Page 16 - 1955-01
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 444
A ÎO-a aniversare a eliberării Varşoviei Pentru interzicerea armelor atomice ?foi tipuri de maşini de
La 17 ianuarie se împlinesc zece ani de gradele, 16 instituţii de învăţământ supe marele popor sovietic, „simbol al priete şi eu hidrogen ! construcţie poloneză
urmărind hoardele hMeriste zdro- rior (faţă de cinci cîte existau înainte de niei şi frăţiei“.
război) aproximativ 60 de institute ştiin Apelul organizaţiilor obşfeşii din prefectura japoneză Simarte întreprinderile industriale din R. P. Po
fcâte, glorioasele oşti sovietice, alături de ţifice, peste 30 teatre şi cinematografe, De domeniul trecutului a rămas vechiul lonă sporesc sistematic producţia de noi
«fere se aflau şi unităţi de patrioţi polo sute de instituţii medicale şi pentru co aspect al oraşului care cuprindea pe de o MOSCOVA. (Agerpres). — TASS trans- obţine interzicerea bombei atomice, am tipuri de maşini. Uzinele constructoare de
nezi, au intrat în capitala Poloniei, eli- pii, etc. parte un centru cu vile luxoase, cu pa mite textul apelului organizaţiilor obşteşti organizat în acest scop mişcarea pentru maşini din Poznan au construit prototipul
berînd-o de sub cizma cotropitorului hi- late somptuoase, pentru cei îmbuibaţi din din prefectura japoneză Simane, publicat strîngerea a 600.000 semnături. Spre feri unul vagon de dormit, a cărui producţie
tlerist. Cei care au văzut Varşovia atunci, O deosebită grijă acordă regimul demo- sângele şi truda poporului, iar pe de altă la 13 ianuarie în ziarul „Pravda“. cirea’noastră, am intîmpinat sprijinul de urmează să fie însuşită, şi au început pro
în ianuarie 1945, nu vor putea uita nicio orat-pcpuiar refacerii monumentelor isto parte periferiile scufundate în beznă, cu plin al cetăţenilor din prefectură. Strân ducţia în serie a vagoanelor de marfă de
dată tabloul îngrozitor pe care l-a înfăţi rice, scumpe poporului polonez. Din nou cocioabe dărăpănate, în care-şi ducea In anul 1945, asupra a două oraşe ja gerea de semnături a luat sfîrşit. Dorim construcţie poloneză. Noul vagon de dor
şat oraşul distrus şi pustiit în proporţii de se înalţă la locul său azi figura de bronz traiul mizer poporul. Looul lor a fost luat poneze — Hirosima şi Nagasaki — au să difuzăm aceste liste cu semnături în mit are compartimente pentru trei per
80%, un^ oraş plin de uriaşe grămezi da a genialului poet Adam Mickiewicz. A fost azi de cartiere cu construcţii modeme lo fost aruncate bombe atomice. Poporul ja diferite ţări pe care această, problemă le soane şi fiecare compartiment este pre
moloz şi ruine fumegînde, cu peste 25.000 restaurat monumentul marelui savant Ni cuite de oameni ai muncii, cu instituţii e- ponez este primul în istoria lumii care preooupă şi să luptăm cu curaj pentru a văzut cu baie, toaletă şi instalaţii ţjentru
de clădiri distruse îil întregime sau par colas Copemic. In centrul oraşului a fost conomdce, sociale şi culturale la dispozi a suferit cumplit de pe urma folosirii ar obţine interzicerea armelor atomice şi cu condiţionarea aerului.
