Page 13 - 1955-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VÂi
Pentru continua dezvoltare
a creşterii animalelor
Zilele trecute, ziarele au publicat Hotă­
rârea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi
a C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătă­
ţirea sistemului de contractare şi achizi­
ţie de animale.
In regiunea noastră, această nouă mă­
sură a partidului privind îmbunătăţirea
continuă a aprovizionării oamenilor mun­
cii, sporirea numărului de animale şi* ri­
dicarea productivităţii lor, a fost primită
cu multă căldură de crescătorii de ani­
male. Sînt gospodării colective, întovără­
şiri şi ţărani muncitori ou gospodărie in­
dividuală, care datorită faptului că au
contractat animale cu organizaţiile de stat,
au .putut să-şi cumpere maşini şi unelte
agricole, obiecte de îmbrăcăminte, talpă
şi piele, materiale de construcţii, etc. De
exemplu, gospodăriile colective din Mier­
curea şi Data Română, raionul Sebeş, Cis-
tei, radonul Alba, au putut să-şi cumpere
câte un autocamion. La fel, ţăranul mun­
citor Silvestru Iile din comuna Viinţud de
Jos, raionul Alba, oare a contractat cu sta­
tul o pereche de boi şi un porc, a primit
în total' o sumă de 10.870 lei cu care a
putut să-şi cumpere la comerţul de în­
tâmpinare 1.000 bucăţi ţiglă, 2 m.c. che­
restea', 3 kg. talpă, 7 fuse de piele şi i-au
mai rămas pentru alte nevoi ale casei,
mai mult de 7.000 lei. Exemple de acest
fel sînt multe în regiunea noasbră. Noua
hotărâre vine *să simplifice şi să îmbună­
tăţească mai mult sistemul de contractări
Şi •T.-'Uin'-'fii r r a v i T u t e pnVi prvi a v a 1! - .
aje
Ic
Ic
m ce a apărut această hotărâre am socotit,
P-
gr
N Predând la timp numărul de miei şi de
jc
tei
ti
B;
podăriile colective. Acestea, vor primi
pentru' fiecare animal livrat, un preţ ma­
jorat cu 10%. De asemeni, întovărăşirile
agricole, asociaţiile simple, gospodăriile
anexe, precum şi gospodăriile personale
ale colectiviştilor care vor contracta ani­
male, vor primi un preţ majorat ou 5%.
In condiiţiunile de preţ ale gospodăriilor
colective, pe baza sarcinilor de livrare,
pot încheia contracte cu organizaţiile de
stat, şi gospodăriile agricole de stat, în-
grăşătoriile de stat şi cele ale cooperaţiei.
Crescătorii de animale oare contractea­
ză vite mari, porci, păsări, mînzaţi, viţei,
oi, miei, se bucură şi de reducere din cota
obligatorie de came şi cereale. De pildă,
un producător care livrează statului un
porc în greutate de 250 kg. va beneficia de
o reducere a cetei de cam e cu 40 kg., iar
a cotei de cereale cu 1,800 kg. porumb sau
furaje concentrate în echivalenţă, pentru
fiecare kg. de porc viu predat prin con­
tract, adică i se va reduce cota ou o can­
titate de 450 kg. porumb. Dacă producă­
torul contractant locuieşte într-un sat de
munte, atunci el va putea cumpăra la
preţ de stat până la 200 kg. porumb pen­
tru fiecare vită mare predată sau pînă la
100 kg. porumb pentru fiecare viţel pre­
dat.
Avantaje mari pentru producătorii con­
tractanţi, sînt prevăzute în noua hotărâre
şi în ceea ce priveşte cumpărarea anumi­
îşi îmbogăţesc cunoştinţele agricole
Colectiviştii gospodăriei agricole colec­
tive „Steagul roşu“ din comuna Miercu­
rea, raionul Sebeş, au început nu de mult
cursul agrozootehnic de trei ani. Cei 25
de cursanţi înscrişi, frecventează regulat
atît lecţiile teoretice cit ş i' cele practice.
