15,8% mai mult bitum de Seleniţa, cu Planul pe anul 1955 prevede de aseme­
elementare şi 11 şcoli de 7 ani şi medii, lor. întrunirile tineretului oare protestează îm­ 24% mai mult minereu de orom, cu nea importante măsuri în vederea îm­
De-a lungul multor ¦veacuri, poporul al­ în 1954 au funcţionat 2.120 şcoli elemen­ potriva introducerii serviciului militar o- 130,3% mai mult ciment, cu 12,6% mai bunătăţirii învăţământului, a activităţii
banez a suferit jugul greu al cuceritorilor tare şi 343 şcoli de şapte and şi medii. In Relatările presei vestegermane dovedesc bligatoriu. mult material lemnos, cu 24% mai multe culturale şi sanitare.
străini. In decursul multor veacuri, teri­ timp ce în trecut nu exista nici o insti­ că toate păturile populaţiei Germaniei pluguri etc.
toriul său a fost arena de luptă dintre sta­ tuţie de învăţământ superior, în anii pu­ ocoidentale sînt foarte alarmate de poli­ Milioane de oameni înţeleg că consti­ In anul 1955, numărul elevilor în şcolile
tele Europei ocoidentale. Asupritorii străini terii populare au fost înfiinţate în ţară tica de război a lui Adenauer. Aceasta o- tuirea unui sistem de securitate colective In agricultură, producţia de cereale pa­ elementare, şcolile de 7 ani şi şcolile me­
jefuiau bogăţiile Albaniei, înăbuşeau cul­ 6 instituţii de învăţământ superior, printre glindeşte tot mai puternic mişcarea oare în întreaga Europă ar crea premise favo­ nificabile va spori cu 37,8%, de bumbac dii se va ridica respectiv la 140.200, 45.300
tura ei naţională. oare un institut de agronomie, un insti­ a cuprins întreaga Germanie în semn de rabile pentru unificarea Germaniei pe — cu 83,7%, de sfeclă de zahăr — cu şi 10.000, faţă de 136.800, 39.700 şi 8.600 în
tut de medicină şi un institut pedagogic. 110% şi de tutun — cu 72,8%. Volumul 1954, iar numărul studenţilor se va ridica
După eliberarea ţării, în noiembrie 1944, protest împotriva acordurilor de la Paris baze paşnice şi democrate. In mijlocul lucrărilor executate de S. M. T.-uri va la 1.480 faţă de 1.200 studenţi în anul 1954.
primele măsuri luate de guvernul alba­ In anii puterii populare au fost con­ statelor europene, unite prin tratatul de creşte cu 41,9%.
nez au' fost îndreptate spre întărirea o- struite 40 spitale, 449 dispensare, 89 case oe netezesc oalea militariştilor şi fascişti­ Poporul albanez a început noul an cu
rînduirii democrat-populare, înfăptuirea de n aşteri; pentru prima oară în istoria lor vest-germaui spre crearea unei armate securitate colectivă, ar fi imposibil si Anul 1955 va aduce o îmbunătăţire con­ un avînt sporit în muncă pentru a în­
unor mari reforme social-economice, sta­ sa, poporul albanez se bucură de asistenţă cu un efecitiv de 500.000 oameni şi intra­ tinuă a nivelului material şi cultura! de deplini cu succes sarcinile ultimului an al
bilirea unor relaţii normale Cu alte ţări. medicală gratuită. existe mult timp o Germanie scindată ş: trai al maselor de oameni ai muncii. In
Naţionalizarea concesiunilor străine, a rea Germaniei occidentale în organizaţia ca Germania occidentală să fíe transfor­ planului cdmoimal.
băncilor, întreprinderilor industriale — An de an creşte bunăstarea poporului. pactului nord-atlantdc.