ţial, printre care majoritatea muzeelor, înălţat un măreţ monument lui F. E. ţia fiecărui cartier cu întinse spaţii verzi mei atomice. El a trecut prin cele mai hidrogen. Lista cu cele 600.000 semnături
teatrelor, şcolilor, spitalelor, Palatul şi Dzerjinschi — unui din glorioşii eroi ai şi parcuri oare freamătă de rîsetele copii groaznice suferinţe provocate de exploziile este expresia adevăratelor sentimente ale Muncitorii de La seoţia de prototipuri
alte aproape 1000 clădiri vechi monumen lud Octombrie şi reprezentant de frunte lor, ou stadioane ps care se dezvoltă un bombelor atomice. In anul 1954, paşnici cetăţenilor prefecturii, o chemare a ini a întreprinderilor de construcţii de ma
tala, un oraş în oare rămăseseră doar al mişcării revoluţionare poloneze. In su tineret viguros, ou splendide şesele şi mij pescari japonezi au pierit venind în Con milor noastre. Rugăm din toată inima să şini din Bydgoszcz au tenninat construi
22.000 din cei 1.300.000 de locuitori clţi burbia Prag a se înalţă monumentul fră loace de locomoţie modeme. tact cu cenuşa ucigătoare care s-a produs fie luate cit mai grabnic măsuri conorete rea primei serii de strunguri automate u-
număra la începutul războiului. ţiei între armatele sovietice şi polonă, în urma experimentării bombei cu hidro ou privire la următoarele puncte, ţinîn- niversale de fabricaţie poloneză, de tip
simbol al prieteniei veşnice între Polonia Toate aceste cuceriri, viaţa sa nouă, lo gen în regiunea insulelor • Bikini din du-se seama de apelul de faţă : ..B.P.-U”. Witold Borkowski şi Juliusz
După eliberare, datorită ajutorului fră şi Uniunea Sovietică, al luptei eroice a cuitorul varşovian, poporul polonez, care, Oceanul Pacific. In întreaga Japonie, fără Podgorski, ingineri la aceste întreprin
ţesc al Unturii Sovietice, construcţia şi poporului polonez pentru eliberarea sa. aşa cum arăta in recenta sa declaraţie fă să ştii unde şi fără să ştii cînd, asupra 1. Să fie creată cit mai repede o orga deri, au construit o maşină automată care
dezvoltarea Varşoviei, oa şi a întregii pa pentru independenţă naţională. Şi deasu cută la Conferinţa ţărilor europene pentru japonezilor cade „cenuşă ucigătoare” sau nizaţie internaţională care să exercite un taie, sfredeleşte şi filetează în mod si
trii a bravului popor polonez, s-au desfă pra tuturora de la înălţimea celor peste asigurarea păcii şi securităţii în Europa, „ploi ucigătoare” punînd în primejdie control deplin asupra aplicării legii cu multan partea interioară şi exterioară a
şurat într-un ritm necunoscut în istoria 200 de metri ai săi veghează măreţul edi J. Cyrankiewicz, şeful delegaţiei polone viaţa oamenilor. Aceasta este realitatea privire la interzicerea fabricării, stocării diferitelor piese. Cu ajutorul ei se pot pro
Poloniei. „...Dacă apreciem ultimii zece ficiu din inima Varşoviei, mândria po ze, au plătit un greu tribut de sînge în noastră dureroasă. In prezent, indignarea şi folosirii armelor cu hidrogen şi ato duce 1.200 ‘piese pe oră. Construcţia spe
ani cu măsura marilor transformări so porului polonez, Palatul Culturii şi Ştiin trecutul război — 6 milioane de morţi şi poporului japonez faţă de folosirea armei mice. cială a maşinii fereşte de orice accident
ciale ai căror creatori au fost masele ţei, — darul generos al poporului sovie distrugerea în proporţii uriaşe a ţării,-a atomice şi simpatia pentru mişcarea Care pe muncitorul care o deserveşte.
populare — arăta tov. Boleslav Bierut în tic, pe oare poporul polonez l-a numit, oraşelor şi satelor ei, — sînt gata să le cere interzicerea folosirii acestei arme au 2. Să se interzică experimentarea bom
¦raportul prezentat la şedinţa solemnă cu ca semn al recunoştinţei profunde faţă de apere cu toată străşnicia, să lupte pentru atins punctul culminant. Victimele făcute belor cu hidrogen. La întreprinderile de instalaţii tehnice
prilejul celei de a 10-a aniversări a Po dezvoltarea strălucirii lor. de exploziile bombelor atomice şi cu hi „Zgoda" din Swientechlowice, voevodatul
loniei noi, ei wu-şi au egal în cursul celor drogen nu afectează pur şi simplu numai 3. Să se stabilească formele de folosire Stalinogrud, a fost terminată construirea
100 de decenii care alcătuiesc istoria sta pe japonezi. Moartea lui Kuboyama. care în scopuri paşnice a energiei atomice. prototipului unui uriaş compresor pentru
tului şi poporului nostru“. a căzut victimă experienţelor cu bomba gaze (primul de acest fel din Polonia). A-
atomică, nu este pur şi simplu moartea Apelul este semnat de : cest compresor va fi folosit în uzinele de
La capătul celor zece ani de la renaşte uoui japonez. Ea este una din cele mai Namikawa Sadako, reprezentantă a Aso gaz. Compresorul este unul dintre cele
rea ei, Varşovia arată astăzi mai mândră mari tragedii pentru întreaga omenire. ciaţiei prefecturale a mişcării pentru in mai mari de acest tip, fabricate în Eu
şi mai ţrumoasă ca oricînd. Oraşul frea terzicerea bombei atomice şi cu hidrogen ropa.