Colectiviştii Tăuşan Ioan, Neamţu Hie,
Roşea Axente, Dietrich Simion, Fuiea
tor mărfuri prin comerţul de întâmpina­
re. Mai mult, cei oare contractează bovi­
ne, vor putea cumpăra prin comerţul de
întâmpinare talpă şi piele, iar gospodăriile
colective autocamioane.
Hotărârea prevede şi o seamă de pre­
mii pentru producătorii care livrează sta­
tului animale îngrăşate peste greutatea
contractată. De exemplu,, un producător
din regiunea, noastră care livrează statu­
lui o vită mare peste 1.000 kg. greutate
şi de calitate extra-grasă, va primi un pre­
miu de 500 lei în unelte agricole. La fel,
pentru fiecare pere predat cu o greutate
de peste 250 kg. şi de calitate grasă, pro­
ducătorul primeşte un premiu în unelte
agricole de 250 lei.
Pe lingă aceste numeroase avantaje,
noua hotărâre prevede şi obligaţii pentru
producători, obligaţii care trebuie respec­
tate cinstit şi la termenul stabilit de con­
tract. De aceea, producătorii trebuie să se
străduiască să livreze statului animalul
contractat ou carne cit mai multă şi mai
grasă.
In regiunea noastră, simt crescători de
animale oare au dovedit că sectorul zoo-
• tehnic poate fi repede dezvoltat. Crescă­
torul de oi Găiăţan Ioan "din Livezeni ra­
ionul Petroşani, crescătorul de boi şi tauri
Tudor Alexandru din Vinţul de Jos, ra­
ionul’Alba, gospodăria colectivă din Apol-
dul de Sus, raionul Sebeş, gospodăria co­
lectivă din Ilia, etc., au obţinut rezultate
cit se..poate de^ bune în dezvoltarea con­
sfătuirile populare comunale şi raionale,
trebuie să albă o preocupare permanentă
faţă de producătorii contractanţi, în sen­
sul de a le înlesni asigurarea bazei fura­
jere, amenajarea de adăposturi pentru a-
nimale şi pentru a le crea condiţii favo­
rabile de îndeplinire a obligaţiunilor con­
tractuale.
Sarcini deosebite trasează hotărârea tu­
turor organelor şi organizaţiilor de par­
tid, în atribuţia cărora trebuie să intre
efectuarea unui control minuţios şi com­
petent asupra organelor de stat care se
ooupă cu contractarea de animale. Tot or­
ganizaţiile de partid, au datoria să popu­
larizeze larg prevederile batăririi. Nici o
gazetă de perete, nici o staţie de radio­
amplificare, nici un alt fel de mijloc de
agitaţie, nu trebuie să rămînă nefolosit în
acest scop. Ele trebuie să trateze probleme
legate de cointeresarea materială a ţăra­
nilor munoitp-rd, de rolul achiziţiilor şi
contractărilor în întărirea alianţei dintre
clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare,
de ridicarea c’ontinuă a nivelului de trai
j al oamenilor muncii.
Popularizarea şi aplicarea conştiincioa­
să, devotată, a noii hotărâri, va duce
fără îndoială, la dezvoltarea şi mai mult
a creşterii animalelor, la sporirea pe piaţă
ă bunurilor de larg consum, la îmbunătă­
ţirea vieţii celor ce muncesc de la oraşe
şi sate.
Constantin şi alţii, studiază cu multă
conştiinciozitate, fiind pătrunşi că numai
aşa vor putea învăţa metodele agrotehnice
înaintate, pe care să le pună în aplicare
pentru a smulge pământului roade cit mai
bogate.
BORCEA MARIA
corespondentă voluntară.
M creşte şi Ingrăşa mai multe animale
Am contractat cu statul în cursul anu­
lui trecut două perechi de boi şi doi porci, sta mă bucură foarte mult, şi spun drept
pe oare i-am predat la termenul stabilit
în contract. Ingrijindu-i şi hrănindu-i
bine, atît la boi cît şi la porci, am reuşit
să obţin sporuri mari în greutate. La un
porc, pe pildă, am obţinut un spor de
113 kg., iar la al doilea 124 kg.
