Page 14 - 1955-01

Pag. 2 DRUMUL SOCiALISMULUi Nr. 444

Să creştem cîi mai multe anim ale Din repertoriul unei brigăzi artistice i 4Pkm x

După publicarea în numărul trecut al zia­ şi un profil uşor concav, urechile nu prea Despre avantajele creşterii de agitaţie
rului nostru a conferinţei prin corespon­
denţă „Să creştem cît mai multe anima­ mari şi uşor aplecate înainte. Gîtul pro­ perciîor Se ştie că brigada artistică de agitaţie Am fost ieri pe la spital \
le”, la redacţie au sosit numeroase scri­ are drept scop să demaşte cu tărie ele­ Ii vorba de personal...
sori în care crescătorii de animale şi teh­ porţional lung şi1larg, bine legat de cap mentele duşmănoase şi să combată necru­ Cînd te uiţi de la distanţă,
nicienii zootehnici au cerut să-şl spună ţător lipsurile ce încă mai există în unele Toate merg cu siguranţă.
prin coloanele ziarului părerea despre po­ şi trunchi. Spinarea este lungă, largă şi sectoare de muncă. Pentru ca ea să-şi Cînd te-apropii mai atent,
sibilitatea de dezvoltare a creşterii anima­ dreaptă. Crupa de asemenea lungă, largă Citind în ziarul „Drumul Socialismului’’ poiată însă îndeplini cu cinste acest rol, e Vezi meteahna la moment.
lelor în regiunea noastră, despre speciile de şi aproape dreaptă. Picioarele cu apdom- nr. 443 din 13 ianuarie conferinţa prin necesar ca în primul rând programul pe Stă bolnavul şi suspină
buri corecte, pielea albă-roză cu părul alb . corespondenţă cu titlul „Să creştem cît oare-1 prezintă, să releve anumite stări de Şi-aşteaptă sora să vină...
animale care se pretează mai mult cît şl şi rar.,Scroafele fată cîte 10-12 purcei şi în mai multe animale“, m-am hotărât să iau lucruri sau anumiţi oameni comozi, bi­ In acest fel sînt luaţi în ţepii ironiei şi
despre foloasele pe care le aduc animale­ cazuri excepţionale 14-21 purcei. Greutatea şi eu cuvântul şi să-m i' spun părerea în rocraţi, îngâmfaţi, etc, din comuna, satul, a criticii usturătoare, oficiantul sanitar de
le gospodăriei fiecărui colectivist, ţăran purcelului la fătare, este între 1-1,400 kg, iar scris despre avantajele şi posibilităţile de întreprinderea ori instituţia în mijlocul la dispensar, oare e mereu în „concediu”,
muncitor sau întovărăşit. creşterea animalelor la noi în regiune. căreia aceasta activează. Luând în studiu responsabilul bazei de recepţie a cereale­
la înţărcare 14-18 kg. îngrăşaţi'la un an. „Negru de strei“ şi „Marele alb“, aceste cele mai caracteristice aspecte din lipsu­ lor oare, nu priveşte cu spirit de răspun­
Publicăm mai jos cuvintul unul tehni­ ajung la 180-200 kg. Este un porc cu pro­ rile acestora, brigada de agitaţie trebuie dere sarcinile sale, gestionarul cooperati­
cian zootehnist şi a unui crescător de porci, ducţie specifică de carne, însă este mai două rase de porci le cresc în gospodăria să le prelucreze şi să le prezinte în cadrul vei oare practică încă uritul obicei de a
urmînd ca în numerele viitoare să conti­ puţin rezistent la'diferitele/boli, foloseşte mea mai bine de 10 ani. Din constatările programelor sub formă satirică, biciui- „rezerva“ mărfurile pentru rude şi prie­
nuăm cu alte materiale de acest fel. mai slab păşunea şi cere o îngrijire mai făcute, am văzut că aceste soiuri de porci toare, pentru ca în acest fel, cei criticaţi teni, fanfara din comună oare nu vrea să
deosebită. Producţia de lapte şi capacitate sînt cele oare se pretează cel mai bine să simtă usturător şficuirea ironiei şi să- oînte la cămin decît contra unor sume
de alăptare a scroafelor este mare, având prin părţile noastre,, soiuri despre oare s-a şi îndrepte greşelile. exagerat de mari, oameni care mai mani­
de obicei 12-14 sfârcuri şi chiar mai multe vorbit şi în conferinţă. . festă în activitatea lor lene, superficiali­
Sînt multe brigăzi artistice de agitaţie,
aşezate simetric. In prezent, am două sdroafe, una „Ne­ care lucrând în acest fel, au reuşit ca tate şi birocratism.
prin activitatea lor să aducă o serioasă Desfăşurîndu-şi activitatea pe baza unui
Rasele de porci care se Porcul „Negru de Strei". Această rasă gru de Strei“ şi una din soiul „Marele contribuţie în îndreptarea anumitor stări
ocupă în regiunea noastră 20% din efec­ alb“. Fiecare are acum cîte doi ani şi au de luciruri necorespunzătoare. Una din a- program cu subiecte originale, luate din
pretează în regiunea noastră*• tivul de porcine existente. Se creşte mai o greutate cam în jurul la 180-190 kg. cestea este şi brigada artistică de agita­ frământarea vieţii locale, brigada artistică