m ătă de viaţă nouă, 'liberă, se transformă Prin eforturile Comune ale tuturor oa şi preşedinta Asociaţiei uniunilor de fe
zi de zi îmbrăoînd haina unui puternic menilor iubitori de pace, noi trebuie să mei din prefectura Simane. Lucrătorii de la cooperativa „Comuna
centru industrial, alături de cel cultural, preîntâmpinăm transformarea in arme a- Anasaki Ayako, reprezentanta Consi din Paris“ din Cracovia au elaborat pro
al Poloniei noi, populare. Uzine şi fabrici, tomice şi cu hidrogen a energiei atomice liului de femei din prefectura Simane. iectul prototipului unei maşini univer
şcoli şi teatre, spitale, biblioteci şi mu a cărei menire este să contribuie la dez Takeshita Noboru, preşedintele organi sale de înaltă precizie pentru ascuţirea
zee cresc zd de zi, văzînd cu ochii, mai • voltarea ştiinţei şi să aducă întregii ome zaţiei de tineret din prefectura Simane. lanţetelor chirurgicale şi a acelor pentru
multe ş i'mai măreţe de cit cele distruse niri pace şi oultură. Opera de asigurare Koyama Akira, reprezentant al Consi seringi.
de urgia războiului. In anii puterii popu a unei păci adevărate în întreaga lume liului prefectura! al sindicatelor din pre
lare s-a ridicat uzina de autoturisme fectura Simane. Muncitorii de la uzinele de construcţii
„Warszawa“, uzina de tractoare „Ursus“, nu poate fi amânată. Sumi-ta Keniti, preşedintele Comitetului de maşini din Andrychow, voevodatul
Noi, cetăţenii prefecturii Simane, însu prefectural al Organizaţiei pe întreaga Cracovia, au terminat fabricarea unei se
prima uzină pentru oţeluri de calitate din Japonie a creştinilor. rii de strunguri rapide. Acesta este un
fleţiţi de puternica dorinţă comună de a Decembrie* 1954. nou tip de strung construit în Polonia.
El are un mare număr de turaţii pe mi
ţară, „Warszawa“, întreprinderi ale indus nut şi poate fi folosit în aplicarea metodei
de tăiere intensivă'a metalelor.
triei de îmbrăcăminte, mari fabrici farma Conferinţa naţională a Partidului C om unist Italian
ceutice. Cartierele Wola, Zeran, Peleowiz- —oOo—
na, Grochdw, jSluăw şi Okecie, iar recent ROMA (Ageripres). — TASS transm ite: bitorul, numărul membrilor C.G.M.I. a Reprezenian)i de seamă
Mloeiny, au devenit centre ale industriei In şedinţa din 12 ianuarie a celei de a crescut totuşi în 1954 cu 2% în compa
modeme. 4-a Conferinţe naţionale a Partidului Co raţie cu 1953. In comitetele de întreprin ai cercurilor de afaceri din
munist Italian au continuat dezbaterile dere, Confederaţia Generală a Muncii de
In oraş se desfăşoară de asemenea pe pe marginea raportului prezentat de To- ţine oa şi în trecut majoritatea, şi în Japonia cer extinderea
scară largă construcţia de clădiri pentru gliatti. Bietro Secchia, secretar general multe cazuri ea şi-a îmbunătăţit poziţiile.
instituţii culturale. In prezent în Varşo adjunct al partidului, a relevat succesele legăturilor comerciale
via funcţionează deosebit de şcoli de toate partidului în lărgirea şi întărirea rându Piietro Ingrao, directorul ediţiei din
rilor sale, precum şi în ridicarea nivelului Roma a ziarului „Unita“, şi Vittorio Bar- cu U. R. S. S.