care a pus capăt stăpînirii unperialiştoior In 1954, venitul naţional a crescut cu 50% mată într-un stat militarist. LISTA OFICIALĂ DE CÎŞT1GUR1
în Albania — înfăptuirea reformei agrare, în comparaţie cu anul 1951. Recent, în Pături largi ale populaţiei din Germa­ In prezent, un număr tot mai mare de
care a lichidat rămăşiţele feudale şi care Albania a fost efectuată o nouă reducere pentru obligaţiunile C .E.C . 4 la sută cu cîştigurl
a dat pământul ţăranilor, au grăbit rezol­ a preţurilor, de pe urma căreia populaţia nia se pronunţă pentru crearea unui sis­ germani îşi dau seama că menţinerea pă­ Tragerea de bază din 30 decembrie 1954
varea sarcinii fundamentale legate de re­ a cîştigat 300 milioane leki.
facerea şi dezvoltarea continuă a econo­ tem de securitate colectivă care să asi­ cii şi asigurarea viitorului Germaniei de­ Au ieşit Ia sorţi obligaţiunile cu următoarele numere de serie şi de obligaţiuni:
miei naţionale a ţării. Puterea pppulară a Creat condiţii favo­
rabile pentru dezvoltarea ştiinţei, litera­ gure cauza păcii în Europa şi care să pinde' de poporul german însuşi. Deviza N-rul seriilor 12 ¦| g
In cei nouă ani de existenţă a Repu­ turii şi artei. Scriitorii şi artiştii albanezi, demagogică a lui Adenauer „întîi ratifi­
blicii Populare Albania, poporul albanez a folosind în mod creator metoda realismu­ preîntâmpine primejdia unui nou războc t «B ! s1 Ohsarvaţmnd
obţinut mari succese în construcţia eco­ lui socialist, refleotă în chip multilateral carea, apoi tratative“, nu urmăreşte deci-'
nomică şi culturală. Ou ajutorul Uniunii viaţa poporului lor şi schimbările social- mondial. Mişcarea naţională din Germa­ ¦3 1 3 1 li
Sovietice şi al ţărilor de democraţie popu­ economice care au avut loc în anii puterii nia pentru unitate, pace şi securitate în înşelarea opiniei publice. La adăpostul a- Sn • z
lară, în Albania a fost creată o indus­ populare. Tematica principală a lucrări­
trie naţională şi au fost pregătite cadre lor lui Dmitri Suteriqd, Şevket Musarai, Europa, care grupează păturile largi ale cestei lozinci Adenauer se străduieşte se !> S I
pentru această industrie. In ţară au fost Zini Sako, Fatmir Ghiatta, Kol Iakova, germanilor iubitori de pace, democraţi ş:
construite un combinat textil cu o capa­ Aleksa Ceaoi, Nonda Bulka, Lazar Silici submineze baza tratativelor şi să le fac? 00635 34 *) 1.000 12472 2 *) 1.000
citate de producţie de 20.000 metri ţesături şi ale altor scriitori de seamă o constituie patrioţi, se desfăşoară tot mai larg. imposibile. El se orientează după politica 00716 28 *) 1.000 12568 49 *) 1.000
de bumbac pe an, o centrală hidroelec­ munca paşnică a poporului albanez în ve­ Populaţia Republicii Democrate Germa­ 00882 10 *) 5.000 13271 1.000
trică, un combinat pentru prelucrarea derea construirii bazelor socialismului, „de pe poziţii de forţă“ care, după oum s? 01009 20 *) 5.000 13284 11 *) 10.000
lemnului, două fabrici pentru egrenarea patriotismul, prietenia între popoare, lup­ ne participă activ la această luptă. O pu­ ştie, n-a dus niciodată la succese în rela­ 01749 38 *) 1.000 14259 19 *)
bumbacului, un combinat de zahăr şi ta pentru pace. ternică mişcare de protest împotriva ra­ 01983 12 *) 5.000 14489 l-L0 400
multe alte întreprinderi. Minele şi exploa­ ţiile cu ţările lagărului demoorat. Planu­ 02113 45 *) 5.000 14710 13 *) 5.000