ţie a comunei Zam din raionul Ilia. de agitaţie din această comună îşi înde­
mult în raionul Haţeg şi o parte în raio­ fiecare. De oînd mă ocup cu creşterea por­ plineşte cu cinste rolul de demascatoare
Ca tehnician zootehnist, mă simt. obli­ nul Hunedoara. Este o varietate locală ce cilor, m-am bucurat de avantajul că în Alcătuită din tineri inimoşi ca Mîrza hotărâtă a tuturor lipsurilor, ce prin exis­
gat de a lua cuvintul în cadrul conferin­ s-a format în decursul vremii din porcul fiecare an scroafele au avut cîte două fă- Sabin, Pîrva Aron, Ciul Alexandru, Dă- tenţa lor, frânează buna desfăşurare a IN EDITURA DE STAT
ţei ou titlul „Să creştem cît mai multe local peste care s-au suprapus alte rase tări şi la fiecare fătare o scroafă a dat nilă Anton, Popa Mania şi alţii, aceasta muncii. Ţăranii muncitori văd în ea un PENTRU LITERATURĂ POLITICĂ
e mereu în mijlocul celor mai de seamă ajutor de mare preţ şi pentru acest lucru
animale“ publicată în ziarul „Drumul So­ ameliorate, cum ar fi „Marele negru“, şi câte 10-12 purcei, în greutate de 1,200— preocupări a cetăţenilor şi programele pe mulţi dintre ei, contribuie cu sugestii şi aai a p ă ru t:
care ea le prezintă, sînt toate axate pe diferite propuneri la îmbunătăţirea re­
cialismului“ şi să fac oîteva recomandări „Barkul“ şi, pe care, crescătorii de aci au 1,500 kg. purcelul. întâmplări şi fapte din comună. Mic dicţionar filozofic
despre rasele de porci ce se pretează în brodat o serie de însuşiri bune. Este un De la cele două scroafe, în aceşti doi pertoriului.
animai ou profilul capului uşor concav, ani, am obţinut un număr de 87 purcei. Oprindu-se bunăoară, asupra muncii Această harnică brigadă însă nu s-a redactat de M. Rozental şi P. Iudln
regiuniâa noastră. sfatului popular şi criticând.indiferenţa cu (traducere In limba romină)
care unii lucrători din . cadrul acestuia mulţumit în a-şi desfăşura aotivitatea nu­
In Comparaţie cu celelalte specii de a- urechile aplecate înainte, gîtul puternic, Purceii i-am vândut, după ce i-am înţăr­ tratează pe diferiţii cetăţeni veniţi acolo mai pe plan local. Inimoşii tineri din care 612 pag. 23,30 lei
nirnale, creşterea porcilor prezintă multe pieptul adîruc, iar spinarea lungă şi dreap­ cat, oprindu-mi doar în. fiecare an cîte doi cu felurite treburi, brigada artistică de e alcătuită, au găsit că e nec'esar să îm­
tă. Crupa puţin teşită, are pioioare puter­ din prima fătare pentru ai creşte, îngră- agitaţie a compus următoarele versuri pe prumute din experienţa lor şi altor bri­ S. Brucan: Noua situaţie pe arena inter­
avantaje şi anum e: care le-a recitat de pe scenă. găzi artistice de agitaţie. Pentru acest lu­
cru ei au organizat schimburi de expe­ naţional (in colecţia „Probleme actuale
— Porcii, sânt animalele cele mai pre­ nice şi de lungime mijlocie, culoarea nea­ şa şi apoi tăia pentru consumul casei. Cu ...Intra cetăţeanu-n sfat, rienţă cu brigăzile artistice de agitaţie din
banii încasaţi din vânzarea purceilor, mi- Şi n-are scaun de stat. Cerbia, Pojoga şi alte sate din jur. ale situaţiei internaţionale“)
coce, ajungând la maturitate fiziologică gră. Stă -n picioare şi tuşeşte,
Greutatea purceilor la naştere este de am putut achita la timp impozitele dato­ Şi nimeni nu-l lămureşte... Munca rodnică a acestei brigăzi, con­ 4G pag. 0,50 Iei
într-un timp relativ scurt. stituie pe drept ouvînt o contribuţie de
Ooupîndu-se de spitalul din această co- seamă în combaterea lipsurilor, a greşeli­ Maria Lovinescu : Goana înarmărilor adin-
— Sînt animalele cele mai prolificei, a- 1,1-1,3 kg. iar la înţărcare 10-12 kg. Prin rate statului şi cumpăra pentru. familie mună, brigada artistică de agitaţie a fi­ lor, ce încă se mai fad în muncă, netezind
dică se înmulţesc foarte repede. De la o îngrăşare ajunge la 160.-180 kg. pe an şi încălţăminte, îmbrăcăminte şi alte lucruri xat medul superficial, lipsit de răspunde­ astfel cu pricepere drumul spre obţinerea ceşte mizeria maselor din ţările capita­
rea, cu care unii tovarăşi de aici muncesc, de succese mereu mai frumoase.
scroafă, se pot obţine 2-3 fătari pe an şi chiar mai mult. Este un porc bun de carne în casă. liste,
în versuri ca acestea :• Simion Ioan şi Munteanu Octavian
cîte 20-28, ba chiar mai mulţi, purced. şi grăsime şi destul de precoce, avînd pro­ In ziarul „Scânteia“ am citit recenta corespondenţi voluntari 46 pag. 50 bani