Avântul industrial şi cultural al Sileziei politic ai comuniştilor. Secchia a subliniat dini, secretar al Federaţiei din Toscana
necesitatea unităţii tuturor forţelor demo a Partidului Comunist Italian, au vorbit ŞANHAI (Agerpres). — TASS trans
Silezia este principalul centru industrial perior. In prezent, în acest ţinut s-au des Lurgice, întreprinderi chimice şi pe şan cratică din Italia. despre problemele legate de intensificarea mite :
al Republicii Populare Polone. In acelaşi chis 9 institute de învăţămînt superior. tierele de construcţie din Silezia. Reţeaua Giuseppe Di Vittorio, secretar general luptei pentru pace, împotriva reînvierii
timp, acest ţinut devine pe an ce trece Numai la unul din institutele politehnice şcolilor de învăţământ general din Silezia al Confederaţiei Generale a Muncii din militarismului german. Profesorul Bacini!. Potrivit unor informaţii din Tokio, re
lin. mare centru de ştiinţă şi cultură. din Silezia învaţă în prezent peste a crescut în anii puterii populare de a- Italia, (C.G.M.I.), a vorbit despre lupta specialist în fizica nucleară, docent la prezentanţi de seamă ai cercurilor co
5.000 studenţi. Sute de absolvenţi ai aces proape trei ori. A oresout de cîteva ori oamenilor muncii din Italia pentru drep Universitatea din Gemua, a vorbit despre merciale şi industriale japoneze se pro
In perioada antebelică,- în Silezia nu e- tui institut.lucrează în mine,.uzine.meta-. turile lor. Industriaşii, a arătat Di Vitto necesitatea unei largi propagande împo nunţă pentru organizarea unei conferinţe
xista nici o instituţie..de,.îny.ăţămînt su rio, au înfiinţat în multe fabrici secţii de triva planurilor de pregătire a unui război economice între Japonia şi Uniunea So
numărul şcolilor profesionale care pregă poliţie secretă, au interzis muncitorilor să vietică, pentru a „pune pe o bază largă
vorbească despre nevoile lor, să oitească atomic. Fausto Gullo, membru în Comi comerţul dintre cele două ţări”. In infor
tesc speoialiişti pentru diferite ramuri in ziare după propria lor alegere, îi supun maţii se arată că reprezentanţii acestor
la percheziţii la intrarea în întreprindere. tetul Central al partidului, s-a ocupat de cercuri intenţionează să ceară guvernului
dustriale. Cu toate aceste represiuni, a spus vor să ducă tratative cu Uniunea Sovietică, cu
problemele întăririi unităţii de acţiune a privire la extinderea relaţiilor comerciale.
In ultimii ani, în Silezia s-au deschis
clasei muncitoare şi ‘ţărănimii în lupta După cum se arată de asemenea în
zeci de case de cultură şi cluburi munci aceste cercuri, dacă guvernul refuză să
pentru interesele lor vitale. înceapă asemenea tratative, comercianţii
şi industriaşii ds seamă vor continua să
toreşti. Mindria oamenilor muncii din Si insiste asupra importanţei stabilirii unui
„contact oficial“ cu reprezentanţi comer
lezia este Palatul’ de cultură al tineretu PE S C U R T ciali sovietici. Ei vor propune să stabi
lui de la Stalinogrud. lească legături cu delegaţii sovietici la se
siunea Comisiei Economice O.N.U. pentru
In oraşul Dombrowa Gomicza se con ® Potrivit relatărilor presei, Frederick înarmarea Germaniei occidentale. O dele Asia şi Extremul Orient, care se va des
Lord, membru al Consiliului municipal al gaţie a Congresului pentru pace, în frunte făşura în martie a.c. la Tokio.
struieşte o casă de cultură, oare prin pro oraşului Rotenstoli (Lancashire), s-a re cu dr. Endicott, a cerut parlamentului ca
tras din partidul laburist în semn de pro nadian să se pronunţe împotriva reinar- Programul filmelor
porţiile ei *va fi a doua pe ţară după Pa test împotriva politicii duse de conduce mării Germaniei occidentale.