Pot să spun că sînt foarte mulţumit
de felul cum statul mi-a plătit animalele
contractate. Dacă le vindeam la tîrg, cum
îmi era obiceiul, sînt sigur că nu mă ale­
geam cu atît. Pe porci am primit suma
de 4.111 lei. iar pe cele două perechi de
boi am primit 12.376 lei. Am luat deci
anul trecut pe boii şi pe porcii vânduţi
totului 16.487 lei. Frumoasă sumă, nimic
de zis. In felul acesta spun drept că se
merită să creşti vite şi să le ingraşi.
In afară de bani, mi s-a redus 500 kg.
din cota de porumb, 2.4C0 kg. din cota de
Cartofi şi 259 kg. din cota de came. Apoi
am primit talpă, piele, zahăr şi multe alte
mărfuri de la comerţul de întâmpinare.
Pentru prima pereche de boi am primit
de exemplu trei kg. talpă şi 7 fuse de
piele, în afară de alte mărfuri.
Acesteia sînt dovadă că partidul şi gu­
vernul ne-a creeat, nouă ţăranilor munci­
tori, mori avantaje prin Hotărârea cu pri­
vire la îmbunătăţirea sistemului de achi­
ziţii şi contractări, apărută anul trecut.
Hotărârea care a apărut mai zilele trecute,
acordă însă avantaje şi moi mari. Noi.
ţăranii muncitori din regiunea Hunedoara,
precum şi din alte regiuni, care contrac­
tăm animale cu statul, primim şi premii
Ci*..-o'*Ju - ?VJtll • - D.-
cumpărat un dormitor şi o bucătărie, iar
ţăranul muncitor, Olteanu Dumitru, o bu­
cătărie.
9
In Şcoala medie teh­
Viitorii mînuitori ainică din oraşul Brad,
cresc viitoarele ca­
dre de mânuitori ai
tehnicii avansate.. Elevii au aici create ţătură şi bună purtare cu cei mai buni derea notei la purtare şi dacă nu se vor
toate condiţiile de a-şi însuşi bogatele elevi ai şcolii. Acelaşi lucru se poate spu­ strădui să-şi schimbe atitudinea, va fi cam
cunoştinţe de care au nevoie în munca ne şi despre elevul Huan Guan He, căru­ neplăcut .pentru ei.
lor practică de viitor. Să cunoaştem deci, ia colegii îi zic Fănicâ (lui îi place foar­ Organizaţia de bază U.T.M. a şcolii a
dragi cititori, unele aspecte caracteristice te mult acest nume).
acestei şcoli.
Pe toate sălile şcolii sînt aşezate diferite e- tit din operele lud Creangă despre Păcală, unor elevi şi eleve, care prin felul de a
şantioane aduse din diferite părţi ale pa­ nici un accent nu trăda că bucata este se îmbrăca şi purta nu .făceau cinste şco­
triei noastre şi din alte ţări. Cabinetul
tehnic al şcolii este înzestrat cu materia­
le pentru toate obiectele. Aici se află tot
felul de machete, secţiuni de aparate, pa­
noplii (etajere) ou material didactic con­ vul Şailapă Vasile din anul II poate fi vă­ leme din domeniul tehnico-ştiinţifdc şi
fecţionat de cei mai buni elevi şi profe­ zut înâ&ideauna împreună cu elevul Iu literar-arbistic. Se organizează recenzii,
sori. Un mare aport la confecţionarea a- Ben Hac din acelaşi an; elevul Medrea lecturi, se citesc în colectiv creaţii ori­
cestud material didactic au dat elevii Cornel îl ajută oa pe un frate .pe colegul ginale, etc.
cursurilor fără frecvenţă.
Cei mai b u n i,elevi ai şcolii care azi sînt Secretarul organizaţiei de bază U.T.M.
studenţi la diferite institute de învăţă­ este profesorul Leuceanu Romulus, un tî- întrebuinţând diferite forme. Se organizea­
mânt superior sau în producţie, au donat năr energic, iubit de elevii şcolii. Şi nu ză de pildă, diferite conferinţe urmate de
şcolii, minunatele lor proiecte ca model
de caidul. Printre ei sînt tovarăşii Călă-
maru Ioan, Furdud Vasile, Bacuiea Gheor-
ghe şi alţii.