Scroafele au gestaţia scurtă, 108-120 zile, lificitatea de 8-10 purcei. La tăiere, dă hotărâre a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Victor Nămolaru : Ei luptă pentru reduce­

sau cum se spune, trei luni, trei-săptămâni un randament de cca. 80%. Producţia de şi a C.C. al P.M.R. cu privire la îmbună­ rea preţului de cost

şi trei zile. Alăptarea purceilor durează lapte şi capacitatea de alăptare a scroa­ tăţirea sistemului de 'contractare şi achi­ 40 pag. 5C bani

60-75 zile. felor este bună, avînd între 10-12 sfirouri, ziţie de- animale, păsări şi produse ani­ Ruggero Grieco: Luptele pentru pămint

Datorită înmulţirii rapide şi •precocităţii • este un animal puţin pretenţios la hrană male. Văzînd avantajele.ce le acordă re­ 240 pag. 4,60 lei

porcinelor, de la o scroafă se pot obţine şi adăpost şi rezistent la boli. centa hotărâre crescătorilor de animale Jiirgen Kuczynskl: Situaţia clasei munci­

anual prin îngrăşarea purceilor, 1000-2000 Faţă de posibilităţile existente în regiu­ care încheie contract Cu statul, m-am ho­ toare din S.U.A.

kg. came şi chiar mai mult. nea noastră şi în special în raioanele Se­ tărât şi eu să închei contract cu organele 276 pag. 8,50 lei

Să luăm pe rînd fiecare rasă de .porci beş, Alba, Orăştie, Brad şi Ilia, recomand oficiului de contractare pentru .a îngraşă — Vigilenţa, pavăză a cuceririlor revoluţio­

şi să vedem care şi unde se pretează mai tuturor producătorilor să crească cît mai şi livra statului ambele scroafe. nare a poporului nostru

bine in regiunea noastră. mulţi porci din rasa „Bazna“ şi să lupte Pentru „Lizi“, scroafe cea neagră, voi 32 pag. 40 bani