rea partidului, care sprijină remiiitariza- In cea de a doua jumătate a acestei
latul Ştiinţei şi Culturii „I. V. Staliri“ din rea Germaniei occidentale, şi a intrat în • După cum anunţă ziarul englez „The luni, pe ecranele cinematografelor din re
’Partidul Comunist din Marea Britanie. Financial Times“, pe primele nouă luni giunea noastră, va rula următorul pro
Varşovia. ale exerciţiului bugebar 1954-1955, în Ma gram de film e:
0 După cum se anunţă din Ottawa, dr. rea Britanie s-a înregistrat un deficit to
In anii' de după război, în Silezia a cre James G. Endic'ott, preşedintele Congre tal de 645 milioane lire sterline. DEVA: 15-19 „Neastîmpăraţii“ (ger
sului canadian pentru apărarea păcii şi man), 20-24 „Poemul dragostei“ (sovietic),
scut de cîteva ori reţeaua de biblioteci laureat al Premiului Internaţional Stalin • După cum relatează ziarul „Keihan“ 25-30 „Suspine pe stradă“ (italian).
„Pentru întărirea păcii între popoare“, a la cererea Ministerului de Război al Ira
publice şi sindicale. cerut guvernului canadian să organizeze nului va fi trimis în Iran un mare grup
un referendum naţional cu privire la rer de consilieri militari americani pentru in
In prezent, funcţionează biblioteci a- struirea efectivului armatei iraniene.
proape pe lingă fiecare mină, întreprin
dere metalurgică sau constructoare de ma
, In clişeu: Vedere parţială a unui nou cartier de locuinţe, în. Varşovia. şini din Silezia.
(Agerpres).
In ultimele luni, situaţia economică din ALBA-IULIA: 17-19 „Jurământul-Ma-
Statele Unite a atras din ce în ce mai
mult atenţia opiniei publice americane şi ÂslleS trăiesc muncitorii din S. U. A a trem de ridicate înseamnă pentru multe zove“ (sovietic), 20-23 „Alarma“ (bulgar),
piesei străine. 71'arele publică bilanţuri e- familii de muncitori o neagră mizerie şi 24-26 „Satul condamnat“ (german), 27-30
ccnomice cu privire la anul care a trecut. lipsuri tot mai mari. „Echipa de pe strada noastră“ (sovietic).
Tot mai frecvent apar . ştiri alarmante
căra ilustrează continua restrângere a pro scăderii cotei părţi ce revine în primul de B. KACIURA cînde sustrag de la oamenii muncii ame Chiria, care şi aşa este extrem de ridi BRAD ; 17-19 „Fiul Mării“ (suedez), 20-
ducţiei in ţară, şomajul crescând şi pau rând clasei muncitoare, ceea ce constituie ricani o parte din ce în ce mai mare a cată, continuă să orească neîncetat. Ea 23 „Şcoala curajului“ (sovietic oulorat),
perizarea treptată a dlasei muncitoare şi cei mai sigur indiciu al pauperizării rela umerii oamenilor muncii, în primul rând salariilor lor. O mărturie grăitoare a a- sustrage muncitorilor între 25-33% din 24-26 „Cu inimă tînără“ (maghiar), 27-30
a fermierilor americani. tive a oamenilor muncii. sub forma şomajului. cestui fapt o constituie bugetul pe exer salariu. De aceea, numeroşi oameni ai „Emst Thăiman” (german).
ciţiul financiar 1954-1955. Din suma to muncii sînt nevoiţi să trăiască în condiţii
Eaptele dovedesc . că restrângerea pro Acest fapt nu poate fi ascuns nici de Ministerul .Muncii al S.U.A. a anunţat tală a veniturilor bugetare, care repre
ducţiei industriale în S.U.A., care a în statistica burgheză complect falsă, deşi, fi ca în ţară sînt 75 regiuni bântuite de un zintă 62.642 milioane dolari, numai impo extrem de grele. Potrivit unui recensă ILIA : 20t23 „Compozitorul Glinca“ (so
ceput pe la mijlocul anului precedent reşte, ea nu permite stabilirea precisă a şomaj „considerabil“, adică regiuni în zitul individual pe venit însumează 30.3 mânt oficial, 10 milioane de oase de lo vietic),' 27-30 „Supusul“ (german),
continuă. Indicele producţiei industriale adevăratelor proporţii ale pauperizării care peste 6% din oamenii muncii nu au miliarde dolari, adică aproape 50% din cuit din cele 35 milioane case oare există
din lunile septembrie, octombrie şi no muncitorilor. Chiar şi potrivit datelor a- de lucru. Sînt regiuni în care numărul şo totalul încasărilor bugetare. Peste 10,2
iembrie a fost mai scăzut decît la înce cestei statistici, salariul muncitorilor şi merilor este de peste 12% din numărul miliarde dolari trebuie să intre în buget în oraşe, nu corespund standardelor exis HAŢEG : 17-19 „Omul cu o mie de fe
putul aceluiaşi an. Chiar şi potrivit infor funcţionarilor americani reprezintă nu total al oamenilor muncii. Conform date pe seama impozitelor indireote — sub for-
maţiilor oficiale, vădit inexacte, nivelul mai aproximativ 40% din venitul naţional lor statistice oficiale, numărul muncitori -ma taxelor fiscale şi a impunerilor spe tente. Peste 5 milioane de familii de oră ţe“ (polonez), 20-23 „Schubert“ (austriac
producţiei ţării a scăzut în 1954 cu 7% al S.U.A. lor din fabrici a scăzut în perioada no ciale la articolele de larg consum.