In sala de desen a, şcolii sînt aşezate
tot felul de aparate şi piese, montate, de­
montate şi secţionate, pentru a da putin­
ţă elevilor să le poată studia şi desena.
La această Şdoală medie tehnică învaţă
— pe lingă tineri romîni şi maghiari —
şi fii ai bravilor eroi coreeni. lată-i de
pildă, pe tinerii Kim In Ze şi Pac Cian
Un, din anul III, cere se întrec la învă- clasă în iţrma profesorului, se ţin de cer­
IN A C E S T N U M Ă R :
Să creştem cit mai multe animale:
Rasele de porci care se pretează
în regiunea noastră ,, (pag. 2-a)
Despre avantajele creşterii porci­
lor (pag. 2-a)
Tribuna colectivistului — Evidenţa
zilelor-muncă şi o justă retribuire
— factor de seamă în mobilizarea
colectiviştilor la lucru (pag. 2-a)
şune bună şi multe altele. Acea­
că-mi dă un mare curaj să cresc un nu­
măr mai mare de animale şi să le con­
tractez cu statul. Nu am stabilit cu mem­
brii din familie ce număr de animale vom
contracta în anul acesta. In orice caz nu
voi rămâne fără ca să contractez porci şi
vite'pentru a le îngrăşa şi livra statului.
Vieau să arăt aci şi unele lipsuri care
trebuiesc grabnic înlăturate. Unităţile co­
merciale de stat şi cooperatiste din Haţeg
nu se preocupă pentru a aproviziona cu
mărfurile oare se cer magazinele în care
se vinde la comerţul de întîmpinore. Pe
la noi se caută foarte mult cizmele de
cauciuc şi bocanci, dar tocmai pe acestea
nu le găseşti. Găseşti în schimb alte măr­
furi care la noi nu se prea caută.
Tovarăşii de la O.R.A.C.A. mai au pros­
tul obicei de a nu plăti imediat oameni­
lor oare vînd animalele statului prin
contract. Eu, de pildă, mai am de primit
500 de lei cu care mă tot amină. Socotesc
Că aici există multă comoditate şi biro­
craţie care trebuie spulberate. Apoi, O-
colul silvic nu s-a îngrijit anul trecut să
ne repartizeze păşune în munte, ba din-
tr-un motiv, neîntemeiat, ba din altul.
Eu cer, pe calea presei, organelor com­
petente sâ ia măsuri pentru înlăturarea
acestor lipsuri care constituie piedici în
calea stimulării ţăranilor muncitori în ve­
derea creşterii vitelor în comuna noastră.
ŞERBAN JIGA
ţăran muncitor — Toteşti
raionul Haţeg
jarea animalelor
r de venituri
şi guvernului faţă de cei ce muncesc. După
împreună cu soţia, ca în acest an . să
Contractăm cu statul 20 de miei şi tot
atîtea oi.
oi, vom putea trece încă în anul acesta la
renovarea complectă a casei noastre, pro-
- curhKT'ioate materialele de construcţii ne­
cesare în acest sens.
ŞUTEU NICOLAE
membru al întovărăşirii
agricole, comuna Gricău
Au stropit 23.678 pomi
fructiferi
In raionul Alba, pentru stropirea pomi­
lor fructiferi in timpul iernii au luat fiin­
ţă 7 echipe de stropitori.
Pînă acum, aceste echipe au stropit
23.678 pomi de diferite varietăţi, din în­
treg raionul. In comuna Ighiu au fost stro­
piţi peste 11.000 pomi, iar în comunele
Hăpria, Zlatna şi Vinţul de Jos, s-au exe­
cutat stropiri la un număr de 13.000 pomi
fructiferi. Echipa care a efectuat cele mai
bune stropiri^ este aceea condusă de tova­
răşul Ţăranu Ioan din comuna Hăpria, iar
dintre muncitori cei care au dat dovadă
de mai multă conştiinciozitate în această
lucrare sînt Duşa Ştefan, de la echipa
din comuna Zlatna şi Jiredea Iustin de
la echipa din comuna Teiuş.