tările petrolifere sînt înzestrate cai teh­ Baza politico! extern© a guvernului Al­ tificării acordurilor de la Paris a cuprins rile Iul Adenauer 9int în Contradicţie fla­ 02478 36 *) 1.000 15697 14 *) 1.000
nica cea mai nouă. In prezent se constru­ baniei este lupta pentru aipărarea păcii' grantă cu voinţa poporului german. 02892 1—50 1.000 15832 1—50
ieşte o centrală hidroelectrică pe rîufl Maţi. şi stabilirea unor. relaţii normale cu ce­ toate regiunile republicii. Această mişcare 03186 5.000 15982 16 *) 400
In Albania funcţionează patru linii de lelalte state. Guvernul albanez a între­ 03294 2 *) 1.000 16237 1—50 5.000
prins şi întreprinde măsuri concrete pen­ PE S C U R T 03954 2 *) 1.000 16917 36 *) 1.000 Important
cale ferată. tru stabilirea unor relaţii de bună veci­ 04049 1.000 17103 36 *) 25.000
Se îndeplineşte Cu succes primul plan nătate cti Grecia şi Italia, considerînd • Departamentul de stat al S.U.A. a • La Amsterdam a avut loc o conferin­ 04245 4*> 17708 10 *) 5.000 Câştigurile din a-
respeotarea libertăţii şi independenţei Re­ anunţat că la 23 februarie la Bangkok în ţă convocată de comitetul de acţiune al 04760 49 *) 400 17722 1—50 ceastă listă se cuvin
cincinal de dezvoltare a economiei naţio­ publicii Populare Albania drept condiţie Taiianda va avea loc o conferinţă a mi­ organizaţiei „Dat Nocit Weer“ împotriva 05124 1—50 1.000 18161 49 *) 5.000 obligaţiunilor ieşite
nale, care. asigură transformarea Albaniei obligatorie pentru stabilirea unor aseme­ niştrilor Afacerilor Externe ai ţărilor reînarmării Germaniei occidentale la care 05573 45 *) 18917 43 *) 400 la sorţi în valoare de
într-o ţară agrar-industrială.' Datorită nea relaţii. In 1954 au fost restabilite re­ participante la gruparea militară a Asiei au participat 400 persoane. Conferinţa a 05618 1—50 400 19005 13 *) 200 lei.
laţiile diplomatice dintre Albania- şi Iu­ de sud-est (S.E.A.T.O.). Această - confe­ hotărât în unanimitate să cheme poporul 06581 5.000 19440 35 *) 1.000
muncii pline de avînt a clasei muncitoare goslavia, fiind luate de asemenea măsuri rinţă, după cum relatează presa străină, olandez la luptă hotărâtă împotriva re­ 06599 3 *) 19679 49 *) 1.000 Pentru obligaţiuni-
şi în urma punerii în funcţiune a unor pentru normalizarea relaţiilor dintre aceste are drept scop discutarea măsurilor pen­ naşterii Wehrmachtulud German. 06732 1—50 400 20272 1.000 le cîştigătoare în va-
noi întreprinderi, .producţia industrială a ţări. tru intensificarea pregătirilor de război în 07042 29 *) 10.000 20739 7 *) 1.000 loare nominală de
Albaniei a orescul la sfîrşitu! anului 1954 Asia de sud-est. • După cum anunţă agenţia „France- 07133 1.000 20870 7 *) 1.000 100 lei şi 50 lei, se
de peste 11 ori în comparaţie cu anul 1938. Poporul albanez sprijină fierbinte pro­ Presse“, puternicul uragan, care a bîntuit 07599 12 *) .5.000 21415 43 *) 10.000 plăteşte 1/2 respectiv
punerile Uniunii Sovietice cu privire la Convocarea conferinţei de la Bangkok, timp de două zile în partea centrală Şi de 08781 37 *) 5.000 21758 33 *) 10.000 1/4 din cîştigul indi-
Mari schimbări s-au petrecut în anii crearea unui sistem de securitate colec­ înainte oa pactul S.E A.T.O. să fie rati­ sud a insulelor Fdlipine, a produs pagube 08939 44 *) 1.000 22216 * 21 *) 10.000 cat în această listă.
puterii populare în agricultură. Anul tre­ tivă în Europa. Reprezentanţii Republicii ficat de toate statele semnatare, măreşte mari lăsînd 10.000 de persoane fără adă­ 09301 44 *) 5.000 22856 11 *) 1.000
cut, suprafaţa de pămînt arabil a crescut, Populare Albania' au participat la confe­ şi mai mult îngrijorarea popoarelor asia­ post şi a făcut chiar 31 de victime. 09504 27 *) 5.000 22890 43 *)
in comparaţie ou perioada antebelică, de rinţa de la Moscova a ţărilor europene tice care văd în acest paot o primejdie 10290 1.000 23034 1—50 5.000
peste 1,5 ori. Convdngîndu-se de avanta­ pentru asigurarea păcii .şi ,securităţii,, .în pentru pace şi independenţa lor. • In întreaga Italie pe zi ce trece ma­ 10554 4*) 5.000 23222 29 *) 1.000
jele muncii în coleotiv, 7.875 gospodării Europa şi au semnat Declaraţia adoptată sele populare îşi intensifică lupta împo­ 10994 24 *) 5.000 23693 1—50 5.000
ţărăneşti, reprezentând 5% din. numărul La această conferinţă. • Munoitorii vest-germani îşi intensifică triva reînvierii Wehrmachtului german 11656 5.000 24364
total ai gospodăriilor din ţară, s-au unit lupta împotriva producţiei de război care care ameninţă pacea în întreaga Europă. 11798 33 *) 24404 4 *) 400
pe bază de liber consimţământ în coopera­ are drept urmare scăderea producţiei ci­ La Bologno, de exemplu, munoitorii din 12167 43 *) 1.000 24548 35 *) 5.000
vile şi concedierea muncitorilor din aces­ mai multe întreprinderi au orga­ 49 *) 5.000 47 *)
te ramuri ale producţiei. Astfel, peste nizat adunări de protest faţă de perico­ 5.000 1—50 400
500.000 muncitori şi funcţionari de la uzi­ lul refacerii armatei germane. La Roggio 1—50 1.000 39 *) 5.000
na „Vespaverke“ din Lintorf, drept răs­ Emilio au avut de asemenea loc zeci de 16 *) 1.000 5.000
adunări chiar La locul de muncă al par­ 5 *) 10.000
puns la intenţiile direcţiunii de a închide tizanilor păcii din această localitate unde 1.000
uzina, au luat sub controlul lor producţia s-au strâns peste 7.000 declaraţii de pro­ 1 *) 5.000
şi au împiedicat închiderea uzinei. Exem­ test faţă de reînvierea Germaniei Occi­ 6 *)
plul lor a fost urm at şi de 650 muncitori dentale.
S.U.A. refuză să restituie Japoniei insulele de la întreprinderea textilă bavareză din *) Celelalte 49 obligaţiuni din această serie oîştigă cîte 400 lei fiecare.
Ckinawa şi Ogasawara Muencheniberg oare s-au opus de aseme­
nea. încetării producţiei din întreprindere. In total 3.400 cîştiguri în valoare de 1.691.600 lei.
PEKIN (Agerpres). — China N ouă: După cum se arată, acest refuz este jus­
După cum anunţă corespondentul din tificat prin considerente de „strategie şi Li valoarea câştigului este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunii cîştigă-
Washington al agenţiei „Kiodo Ţuşin“, au­ securitate“, îndreptate după cum se ştie toare.
torităţile americane au refuzat să restituie împotriva păcii şi securităţii Chinei şi ale
Japoniei insulele Okinawa şi Ogasawara, altor ţări iubitoare de pace din Asia. Plata cîştiguxilor se face de către unităţile C.E.C., după normele stabilite prin
în ciuda repetatelor cereri din partea Ja­
poniei. instrucţiunile Direcţiei Generale C.E.C., cu modificarea arătată în coloana ,,observa-
ţiuni“.

N.R. Obligaţiunile C.E.C. 4% se pot cumpăra şi vinde la toate unităţile C.E.C.
(ghişee C.E.C.) din ţară.

în inimile voastre. Voi sinteţi mai puter­ Taiianda, Fdlipinele şi altele. Această lar­ legere realistă a situaţiei internaţionale ş:
nici decît clica aţîţătorilor la război. Prin gă componenţă a conferinţei dovedeşte do­
Cronică exfernă că intrigile diplomaţiei americane au su­

unire şi acţiune voi puteţi asigura victorie rinţa ţărilor africano-asiatice ca indife­ ferit un eşec. De altfel, acest lucru este do­
justei voastre cauze, umane şi naţionale, rent de orânduirea lor socială şi de stat se
puteţi bara oalea Wehrmachtului şi cri­ depună eforturi colective îndreptate spre vedit şi de îngrijorarea produsă la Was­
mei atomice, puteţi salva pacea“. menţinerea păcii în lumea întreagă, spre
apărarea intereselor lor vitale. hington şi Londra în urma conferinţei .de

acestor 10 zile de dezbateri au avut cu- tandc'ă s-a întrecut în ameninţări şi şan- la Bogor. Corespondentul din Djakarta al

Poporul francez nu şi-a rajui de a apăra de la tribuna Adună­ taje la adresa Franţei. In parlament Men- Agenţiei United Press aprecia invitarea

spus încă ulîimu! cuvînî rii Naţionale politica de reînviere a mi­ dăs-France a citat mereu scrisorile pri­ Vestea invitării Chinqi la conferinţa a- Republicii Populare Chineze la conferinţa

litarismului german, sînt prea multe chiar mite din partea lui John Foster Duliei Un nou pas pe calea fricano-asiatică a fost primită cu călduri ţărilor Asiei şi Africii ca „o lovitură se- ;
consolidării păcii în Asia de popoarele iubitoare de pace din întrea­
degetele de ia o singură mână“. Aceştia au care insista asupra grăbirii votului din A- ga lume. Participarea R. P. Chineze şi rioasă pentru politica americană“, iar
fost socialistul Guynllet şi şeful guvernu­ •dunarea Naţională. Ambasadele americană
Deşi textul acordurilor de la Paris pre­ lui MendCs-France. In nenumăratele dis­ şi engleză trimiteau permanent pe emi­ observatorul ziarului „New York Herald
văzând reînannarea Germaniei occidentale cursuri ţinute în aceste zile Mend&s-Fran- sarii lor la deputaţi, iar reprezentanţii Va­
a fost adoptat de Adunarea Naţională fran­ ce a folosit cele mai diverse ameninţări ticanului insistau pe lingă deputaţii cato­ Conferinţa de la Bogor a primilor mi­ R. D. Vietnam dau conferinţei ţărilor afri- Tribune“, Lippman, scria la 2 ianuarie:
ceză, este clar că votul minorităţii oare a şi şantaje pentru a determina pe deputaţi lici să nu respingă acordurile de la Paris. niştri ai Indiei, Indoneziei, Birmaniei, cano-asiatice o importanţă care este sub­
permis această aidoptare nu exprimă do­ să voteze proiectul acordurilor de la Pa­ Ceylonului şi Pakistanului, care a avut liniată pe larg de întreaga presă asiatică „Nu ne vom face nici un fel de iluzii în
rinţa poporului francez. Acţiunile şi pro­ ris. Pledoariile lui MendesĂFrance des­ Iată însă că rezultatele acestui vot sînt loc în zilele de 28 şi 29 decembrie 1954
testele împotriva creării unor forţe mili­ pre „necesitatea admiterii reînarmării Ger­ departe de a satisface pe promotorii Wehr­ a constituit un nou pas pe calea întăririi „Colaborarea Chinei — subliniază ziarul legătură cu faptul că S.U.A. cu principali-' I
tariste la graniţele patriei lor au dovedit maniei occidentale pe care Franţa ar tre­ machtului care în urma dezbaterilor şi colaborării între statele Asiei de sud- indian „Nav Jivan” — poate ajuta într-o
că francezii sânt conştienţi de primej­ bui s-o privească ca pe o fatalitate căreia uriaşelor proteste populare „nu-şi mai fac est, pe călea consolidării păcii în Asia. măsură uriaşă ţările Asiei şi Africii la lor aliaţi din Europa occidentală vor par-
dia ce-i ameninţă. nu i se poate împotrivi, despre „solida­ după cum scrie „Liberation“, nioi un fel După cum s-a anunţat, în cadrul acestei rezolvarea problemelor oare le stau în
ritatea atlantică“ sau „primejdia caran­ de iluzie asupra adevăratei voinţe a po­ conferinţe au fost discutate probleme re­ faţă... Ţările pactului Colombo au recu­ bicipa la această conferinţă din aprilie nu­
Peste incinta Adunării Naţionale se lă­ porului francez şi nu consideră de loc feritoare la o mai strânsă colaborare po­ noscut că fără colaborarea Chinei rezol­
sase . o tăcere mormîntală. Nici unul din litică, economică şi culturală, adoptîndu-se varea problemelor asiatice este imposi­ ca judecători ci ca acuzaţi“...
cei 287 de deputaţi Care votaseră aşa-nii- totodată şi o serie de hotărâri importante bilă“. Hotărîrea unanimă a participanţilor
care reflectă dorinţa ţărilor participante la conferinţă de a invita R. P. Chineză La Londra, după cum anunţă ziarul con- |
de a depune şi în viitor eforturi pentru 3
apăra în comun pacea şi independenţa loi să participe la lucrările conferinţei ţăriloi servator „Daily Telegraph and Morning
naţională. Faptul că hotărârile conferin­ africano-asiatice constituie o recunoaştere
ţei au fost adoptate în unanimitate re­ fermă a rolului şi sarcSinei ce revin R. P Post“ există temeri că apropiata conferin­
prezintă fără îndoială un factor pozitiv Chineze în relaţiile internaţionale. Hotă­
important în relaţiile internaţionale ş: rârea poporului chinez de a apăra pace? ţă va intensifica mişcarea de eliberare din
dovedeşte procesul trezirii la lupta pentru şi independenţa naţională, corespunde in­
libertate, independenţă şi pace a unor po­ tereselor tuturor popoarelor Asiei şi de Africa şi va îndrepta şi mai mult ţările
poare de sute de milioane de oameni care aceea la Bogor au eşuat lamentabil în­
mitui „articol unic“ care legiferează in­ tinei diplomatice“ nu au reuşit însă să că partida a şi fost oîştigată“. mai poartă, sau au purtat pînă nu demult cercările americane de a sili pe unii din­ pactului Colombo de politica occidentală
trarea Germaniei occidentale remdlitari- convingă pe deputaţi, lucru dovedit de jugul colonial al puterilor imperialiste. tre participanţi să se opună invitării R. P
zată în Uniunea occidentală nu a îndrăz­ votul din 24 decembrie, cînd primul ar­ Acordurile de la Paris, care au fost tre­ Chineze la conferinţa ţărilor Asiei şi A- în Asia.
nit să aplaude. Ştiau că vor trebui să ticol al acordurilor de la Paris a fost res­ cute prin Adunarea Naţională, urmează e frioii.
răspundă în faţa poporului francez pentru pins. Mend^s-France a recurs atunci la vo­ fi dezbătute în luna februarie în Consiliu) Această poziţie a puterilor colonialiste j
acest vot, unul dintre cele mai importan­ tul de încredere, a făcut apel la toate ma- Republicii, cea de a 2-a cameră a parla­
te din Istoria Franţei. Dar deodată, din şinaţiunile pe care i le punea la dispo­ mentului francez. Senatorii vor trebui se contrastează însă puternic cu punctul
lojile rezervate publicului, din băncile de­ ziţie complicata procedură parlamentară ţină seama de opoziţia uriaşă manifestat?
putaţilor comunişti şi progresişti, din rân­ franceză, a călcat în picioare uzanţele par­ de toate păturile populaţiei franceze faţă de vedere şi interesele popoarelor Asiei
durile deputaţilor radicali şi independenţi lamentare, a exercitat presiuni inadmisi­ de orice plan care ar pune pe picioare la
răsună în întreaga sală oa o singură voce • bile asupra deputaţilor. Deputatul Agra­ graniţe o nouă armată germană de tipul şi Africii. Opinia publică a comentat pe |
Jos ou reinarmarea naziştilor! Trădători­ rian Liauitey, adversar ăl reînarmării celei care a cotropit de trei ori Franţa.
Zi de zi acţiunile populare împotriva re­ larg desfăşurarea conferinţei de la Bogoi

şi şi-a exprimat satisfacţia faţă de hotă­

rârile luate. Atît presa indiană şi indo-

neziană cît şi opinia publică din Birmania,

Ceylon şi din alte ţări asiatice consideră

că conferinţa de la Bogor, care va fi ur­

lo r ! Aţi trădat Franţa reînarmînd pe Germaniei, a declarat de pildă că pentru facerii Wehrmachtului se intensifică. Pe mată de conferinţa ţărilor din Asia şi

nazişti! a-1 convinge să-şi schimbe părerea „gu­ apelurile împotriva acordurilor de La Pa­ In comunicatul comun dat publicităţii Participanţii la conferinţă s-au pronun­ Africa, poate deveni o puternică garanţie

In ju ru l’ Palatului Bourbon o mulţime vernul i-a acordat 7 decoraţii... chiar ris au fost strânse mai multe de 3.500.00C la sfârşitul conferinţei, se arată că re­ ţat împotriva folosirii armelor atomice, pentru pace şi securitatea zonei africa-

imensă, atât de mare cum n-a mai cunos­ înainte de deschiderea celei de a doua semnături, iar campania continuă. Zilnic prezentanţii celor cinci ţări asiatice au subliniind necesitatea încetării experienţe­ no-asiatice. Aceasta, subliniază presa in-

cut cea de a IV-a republică, purtând pan­ părţi a dezbaterilor. Cînd s-a constatat că au loc greve de protest de scurtă dura­ hotărât să convoace în aprilie 1955, la lor cu astfel de arme. Ei au cerut totodată doneziană, poate fi realizată în mod sa­

carte cu lozinci împotriva militarismului el totuşi nu şi-a schimbat părerea i s-a tă în fabricile, uzinele şi minele franceze. Bândung (Indonezia) o conferinţă africa- comisiei O.N.U. pentru dezarmare să ia tisfăcător dacă colaborarea între ţările A-

geamăn, cu fotografii arătând ororile trimis la domiciliu un controlor fiscal oare „Poporul nostru, declară într-un apel Bi­ no-asiatică în scopul promovării spiritului imediat în studiu această problemă. Ic siei şi Africii este bazată pe cele Cinci

comise la Auschwitz, Belsen şi Maidane©, a început să cerceteze în amănunt conturile roul Politic al Partidului Comunist fran­ de colaborare şi bună înţelegere între legătură cu această hotărâre agenţia Fran­ principii ale coexistenţei paşnice (este (

înicqpu să cânte Marselieze şi să scandeze sale de bancă şi declaraţiile de impozit. cez care s-a găsit permanent şi pretu­ ţările Asiei şi Africii, a dezvoltării legă­ ce Presse sublinia că paragraful respectiv vorba de cele cinci principii enunţate in I

„Vreţi să reînaimaţi pe Călăii Franţei“. Alţi deputaţi s-au plâns de „anchetele“ tindeni în fruntea acţiunilor, nu se va re­ turilor de prietenie şi bună vecinătate în­ din comunicatul conferinţei le la Bogor declaraţiile comune chino-indiană şi chi-