în comparaţie cu anul precedent. iembrie 1953—noiembrie 1954 cu 900.000. şeni se adăpostesc în oase semiruinate. culorat), 24-26 „Letonia sovietică“ (sovie
Paralel cu aceasta, sporeşte în ritm ra Ministrul Muncii al S.U.A., Mitchell, a Dar în Statele Unite ale Americii im
In lumina situaţiei economice din ţară, pid intensificarea ritmului muncii, care recunoscut recent că în primele nouă luni pozitele nu se limitează numai la aceasta. Lipsurile materiale nu permit unui mare tic), 27-30 „Duşmanii“ (sovietic).
care se înrăutăţeşte, este demn de remar duce la accentuarea pauperizării clasei ale anului 1954 peste 1.300.000 şomeri au In ultima instanţă şi impozitele care ar
cat că In ultima vreme au sporit conside muncitoare. Un muncitor de la uzina so pierdut dreptul la ajutorul de şomaj, fără urma să fie percepute de la capitalişti număr de cetăţeni ai S.U.A. să beneficieze ORĂŞTIE : 17-19 „Elefantul şi frînghiu-
rabil profiturile monopolurilor, şi îndeo cietăţii „United States Steel“ din Pittsburg să-şi fi găsit totodată de lucru. Potrivit sînt acoperite tot prin contribuţia oame de asistenţă medicală, deoarece costul ei ţa“ (sovietic), 20-23 „O noapte la Vene
sebi’ale acelora care luorează pentru ne a vorbit corespondentului ziarului „Daily informaţiilor prezentate de sindicate, în nilor muncii sub forma preţurilor sporite a crescut considerabil în ultimii 2-3 ani. ţia“ (austriac în culori), 24-26 „Neca Naa-
voile militare. In anul 1954 profiturile mo Worker” despre metodele prin care mono- octombrie 1954 numărul şomerilor totali pe dare le plătesc pentru articolele de După cum a relevat ziarul „New York gar" (indian), 27-30 „Fetele din piaţa Spa
nopolurilor americane au depăşit pe cele poliştid intensifică munca. „Patronii au atingea peste 5 milioane. In afară de a- consum. Impozitele indirecte se ridică la T-lmes“, familiile oamenilor muncii ameri niei“ (italian).
obţinute în anul 1953. Revista „Fortune“ stabilit un ritm de muncă ucigător, a de ceasta, în S.U.A. există cel puţin 10 mi peste 50% in raport ou costul real al pîi- cani au cheltuit în decurs de un an 10,2 •
relata în numărul său din decembrie că clarat el. Mulţi muncitori nu le pot su lioane şomeri parţiali. nii, laptelui şi cărnii şi la peste 100% în
după ce vor fi scăzute impozitele, profi porta. Pensiile şi asigurările sociale sînt raport cu costul cărbunelui, benzinei şi ţi miliarde dolari pentru asistenţa medicală; PETROŞA N I: 18-24 „Prieteni credin
turile acestor monopoluri vor fi de peste tot atît de accesibile pentru muncitori ca Pentru a caraoteriza amploarea şoma gărilor.