. Rasa de porci „Baznd". Această rasă se pentru încrucişarea acestei rase cu „Ma­ încheia contract peste vreo 3-4 săptă­

creşte în- raioanele Sebeş, Alba, Orăştie şi rele alb“, obţinând astfel o specie nouă mâni, după ce înţărc purceii. Mă angajez

Eia, în procent de peste 45%. Soiul „Haz­ de porci care să dea producţie mare de s-o predau în greutate de 300 kg. Pentru

na“, este un porc' cu capul scurt, puţin came şi grăsime. „Rojioa“,.scroafa cea albă, voi încheia con­

concav, urechile mici,' gâtul bone dezvoltat, Pentru raioanele Haţeg şi Hunedoara, tract prin aprilie, după ce fată, angajîn-

spinarea'- dreaptă şi largă, crupa puţin te­ de asemenea recomand producătorilor să du-mă s-o predau cu o greutate cam tot

şită, avind culoarea neagră cu un brâu alb mărească numărul porcilor din rasa „Ne­ da 30.0 kg.

înapoia spatelui. grul de Strei“, rasă ameliorată şi adap­ Pentru a nu pierde acest soi de porci şi

¦Greutatea purceilor la naştere este de tată condiţiomilar climaterice locale, rasă pentru a mări riumărul lor, voi opri de la

1,2 kg. iar la înţărcare de 13,5 kg. Prin care dă producţie mixtă de came şi gră­ fiecare scroafă pentru prăsilă cîte două

îngrăşare, ajung la peste 200 kg. Este un sime. scrofiţe.

porc cu producţie mixtă, adică bun şi de Pentru a traduce în viaţă hotărirea par­ In vederea aprovizionării oamenilor

grăsime şi de came, deci este cel mai in- tidului şi guvernului cu privire la desfiin­ muncii de la oraşe şi din centrele mun­

• dicat pentru gospodărie. Porcul „Bazna” ţarea sistemului de aprovizionare pe bază citoreşti cu mai multe -produse alimenta­

este destul de precoce, avînd prolificita­ de cartele şi raţii, precum şi a hotărârii cu re, mă angajez să cresc un număr mai

tea de 8-10 purcei. La tăiere dă un ran­ privire la îmbunătăţirea sistemului de mare de porci şi în fiecare an să livrez

dament de 80-82%. Este un animal-rezis­ contractare şi achiziţii de animale, colec­ statului, prin contract, cel puţin doi, porci

tent, îi prieşte şi foloseşte' bine păşunea. tiviştii, ţăranii muncitori întovărăşiţi şi graşi. Da fel, îndemn pe toţi ţăranii mun­

Producţia de lapte şi capacitatea de alăp­ ţăranii muncitori cu gospodării individua­ citori din regiunea noastră să crească cît

tare a scroafelor este mare, avînd între le, sînt chemaţi să crească în gospodăriile mai mulţi porci de rasa „Negru de. Strei“

12-14 sfârcuri. lor cît mai multe animale. In felul acesta şi „Marele alb“. Astfel îşi vor putea mări

Rasa de porci „Marele alo". In regiunea îşi vor mări veniturile lor personale şi veniturile .lor personale, contribuind tot­

noastră se creşte în special pe valea Mu­ vor contribui la îmbunătăţirea aprovizio­ odată şi la ridicarea nivelului de trai al

reşului şi în gospodăriile colective, pre­ nării oraşelor şi centrelor muncitoreşti cu celor ce muncesc. TOMA IOAN

cum şi în gospodăriile statului. mai multe produse alimentare.

Este un porc du corpul lung, larg şi a- CĂTA PAVEL ţăran muncitor din comuna

dînc. Are capul potrivit, cu fruntea largă Inginer zootehnist Băcda — raionul Hunedoara