La o serată literară, oînd „Fănică” a ci­ ne, unele atitudini de cosmopolitism ale
citită de un om care a învăţat de curînd
limba română.
Tinerii boreeni se bucură de dragostea
şi atenţia întregii şcoli. Ei sînt ajutaţi cu
drag de elevii fruntaşi la învăţătură. Ele­
său Kim Gen Sic, etc.
întâmplător ţin elevii la el. Pe cei buni
la învăţătură, cum ar fi elevii Szab6 Oa-
rol, Iu Ben Had, Huan Guan He, Corin-
da Elena, Tamovschi Valentina, îi laudă,
dîndu-d ca exemplu celorlalţi; pe elevii
Purcel Lazăr din .anul III B, Iuga Gheor-
ghe din anul II D, Bibarţ Comei din ace­
laşi an şi pe alţi codaşi la învăţătură îi
cheamă în faţa biroului organizaţiei de
bază, îi critică, le dă sfaturi să-şi lichideze
lipsurile. Aceşti trei elevi au o atitudine
necuviincioasă faţă de profesori ; intră _îp
Din repertoriul . unei brigăzi ar­
tistice de agitaţie (pag- 2-a)
Informaţie de partid — Pentru în­
deplinirea planului de reparaţii la
S.M.T. (pag. 3-a)
Probleme tehnice — O nouă me­
todă de armare a lucrărilor mi­
niere (Pag- 3-a)
Hotărârea C. C. a! P. C. U. S.
cu privire Ia ziua amintirii
lui V, I. Lemn
MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­ construirii comunismului. Lenin trăieşte
mite :
„Pravda“ şi alte ziare centrale publică al Uniunii Sovietice, în noile succese ale
textul integral al hotărîrii C.C. al P.C.U.S. . patriei noastre sovietice, care păşeşte cu
cu privire la ziua amintirii lud V. I. Le- încredere pe calea spre comunism.
nin, semnată de N. S. Hruşciov, prim-se-
c’retor al C.C. al P.C.U.S.:
După moartea lui V. I. Lenin s-a sta­ riei mondiale. Ideile lui Lenin trăiesc şi
tornicit tradiţia de a cinsti memoria lui înving în operele oamenilor muncii din
V. I. Lenin — marele întemeietor şi în­ lagărul păcii, democraţiei şi socialismu­
ţeleptul conducător al partidului comu­ lui, în mişcarea internaţională pentru
nist şi al statului sovietic — în ziua în­ pace şi prietenie între popoare, pentru de­
cetării sale din viaţă — 21 ianuarie.
In primii ani după încetarea din viaţă
a lui V. I. Lenin, în conştiinţa poporu­
lui sovietic şi a partidului comunist acea­
stă zi a fost legată direct de evenimen­
tul dureros al încetării din viaţă a ma­
relui conducător V. I. Lenin; aceasta ex­
plică caracterul solemn de doliu al mă­
surilor pentru .cinstirea memoriei lumi­
noase a lud V. I. Lenin.
In cei 30 de ani oare au trecut de la
moartea lui V. I. Lenin, în ţara noastră
au avut loc gigantice transformări socia­
liste. Căiăuzindu-se după învăţătura nemu­
ritoare a marxism-leninismului, Partidul
Comunist al Uniunii Sovietice a însufleţit
şi organizat poporul sovietic în vederea
înfăptuirii planului leninist de construire
a socialismului în ţara noastră. Intr-un
timp istoric scurt, patria noastră s-a tran­
sformat dintr-o ţară agrară înapoiată în-
ir-un puternic stat socialist industrial-
colhoznid.
Urmînd calea indicată de Lenin, sub
conducerea Comitetului Central, în frunte
cu I. V. Staiin, partidul a condus popoa­
rele patriei noastre la victoria socialis­
mului. In prezent, se îndeplineşte sarcina
dezvoltării puternice şi continue a forţe­
lor de producţie ale societăţii socialiste,
a ridicării nivelului material şi cultural
de trai al poporului sovietic, se traduc în în întreprinderi, instituţii, ‘ colhozuri şi
viaţă măsuri pentru trecerea treptată de
la socialism la comunism.
Leninismul este o mare învăţătură dă­
tătoare de viaţă, care luminează calea muniste.
In prima decadă
Colectivul de muncă al fabricii „Si-
mion Bărnuţiu“ din Sebeş, în primele 10
zile din lima ianuarie, a obţinut rezultate
de seamă în dezvoltarea producţiei bunu­
rilor de larg consum.
Pe perioada 1—10 ianuarie au fost date
peste planul de producţie 45 serviete şco­
lare, 586 mingi de volei, 89 mingi de fot­
bal şi s-au tăbăcit, peste prevederile pla­
nului de producţie, 316 m.p. de piele.
Asemenea rezultate au fost obţinute şi
în secţia valorificarea deşeurilor. Din ma­
terialele economisite, precum şi din de­
şeuri, s-au confecţionat peste plan 230
Din primele zile
In primele zile ale acestui an minerii
de la Petrila au pornit cu avînt bătălia
pentru a da cît mai mult cărbune peste
prevederile planului. In această bătălie ei
au obţinut rezultate frumoase.
Minerii sectorului V, ce lucrează în
abataj-cameră, organizîndu-şi bine mun­
ca şi folosind din plin timpul de lucru,
au reuşit să-şi depăşească planul pe pri­
mele zile ale lunii ianuarie cu 16,4% pe
întreg sectorul. De asemenea, minerii din
turi şi alte lucruri ne-
LxZ BL i laiocul lor- Ei au
L L primit de fapt şl ul­
timul avertisment: scă­
reuşit să combată şi să influenţeze în bi­
lii.
Educaţia elevilor în şcoală se face prin
forme variate după un program minuţios
întocmit. Cercul de studii călăuzeşte pe
elevi spre preocupări serioase, spre prob­
Conducerea şcolii, împreună cu organi­
zaţia de bază U.T.M., se străduieşte să
facă o legătură strînsă între profesori şi elevi,
program artistic la care-şi dau concursul
cele mai valoroase talente atît din rân­
dul profesorilor, cit şi din rândul elevi­
lor. La diferitele serate, profesori ca Răz-
van Paul şi Răzvan Elena îşi dau cu plă­
cere concursul, cîntînd la acordeon şi
pian. Elevii Banciu Vaier şi Dodu Viori a,
solişti vocali, sînt nelipsiţi de la aseme­
nea reuniuni tovărăşeşti.
...împletind în mod armonios problemele
studiului Cu activitatea cultural-artistică
şi viaţa de organizaţie U.T.M., Şcoala me­
die tehnică — Brad, dă patriei oameni cu
concepţii noi, stăpîni pe tehnică.
I. TUFARU
— Un eveniment important în viaţa
gospodăriilor colective şi a înto­
vărăşirilor (pag- 3-a)
— A 10-a aniversare a eliberării Var­
şoviei (pag. 4-a)
— Astfel trăiesc muncitorii din.S U.A.
(pag. 4-a)
— Pentru interzicerea armelor ato­
mice cu hidrogen (pag. 4-a)
în măreţele opere ale Partidului Comunist
ideile lui Lenin exercită o puternică
influenţă asupra întregului mers al isto­
mocraţie şi socialism, mişcare ce creşte şi
se întăreşte continuu.
In conştiinţa popoarelor din ţara noas­
tră şi a oamenilor muncii din întreaga
lume, de numele lui V. I. Lenin, de în­
văţătura lui sînt legate marile victorii ale
oamenilor sovietici în construirea societă­
ţii comuniste. De aceea, astăzi este mai
indicat să se cinstească memoria lui V I.
Lenin nu în ziua încetării sale din viaţa,
ceea ce imprimă acestei zile un caracter
de doliu şi durere, oi în ziua naşterii lud
V. I. Lenin — 22 aprilie, atribuindu-sa
acestei date un caracter de sărbătoare,
ceea ce va Corespunde mai bine întregu­
lui spirit al leninismului — învăţătură
veşnic vie, dătătoare de viaţă.
C.C. al P.C.U.S. hotărăşte:
Ziua comemorării lui V. I. Lenin, ma­
rele conducător al oamenilor muncii şi
întemeietor al statului sovietic socialist,
va fi sărbătorită în mod solemn în ziua
naşterii lui V. I; Lenin — 22 aprilie. In
această zi se va expune pe larg Im por­
tanţa ideilor atotbiruitoare ale marxism-
leninismuilui şi succesele obţinute în con­
strucţia comunismului. In ajunul sărbăto­
rii vor fi organizate adunări solemne ale
organizaţiilor de partid, sovietice şi obş­
teşti, precum şi conferinţe şi Cpnvorbiri
sovhozuri, despre viaţa şi activitatea lui
V. I. Lenin şi despre importanţa ideilor
leninismului în construirea societăţii co­
serviete, 200 port-ţigarete, 40 ghiozdane
şcolare. 600 bucăţi alte obiecte.
Rezultatele dobîndite în primele 10
zile din această lună au fost posibile, da­
torită muncii entuziaste ps oare o depune
în întrecerea socialistă întregul colectiv
de muncă. Printre fruntaşii fabricii, se
numără tovarăşii Balog Eugen, Popesou
Emilia, Binder Hilda, Deihen Mihai. Theil
Silvia şi alţii, care-şi realizează zilnic
sarcinile de producţie în proporţie de
153—266%, obţinînd totodată şi o depăşire
de calitate între 5—7%.
cărbune peste plan
sectorul III şi-au depăşit planul pe întreg
sectorul cu 13,5%.
Şi minerii din sectorul XI, oare lucrea­
ză la pregătiri şi înaintări în piataă, au
obţinut rezultate frumoase în întrecerea
socialistă pe primele zile ale anului 1955.
Ei şi-au depăşit planul pe întreg sectorul
cu 8,4%.
MORARU MARIA
corespondentă voluntară
Succesele muncitorilor ele la
I. C /l. A. Orăştie
In scopul unei cît mai bune aprovizio­
nări a oamenilor muncii cu produse ali­
mentare, în raionul Orăştie a luat fiinţă
o întreprindere de stat pentru creşterea
şi îngrăşarea animalelor. Folosind in muncă
metode ştiinţifice, muncitorii şi tehnicie­
nii de la această întreprindere reuşesc să
obţină rezultate însemnate.
Iată* de pildă, numai citeva din rezul­
tatele obţinute. In anul 1954 au fost fo­
losite la întocmirea raţiilor de hrană pen­
tru animale o seamă de deşeuri prove­
nite de la I.S.P.L., întreprinderile de pa­
nificaţie, abatoare, aprozar, etc. Folosind
aceste deşeuri şi introducând metoda de
hrănire raţională a animalelor, colectivul
de muncă al întreprinderii a reuşit să e-
conomisească peste 77.800 kg. furaje
Prin introducerea unor măsuri tehriico-
organizaitorice, a fost mărită simţitor pro­
ductivitatea animalelor. Astfel, au fost
organizate loturile pe principiul omogeni­
tăţii efectivului porcin şi s-a sistat fluc­
tuaţia porcilor dintr-o parte în alta. A-
ceste măsuri au asigurat liniştea de care
animalele au nevoie pentru a-şi asimila
mai bine furajele consumate ceea ce a
avut influenţă pozitivă asupra ridicării
productivităţii pe cap de animal. In a-
cest fel planul de fătări la scroafe a putut
fi realizat în anul trecut în proporţie de
124%. Planul la crescătoria de porci a
fost de asemenea depăşit cu peste 4000
kg. greutate vie. In general, s-a realizat
anul trecut pe tatieaga brescătorie de
porcine o greutate de 49.193 kg. peste pre­
vederile planului.