Ziua de joi 29 decembrie era ultima din făcute asupra vieţii lor particulare pentru semna nici o dată să accepte politica dic­ tre aceste ţări, a discutării contribuţiei pe „reprezintă prima luare de poziţie a unu no-birmană — N.R.).

cele 10 zile în ounsul cărora opinia pu­ a ,putea fi apoi şantajaţi. De fapt aceste tată guvernului lui Mendes-France de im­ ©are fiecare dintre aceste state o, poate grup internaţional nu numai împotriva fo­ Conferinţa ţărilor africano-asiatice va

blică de pe întreg globul a asistat la una presiuni interne nu erau decât un corolar perialiştii americani, politică menită să aduce la menţinerea păcii. Această confe­ losirii armelor atomice în timp de război însemna un pas înainte spre stabilirea

din cele mai mari fraude cunoscute în is­ al presiunilor exercitate din exterior asu­ mărească încordarea internaţională, să în­ rinţă va discuta de asemenea o serie de oi şi împotriva experienţelor ou aceste unei zone a păcii în lume, va fi un factor

toria parlamentarismului. Un proiect de pra Franţei. tărească blocul agresiv al Atlanticului, să probleme speciale printre care : problem? arme“. important pentru micşorarea încordării in­

lege — acordurile de la Paris •— a fost După ce primul articol a fost respins submineze pacea. Dacă nu vor fi opriţi colonialismului, a rasismului şi a suvera­ In lumina acestor hotărâri şi dacă ţi­ ternaţionale şi o preţioasă contribuţie în
nităţii naţionale. nem seama şi de faptul că încă înainte de
considerat aprobat deşi din cei 627 de se ştie că (ministrul de externe al Angliei la timp cei care folosesc armele atomice conferinţă S.U.A. au exercitat presiuni a- vederea menţinerii păcii., „Fără îndoială:
Pentru participarea la lucrările confe­ supra unor participanţi pentru a-i sili s?
membri ai Adunării Naţionale Franceze a ameninţat pe deputaţii francezi că Sta­ şi Cu hidrogen, ei vor distruge Franţa“. In rinţei ţărilor afrioano-asiaitice, cei 5 prim- după cum sublinia ziarul „Indonezian

doar 287 votaseră pentru. In ceea ce pri­ tele Unite şi Anglia vor reînarma Germa­ încheiere apelul arată că de felul în care Observer“, destinele lumii nu mai pot fi

veşte şi atitudinea celor care au votat nia cu sau fără asentimentul Franţei. va şti să acţioneze poporul francez de­ miniştri au căzut de acord să invite 25 se împotrivească adoptării anumitor ho­ hotărâte nesocotmdu-se voinţa a sute de
de ţări din Asia şi Africa printre care : tărâri, rezultatele conferinţei de la Bogoi
pentru, este semnificativă relatarea unui Cercurile guvernante americane au sub­ pinde acum ratificarea sau respingerea milioane de asiatici. Popoarele din Asiaj

corespondent de presă care scrie: „Pen­ liniat că sprijină întm totul declaraţia mi­ acordurilor de la Paris. „Francezi, se spu­ R. P. Chineză, R. D. Vietnam, Japoniu; ne arată că reprezentanţi: celor cinci ţări vor avea un cuvînt greu de spus în ce

tru a număra pe oratorii care în cursul nistrului englez. Presa americană şi bri- ne în încheierea apelului, soarta ţării este Egiptul, Siria, Iranul, Turcia, Sudanul, din Asia de sud-est. au manifestat o înţe­ priveşte problemele legate de pacea în­

tregii Ironii“. („Pravdaw;

Red,acţia şi Adm. ziarului Str. 6 Marile, Nr. 9, Telefon:. 188-189. Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 194# Tiparul Intrepr. Poligrafică da Stei DEKA,