Din activitatea deputaţilor

° Ţăranii muncitori din comuna Glopo- fruntaşi în această acţiune, au fost şi Ar- 12 care de pietriş, Lăpădătodi Cornel, se­
tive, raionul Haţeg, transportă des lemn pad Fiat, pare a transportat ou 2 m.c. mai cretarul organizaţiei de bază U.T.M., care
de construcţii din pădurile Lunca de La­ mult decît avea de transportat, şi Bădău de asemenea a transportat 13 care de pie­
ţuri şi Zeicani, la gaterele din Clopotiva Ioachim, Care şi-a transportat în întregime triş, şi alţii.
?i Sarmisegetuza.
cantitatea de lemne. ® Deputatul Gorui Simion, din comuna
In ultima vreme, ei au transportat la o Nu de mult, deputatul Mihuţoni Bo­ Sarmisegetuza, mobilizează în permanenţă
aceste două gatere peste 800 m.c. de lemn ţăranii muncitori din circumscripţia nr. 3,
de construcţie. nei, din satul Ostrov, raionul Haţeg a mo­ de care el răspunde, să-şi repare uneltele
bilizat peste 42 ţărani muncitori din sa­ agricole.
Mobilizarea tuturor ţăranilor din comu­ tul său oare au transportat pe o distanţă
na Clopotiva, la transportul lemnului, a de 800 metri de drum mai mult de 600 Până în prezent în circumscripţia lud s-au
fost sprijinită în mod deosebit de deputa­
ţii Pogan Ştefan, Murar Lascău şi alţii. m.c. de pietriş. reparat 20 de pluguri cu tracţiune ani­
S-au evidenţiat în această muncă ţăra­
Printre ţăranii care s-au dovedit a fi mală, 6 grape, 8 sape şi altele.
n ii: Lăpădătodi Vaier, care a transportat

Am citit zilele trecute în ziarul „Dru­ Tribuna co.eclivisiului buirea munoii colhoznicilor se făcea şi Sfaî medica!
mul Socialismului“ la rubrica -„Tribuna după producţia pe care o obţineau fiecare
colectivistului“, articolul tovarăşului Lú­
ea Ghecrghe, despre organizarea muncii Evidenţa zilelor-muncă şl o justă retribuire — echipă sau brigadă. Am văzut acolo echi­ t e îrebyîe fmbrăcafî copiii în perioada de iarnă
pe brigăzi şi echipa. Tuturor colectiviştilor pe care pentru faptul că au cules recolte
de la noi, le-a plăcut articolul şi am învă­
ţat multe’ din el. Vreau da în cele ce ur­ factor de seamă în mobilizarea Golesfiviştiior la lucru bogate de grîu, au primit' venituri a că­ îmbrăcămintea şi încălţămintea consti­ copiilor cu haine prea groase, chiar din
mează, să arăt cîte ceva din experienţa ror valoare întreceau cu mult valoarea tuie un factor important în apărarea să­ primele zile răcoroase. Ei trebuie îmbră­
gospodăriei noastre în ceea ce priveşte nătăţii copilului, faţă de influenţele me­ caţi treptat cu haine din ce în ce mai
evidenţa zilelor-muncă şi retribuirea co­ •cerneşte fişele de evidenţă pe care le pre­ narea generală a hotărît scoaterea lui Jur­ veniturilor primite de către colectiviştii diului exterior. groase, ţ'.nîndu-se cont de scăderea tem­
lectiviştilor după cantitatea şi calitatea dă socotitorului. Socotitorul, la rîndul lui, ju Nicolae dhi funcţia de şef de echipji altor echipe. Preşedintele colhozului „Sba- peraturii în perioada de' iarnă.
trece în registrul de evidenţă, la pagina liri“ mi-a explicat atunci că unele echipe Din punct de vedere igienic, importanţa
muncii. Un rol însemnat în mobilizarea colecti­ n-au realizat producţia de cereale plani­ îmbrăcămintei constă în aceea că ea re­ In încăperi, cînd temperatura aerului
Gospodăria noastră colectivă a realizat respectivă, zilele-muncă efectuate în ziua viştilor la lucru îl are şi retribuirea mun­ ficată, valoarea zilei-muncă a scăzut, iar glează menţinerea căldurii corpului copi­ este de 16-18 grade, copiii trebuie să poar­
cii după cantitatea şi calitatea ei. Dato­ lor li s-a redus cîteva procente din nu­ lului. Datorită îmbrăcămintei călduroase, te o îmbrăcăminte compusă din cel mult
multe în anul trecut. Ne-am construit un aceea de fiecare colectivist. Aşa că a doua rită unei bune evidenţe a zilelor-muncă, mărul zilelor-muncă efectuate. corespunzătoare anotimpului, corpul este trei straturi ; o cămaşă din ţesătură de in,
saivan pentru oi, o maternitate de porci, noi am putut îndeplini şi retribuirea «co­ ferit de răceli. sau bumbac, un tricou subţire cu panta­
grajd, am ' obţinut producţii mari de ce­ zi, situaţia este clară şi oricine o poate afla lectiviştilor în mod just. Sînt mulţi co­ La noi în gospodărie am căutat să in­ lonaşi, sau altele. In picioare ei trebuie
reale la hectar, iar acum, la sfârşitul anu­ lectivişti de la noi care ău primit atâtea troducem sistemul de retribuire după Se întîmplă însă, de multe ori că unele să poarte ciorapi, pantofi sau papuci.
lui, am împărţit colectiviştilor pentru o zi- ¦‘ară nici o dificultate. • produse cît n-au avut niciodată pînă a- producţia obţinută individuală sau pe e- mame înţeleg să îmbrace copiii ou 5-6 tri­
•muncă 3,600 kg. grîu, 3 kg. porumb, 5 kg cum în casa lor. Jurju Ghsorghe, de e- chipă, însă n-am putut întrucit unii co­ couri de lină, iar pe deasupra palton, fu­ Pentru copiii sugari este foarte impor­
fin, 5 kg. paie, 3 kg. sfeclă furajeră, can­ La noi în gospodărie, se obişnuieşte ca xemplu, unul dintre cei mai buni colec­ lectivişti s-au împotrivit. Desigur că ei lar, căciuliţă şi altele pentru a-i feri de tant a nu fi ţinuţi în perină de puf, care
tităţi însemnate d e .lină şi brînză şi cîte tivişti a-i noştri, a primit numai bani nu cunoşteau încă importanţa retribuirii răceală. provoacă o supraîncălzire şi astfel sînt
14 lei. Aceste realizări însemnate n-ar fi din două în două săptămâni să se afişe­ 11.400 lei. De asemenea, avem şefi de e- munoii după producţia realizată. expuşi mai uşor răcelii. De asemenea, a-
chipă care', pentru faptul că au muncit cu Copilul îmbrăcat prea gros, r se mişcă ceşbi copii nu trebuie să fie legaţi de
'fost posibile fără participarea la lucru a ze cîte un tabel cu toţi colectiviştii, iar în tragere dq inimă şi au mobilizat pe toţi Anul aceştia însă, noi vom aplica sistem­ greu în tâmpul jocului, oboseşte repede, mîini şi de picioare. Mişcările lor trebuie
majorităţii colectiviştilor. La muncile de muncitorii echipei la lucru, au fost pre­ ului de retribuire după cantitate şi cali­ transpiră şi poate fi uşor expus unei ră­ să fie libere şi n©împiedicate de nimic,
vîrf, noi am avut prezenţi la lucru 90 la dreptul numelui fiecăruia, numărul de celi brusce. îmbrăcămintea lor va consta într-o căms-
sută din numărul membrilor gospodăriei. tatea lucrării cît şi după. producţia obţi­ şuţă şi un lăibărăş, plus înfăşatul.
Un mare rol l a ' mobilizarea oamenilor la zile-muncă realizate pînă la data aceea. De aceea, îmbrăcămintea pentru anotim­
muncă, 1-a avut stricta evidenţă a zilelor- pul răcoros trebuie să fie călduroasă, dar O condiţie igienică de bază în păstra­
muncă efectuate de fiedare, şi retribuirea Lucrul acesta, dă posibilitatea şi colecti- în acelaşi timp şi uşoară, îneît să nu îm­ rea sănătăţii şi întăririi organismului co­
justă după cantitatea şi calitatea lucru­ piedice mişcările copilului. pilului este prezenţa imul aer curat în în­
lui. viştalcr care din anumite motive n-au pu­ căpere, ca şi scoaterea copiilor in aer li­
Pentru a fii călduroasă, ţesătura din ber, la plimbări. Durata timpului de stat
In gospodăria noastră, în orice moment, tut trece pe la biroul socotitorului, să-şi care se confecţionează îmbrăcămintea, tre­ în aer liber trebuie să fie de miriifhuni
colectivistul poate să afle numărul zilelor- buie să fie permiabiiă pentru aer, poroa­ 2-3 ore pe zi. In aer liber faţa copilului
muneă lucrate. Aceasta, pentru că la noi vadă rezultatul munoii depuse. Afişarea miaţi cu un spor de 2% din zilele-muncă nută. Lucrul acesta va face să crească în­ să, pentru a se putea face ventilaţia ae­ trebuie să fie neacoperită, căruciorul des­
s-a încetăţenit obiceiul de a prezenta în rului. Ţesătura poroasă menţine mai bine chis. El va putea fi scos afară la plimbare
fiecare seară socotitorului, fişele de evi­ zilelor-muncă mai are rolul de a mobiliza efectuate de întreaga echipă. Printre a- crederea colectiviştilor în rentabilitatea căldura corpului copilului. De aceea, stofa, în orice timp afară de acela cu ceaţă şi
denţă. Şefii de echipă trasmit brigadie­ pe cei rămaşi în urmă şi de a stimula pe ceştia, se află Dănildş Dcmnica şi Crăciun gospodăriei colective, va spori necontenit finetul, barchetul şi »ţesăturile tricotate vânt mare. Scoaterea copiilor în aer liber,
rului realizările fiecărui colectivist, bri­ fruntaşi. Torna. Au mai fost premiaţi cu 1% din producţia la hectar şi va consolida avutul sînt foarte bune pentru îmbrăcămintea este unul din feotorii principali pentru
gadierul şi le notează imedk.ţ în carnet, numărul zilelor-muncă realizare de echi­ nostru obştesc. necesară copilului în timpul răcoros. Ţe­ prevenirea rahitismului şi spasmofiiiei.
iar seara, înainte de a pleca" acasă, în- Se întîmplă uneori că în munca de ţi­ pă şi Kanciu Ana şi Furdui Ioan. săturile de lînă sînt o apărare destul de
Respectând adeste sfaturi medicale, vom
nere a evidenţei să intervină unele defi­ Am avut în gospodăria colectivă şi co- _ Dacă anul trecut gospodăria noastră a bună contra frigului. Un rol important în reuşi să creştem copii sănătoşi, vioi şi ro-
îmbrăcămintea copilului îl mai are şi cro­ buşti, vom izbuti să dăm patriei oameni
cienţe. In cazul acesta, consiliul de condu­ iectivişti care au avut puţine zile-muncă. realizat un venit total de peste 300.000 lei, iala îmbrăcămintei, care trebuie sa fie co­ puternici, oameni care să ducă lupta pe
mai departe pentru făurirea unei vieţi niai
cere al gospodăriei cercetează cazul şi Acestora, li s-a plătit la sfârşitul anului anul acesta sperăm că veniturile să fie cu modă. să nu strângă corpul copilului, de­ bune, mai fericite.
propune adunării generale sancţionarea după munca pe care au depus-o. mult mai mari. Organizînd munca pe bri­ oarece căldura se păstrează mai bine cînd
celor vinovaţi. Un astfel de c'az s-a în- găzi şi echipe, planificînd just toate lu­ între corp şi haine se află un strat de
tîmplat nu de mult şi la noi în gospo­ Faptul că la noi nu s-a nivelat reali­ crările gospodăriei, ţinînd.o evidenţă stric-
zările individuale ale colectiviştilor, iar aer.
veniturile au fost împărţite în mod just, Nu trebuie să se treacă la îmbrăcarea

dărie, cînd fostul şef de echipă Jurju Ni- după cantitatea şi calitatea' muncii fie­ 'tă a zilelor-muncă şi retribuind colecti­

colae a încercat să ducă în eroare soco­ căruia, retribuirea a însemnat un nou im­ viştii după munca reală depusă, sîntem si­
titorul, declarîndu-i ca suprafaţă lucrată bold în muncă.
1,77 ha. cînd în realitate, el, împreună cu guri că abît gospodăria colectivă, cît şi
echipa sa, lucrase numai o suprafaţă de Totuşi, în ceea ce priveşte retribuirea
1,10 ha. Consiliul de conducere a anali­ muncii, la noi în gospodărie am avut în casele colectiviştilor se vor îmbogăţi şi
m ul trecut şi unele lipsuri. Eu, cînd am
vizitat in anul 1S52 Uniunea Sovietică, am mai mult.

POPA IOAN

zat acest caz şi a propus adunării genera­ stat mai multe zile în colhozurile „Sba- preşedintele G.A.C. din Pricaz

le sancţionarea şefului de echipă. Adu­ lin“, „Kirbv“ şi „Pobeda”. Acolo, retri­ raionul Orăştie