18 miliarde dolari. Societatea „General şi ciooîtiia din cer. Muncitorii mor îna jului din S.U-A., este extrem de semnifi 8 milioane de familii, alcătuind 16%• din cioşi“ (sovietic culorat), 26-31 ,,Profesorul
Motors“ a lui Dupcnt a obţinut în decurs inte de a putea, conta pe obţinerea pen cativ faptul relevat recent de ziarul ame Impozitele indirecte permit monopoliş-
de nouă luni ou 23% mai multe profituri siei. Muncitorii din industria americană rican „New York Herald Tribune“. Cind tilor să treacă „prin uşa de serviciu“ po numărul total al familiilor din S.U.A., au Fabre" (francez).
decît în perioada corespunzătoare a anu sînt după 25 ani de muncă oameni sfîr- s-a anunţat că în oraşul Donaldson se aş vara impozitelor asupra celor mai sărace
lui precedent, „General Electric“ a lui şiţi“. teaptă sosirea reprezentantului unei între pături ale populaţiei, asupra oamenilor rămas datoare spitalelor, medicilor,- or SEBEŞ : 17-19 „Centenarul teatrului na
Morgan — ou 21%, „Westingheuse Elec prinderi pentru angajarea la lucru a unui muncii. Iată dece, după cum subliniază ganizaţiilor şi persoanelor care acordă cre ţional, campionatele de tenis de masă“,
tric Corporation" a lui Mellon — cu 20% Soarta muncitorului ameridan este ne număr de 60 oameni, au venit atît de presa americană, Asociaţia naţională a in dite pentru acoperirea cheltuielilor nece 24-26 „Republica Buriat Mongolă“ (sovie
mai mult decît în perioada ianuarie-sep- închipuit de grea. Dar într-o situaţie şi mulţi şomeri înoît au umplut strada prin dustriaşilor şi monopolurilor legate de ea. sare pentru tratarea diferitelor boli. Este tic), 27-30 „Corăbiile atacă fortăreţele“
tembrie 1953. mai grea se află armata numeroasă a şo cipală a oraşului, împiedicînd circulaţia. se străduiesc să extindă taxele fiscale fe absolut evident dece Direcţia naţională a (sovietic culorat).
merilor din S.U.A. Şomajul, care este un derale absolut asupra tuturor m ărfurilor,' ocrotirii sănătăţii publice a fost nevoită
Profiturile monopolurilor americane flagel crunt al oamenilor muncii din ţă Creşterea nemaipomenită a poverii im inclusiv a medicamentelor.
oresc într-un ritm de cîteva ori mal mare rile capitaliste, constituie unul din indicii pozitelor care apasă cu toată greutatea să recunoască în raportul său că „apro APOLDUL DE SUS: 20-23 „Casa mult
decît venitul naţional al S.U.A. O parte principali ai pauperizării clasei muncitoa pe umerii oamenilor muncii este conse Impozitele directe şi indirecte înghit ximativ 40 milioane americani —'aproape visată“ (englez), 27-30 „Două lumi” (so
iot mai mare a venitului naţional este în re americane. Povara crizei economice a cinţa militarizării economiei S.U.A. şi a mai bine de o treime din cîştigul munci 25% din populaţia ţării — nu beneficiază vietic).
suşită de capitalul financiar pe seama. apăsat întotdeauna şi apasă şi astăzi pa cursei înarmărilor. Impozitele mereu creC- torilor din S.U.A. Plata impozitelor ex nici măcar de cea mai elementară asis
tenţă medicală... 50% din regiunile ţării ZLATNA: 17-19 .Tractoriştii" (sovietic),
nu au instituţii medico-sanitare". 20-23 „Călătorii veseli“ (sovietic), 24-26
Iată care sînt rezultatele triste ale po „Zorile deasupra patriei“ (bulgar), 27-30
„Vinovaţi fără vină“ (sovietic).
liticii cursei înarmărilor şi militarizării e-
conomiei, dusă de cercurile guvernante
ale S.U.A. în interesul unui mănunchi de TEIUŞ : 17-19 „Anii tinereţii“ (cehoslo
miliardari şi milionari. In străduinţa lo r . vac), 20-23 „Primăvara pe ghiaţă" (austriac
ds a stoarce profituri maxime, monopoliş-
tii americani calcă în picioare interesele culorat), 24-26 „Trei telegrame" (francez),
vitale şi drepturile oamenilor muncii, îi 27-30 „Maeştrii baletului rus" (sovietic
condamnă la o neagră mizerie. culorat).
Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită In numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA
