Page 17 - 1955-01

lUiblipiftca Centrală PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA
riecrenală

Hunedoara-Deva

Să creştem cît mai multe animale Pe marginea cîtorva poezii Pentru buna deservire a consuma­

(pag. 2) (pag. 2-a) torilor (pag. 3-a)'

Pentru întărirea şi dezvoltarea 31 de ani de la moartea Marelui Declaraţia guvernului sovietic în

continuă a gospodăriilor agricole Lenin (pag. 3-a) problema germană (pag. 4-a)

Tribuna agitatorului: Prin muncă Declaraţia lui Joliot-Curie

colective (pag. 2-a) să ne apărăm patria (pag. 3-a) (pag. 4-a)

Anul VII. nr. 445 Joi 20 ianuarie 1955 4 pagini 20 bani

Intensificarea muncii culturale la sate, DE LA CONSILIUL DE MINIŞTRI AL U. R. S. S. Cu forţe sporite

sarcină de mare importantă Despre ajutorul tehnico-şiiin)ific fi de producţie De bum pătrunzi în sectorul turnătorie
a Combinatului metalurgic „Gh. Gheor-

a perioadei actuale acordat de Uniunea Sovietică altor state ghiu-Dej” din Hunedoara, în faţă îţi a-
pare hala luminată de becurile electrice,

In luminoşii ani ai puterii populare, pe lui executiv al Sfatului popular al raionului în domeniul dezvoltării cercetărilor cu privire flăcările roşii-portocalii ce străbat prin
întinsul patriei noastre, au luat fiinţă Hunedoara, acesta de „preocupat“ ce e pen­ uşa cubilourilor unde se topeşte fonta

zeoi de mii de unităţi culturale, prin mij­ tru problemele culturale, nu stă de vorbă ia folosirea energiei atomice în scopuri paşnice pentru turnarea pieselor. Macaralele alu­
locirea cărora s-a trecut la o intensă 6ăptămîni întregi cu şeful secţiei oultu- necă cu repeziciune, purtând fără între­
muncă pentru luminarea poporului mun­ rale, pentru a-1 ajuta şi a-1 îndruma con­ MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: rupere în ghiarele lor forme şi oale cu
citor. Acolo unde pînă mai ieri stăpî- cret. Nu e de mirare deci că în aceste ra­

neau superstiţiile, misticismul şi obscu­ ioane activitatea culturală se desfăşoară Guvernul sovietic, acordind o mare importantă folosirii energiei atomice in scopuri paşnice, a adoptat fontă lichidă.
rantismul, acolo unde tari şi mari erau slab. Nu e de mirare că în raionul Orăş- hotărirea de a acorda ajutor tehnico-ştiinjific şi de producţie altor state pentru, crearea de baze ştiinţifice
vracii şi doftoroaiele, acolo astăzi ştiinţa tie colţurile roşii sînt complect neglijate experimentale in. vederea dezvoltării cercetărilor in domeniul fizicii nucleare şi a folosirii energiei atomice In apropierea intrării principale în hală
îşi face tot mai mult loc. şi munca desfăşurată de acestea este sub pentru scopuri paşnice. lucrează echipa lui Bicfalvy Alexandru.
orice critică. Nici un ccdţ roşu din acest Turnătorii fac ultimele amenajări la for­
Sub conducerea permanentă a partidu­ mele în care peste citeva minute vor tur­

lui, oamenii muncii au schimbat faţa sa­ raion nu are echipă proprie de cor, dan­ Guvernul sovietic a propus Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Polone, Republicii Ceho­ na din fontă piesele planificate în acea­

telor noastre din trecut. Numai în regiu­ suri sau brigadă artistică de agitaţie. Bi­ slovace, Republicii Populare Romine şi Republicii Democrate Germane să le acorde ajutor multilateral in ceea ce stă zi. La cîţiva paşi de aceştia, lucrează

nea noastră, există astăzi un număr de bliotecile din cadrul lor nu dispun de o priveşte proiectarea, livrarea de utilaj, construirea de generatori atomici cu o capacitate termică pină la 5.000 echipa de turnători îndrumată de tovară­
539 cămine -culturale, dintre oare 35 sînt evidenţă a cititorilor, nu au o preocupare kw. fiecare şi de acceleratori de particule elementare. Se prevede de asemenea să se pună la dispoziţia acestor şul Nagy loan. Turnătorii privesc cum
înzestrate cu aparate de proiecţie cine­ pentru îndrumarea acestora. Numai aşa ţări cantităţile necesare de materiale dezagregabile pentru generatorii atomici şi pentru lucrările de cercetări fonta lichidă turnată în forme şi supra­
matografică şi peste 250 dispun de apa­ se explică faptul că, în loc ca ţăranii co­ vegheată atent, se transformă în diferite

rate de radio. lectivişti .să Citească cele mai necesare ştiinţifice. In aceasta se ţine seama de împrejurarea că sus-menţionatele ţări furnizează Uniunii Sovietice ma­ piese care nu peste mult timp vor fi ex­

In vederea unei continue intensificări a cărţi, citesc la întâmplare, sau nu oitesc terii prime corespunzătoare. pediate diferitelor secţii din combinat.
muncii culturale la sate în perioada a- deloc. Aceiaşi preocupare se poate vedea şi ia
cestei ierni, activiştii culturali, cît şi or­ Oamenilor de ştiinţă şi inginerilor din aceste ţări li se va acorda posibilitatea de a lua cunoştinţă de turnătorii din echipele conduse de tova­
ganele de partid şi de stat, au dat o bă­ Mari lipsuri se manifestă în activitatea lucrările în domeniul cercetărilor ştiinţifice desfăşurate in U.R.S.S. in ceea ce priveşte folosirea energiei ato­ răşii Picu Iosif, Arimie Simion, Kiss Şte­
tălie destul de susţinută. Ţinând seamă comitetelor executive comunale, a condu-- mice in scopuri paşnice şi de funcţionarea generatorilor atomici experimentali.- Crearea bazelor ştiinţifice expe­ fan şi Lobonţ Lazăr, care toarnă piese din
de sarcinile trasate în această privinţă de cerilor căminelor culturale şi în Ceea ce rimentale mai sus-amintite va permite acestor ţări să desfăşoare pe larg lucrări de cercetări ştiinţifice in oţel şi bronz, sau la cei de pe platforma
priveşte formele de mobilizare pe care a-

către partidul ¦şi guvernul nostru, multe cestea le întrebuinţează pentru atragerea domeniul fizicii nucleare, să obţină cu ajutorul generatorilor atomici o cantitate suficientă de izotopi radio­ unde se formează sâmburii pentru turna­

din comitetele executive ale sfaturilor ţărănimii muncitoare la cămin, la activi­ activi in vederea folosirii lor în medicină, biologie şi in alte domenii ale ştiinţei şi tehnicii, precum şi să pre­ rea tuburilor de presiune şi canalizare. In
populare raionale, cum e de pildă Haţeg tatea acestuia. In comuna Lăpuşnic din gătească cadre ştiinţifice şi de ingineri pentru dezvoltarea continuă a lucrărilor legate de folosirea paşnică a perioada de la 3 la 11 ianuarie membrii
şi Sebeş, au ţinut şedinţe cu secretarii şi raionul Hi®, spre exemplu, sau în Baru? energiei atomice. acestor echipe şi-au depăşit sarcinile pla­
directorii căminelor culturale, cu bi- Mare din raionul Haţeg, ţăranii muncitori, nificate la turnarea diferitelor piese cu
liotecarii. tehnicienii ş i' zootehniştii de la nu i-au cunoştinţă din timp despre con­ Este in curs de examinare problema lărgirii cercului ţărilor cărora U.R.S.S] le va putea, de asemenea,
comune, în cadrul cărora1, au analizat fe­ ferinţele care se ţin la căminul cultural. acorda sprijin şi ajutor in dezvoltarea lucrărilor ştiinţifico-experimentale in domeniul folosirii energiei atomice peste 25%.

OŢOIU ADRIAN

lul în care aceştia şi-au dus munca în La aceste cămine programele nu sînt afi­ in scopuri paşnice. corespondent voluntar
diferite campanii întreprinse şi totodată şate la loc vizibil, pentru ca astfel ţăra­

au fixat măsuri pentru o mai spornică nii muncitori să poată lua cunoştinţă de

muncă în viitor. formele de activitate culturală, din peri-

Din păcate însă. acest lucru nu s-a fă- oa^a resP~ctivă- Calitatea produselor — pe primul plan 1 Preocupările noastre actuale
cut la timp de către toate raioanele. In Intr-o mică măsură s-a dus de către

raionul Iiia, de -pildă, din bauzsa unei se­ unele cămine ouiturale munca pentru in­ încă la începutul acestui VOLJENIC IOAN strânsă colaborare între La uzina noastră în ul­ MĂNESCU FERDINAND Preocuparea noastră ac­
rioase lipse de orientare, analiza modului formarea ţărănimii muncitoare asupra an, la fabrica noastră au directorul ţesătcriei Vulcan tuală este aceea de a da
în care activitatea culturală a contribuit situaţiei internaţionale. Sînt încă muLţi început să fie puse în muncitorii de la diferitele timul timp s-a dat o aten­ şeful secţiei de programare — pe lingă produsele des­
la buna reuşită a campaniei de recoltat, ţărani muncitori din cuprinsul regiunii practică o serie de măsuri ţaţă, iar cea oare mai pu­ ţie deosebită producerii bu­ a producţiei, uzina tinate altor întreprinderi
treieri? şi dezmiriştit, nu s-a făcut de care nu cunosc cele mai de seamă şi mai tehnic'o-organizatcrice me­ tea fi folosită parţial, o secţii şi dă posibilitate lar­ nurilor de larg consum. In „Victoria“ Călan“ din ţara noastră — mai
cît în oursul lunii octombrie, cînd aceste actuale evenimente de pe arena interna­ nite. să asigure realizarea primeam. Din această cau­ anul trecut, planul de pro­ multe şi variate produse
acţiuni erau deja încheiate. unei producţii sporite, şi în ză, nu puteam produce gă afirmării iniţiativei cre­ de larg consum pentru cei
ţională. special, să îmbunătăţească mărfifri de Calitate bună. atoare a celor ce muncesc. ducţie la sobe şi maşini de de lărgire a sortimentelor, ce muncesc. Producţia bu­
necontenit calitatea produ­ In momentul de faţă, ma­ gătit a fost îndeplinit în creîmdu-se primele prototi­ nurilor de larg consum in
In raioanele unde s-a ţinut cu stricteţe Sînt apoi cămine culturale, ca c'el din selor. teria. primă ce nu cores­ La Întreprinderea noastră proporţie de 102,5%, te puri şi fabricarea lor în se­ întreprinderea noastră are
seama de îndrumările şi sarcinile trasate, Poiana şi Răhă-u, raionul Sebeş, care deşi punde se înapoiază expedi­ se aplică de mult timp vase negre 127%, iar la tu- rie. Pînă în prezent s-au largi posibilităţi de dezvol­
munca s-a desfăşurat intr-un ritm vioi. au echipe artistice puternice, se mărginesc Se ştie însă, că obţine­ torului. metoda sovietică de şablo- cerie comercială 118%. tare. Luînd numai faptul
Poate fi dat oa exemplu în această privin­ să desfăşoare o activitate culturală seacă, rea unor indici calitativi niza-re a urzelii (Ilicev-Via- Luindu-se iniţiativa de a . făcut studii şi prototipuri că am realizat o' economie
ţă raionul Haţeg unde, pînă acum, peste fără a o orienta spre a-şi aduce contribu­ superiori cere o înaltă ca­ -In vederea -întăririi ¦-spi­ sov). Această metodă, a- se valorifica deşeurile de pentru confecţionarea ma­ însemnată din valorifica­
r_.6Q% . din unităţile culturale - au fost an­ ţia la înfăptuirea hotărârilor partidului şi lificare profesională a ritului de răspundere per­ dcptată La noi, ne-a dat şinilor de gătit tip „Ves­ rea deşeurilor’ ce au fost
trenate de a munci pe bază de plan. In guvernului. In aceste comune nu există muncitorilor. In acest scop sonală. faţă de . calitatea posibilitatea să reducem materiale, s-a reuşit ca din ta“ din tuci emailat şi un întrebuinţate la fabricarea
comuna Sairmisegatuza, de pildă, dato­ ‘gospodării agricole colective sau întovără­ s-au ţinut pînă în prezent produselor, s-a trecut la •numărul ruperilor de fire, acestea să se fabrice siiul nou tip de sobe pentru. în­ bunurilor de larg consum,
rită unei bune orientări a conducerii că­ şiri, fapt care demonstrează că activitatea două. cursuri de minim controlul preventiv pe fie­ să micşorăm uzura pieselor trebuit, t-igăi, cărucioare, călzit. De asemenea la sec­ ne îndreptăţeşte să credem
minului cultural, datorită colaborării de culturală a acestor cămine, nu este în­ tehnic cu muncitorii noi care fază de fabricaţie şi importante ale războaielor că rezultatele vor fi din ce
a existat între ea şi sfatul popu­ dreptată spre sarcina transformării socia­ angajaţi, dîndu-Ii-se aces­ la ţinerea evidenţei calită­ de ţesut şi să îmbunătăţim farfurii emailate, etc. in ţiile montaj, mecanica şi în ce mai frumoase. Pen­
lar, marea majoritate a ţăranilor liste a agriculturii. tora primele noţiuni de ţii pe fiecare om. Deşi pla­ calitatea ţesăturilor.. valoare de 29.330 lei. Cali­ tîmplărie s-a început fa­ tru strângerea deşeurilor
practica folosirii maşinilor nul de -producţie pe anul tatea bună a produselor bricarea de farfurii întinse s-au organizat munci vo­
muncitori sînt antrenaţi în diferite forme Nu peste tot căminele culturale s-au şi utilajelor din dotare. Cei acesta este mai mare de­ Partidul şi guvernul, prin noastre de larg consum se şi adinei de diferite dimen­ luntare, unde au participat
ce au terminat cursul de cât în anul trecut, fapt hotărârea ou privire la des­ poate vedea şi prin xeea muncitorii, tehnicienii, in­
de activitate pe lingă căminul cultural, străduit să ducă a largă campanie de minim tehnic au fost daţi pentru care au şi fost an­ fiinţarea sistemului de a- că n-am primit nici o re- siuni, capace, minere de fe- ginerii şi funcţionarii uzi­
sub îndrumarea unui frun­ gajaţi mulţi muncitori ne- provizionare pe bază de olamaţie din partea benefi­ restrău, etc. nei, asigurîndu-se astfel
iar deputaţii satului sînt în fruntea acţiu­ c popularizare a proiectului de Directive. taş al întrecerii socialiste oa'lnjficaţi, totuşi în urma cartele şi raţii, ne-a trasat In vederea asigurării importante cantităţi de ma­
nilor de acest fel. In cercul agrotehnic Dacă în această problemă au fost co­ sau tehnician care să-i a- cursurilor de minim teh­ sarcini de mare răspundere ciarilor în acest sens. teriale ce pot fi folosite te
jute zi cu zi în cunoaşterea nic ce se ţin şi a îndru­ ce trebuie îndeplinite. Pe producerea bunurilor de
al acestei .comune, lecţiile au fost pre­ mune ce au manifestat interes şi au mun­ profundă a meseriei. mărilor muncitorilor cu ex- lingă faptul Că planul de Importanţa lărgirii sorti­ maşinilor şi uneltelor agri­ larg consum.
.perinţă, s-a reuşit ca şi cei producţie a fost mărit, se
date cu regularitate, iar participarea cit bine, ca Săiciva şi Stănceşti, raionul Problema calităţii ţesă­ prevede ca produsele fabri­ Convingerea noastră este
ce au fost angajaţi în ul­ cate să fie de calitate bu­ că unindu-ne forţele în ve­
cursanţilor a fost de peste 90%. Ilia, sau Bulzeştii de Sus şi Căzăneşti, ra­ turilor produse de între­ nă şi să aibă un aspect mentelor produse se reflec­ cole cu unele' piese de derea producerii a cit mai
timul trimestru din anul plăcut. La înfăptuirea ace­ multe bunuri metalice de
Lucruri asemănătoare po-t fi arătate şi ionul Brad, apoi au fost şi din acelea care prinderea noastră a început stor sarcini este chemat tă *în toate hotărîrile şi di­ schimb necesare, s-a tre­ larg consum, contribuim la
în comunele Apoldul de Sus şi Miercurea s-aiu mărginit doaa; să citească proiectul 1954 să îmbunătăţească să-şi dea contribuţia şi co­ ieftinirea mărfurilor, la
din raionul Sebeş, Tîmpa şi Băoia din de Directive în cadrul unei şezători, fără să preocupe pe fiedare om lectivul întreprinderii noa­ rectivele partidului şi gu­ cut acum citeva zile la creşterea nivelului de trai
raionul Hunedoara şi altele. a căuta să Creeze discuţii în jurul aces­ simţitor calitatea produse­ stre, care, printr-o ounoa- al celor ce muncesc.
tuia. Aşa^au fost comunele Orişoior, Ţă- al muncii. De multe ori în­ ştere profundă a procesu­ vernului nostru. Hotărirea turnarea de roţi pentru
In ceea ce priveşte propaganda prin răţal, din raionul Brad, Burjuc. şi Dobra lor şi să reducă rebuturile. lui de producţie, prin o ju­
conferinţe şi cercurile agrotehnice, trebuie din raionul Ilia, sau altele. să, materia primă sosea stă întreţinere şi folosire a partidului şi guvernului maşinile de semănat po­
spus Că acolo unde acestea au fost legate Controlul preventiv pe fie­ maşinilor şi materiei prime,
concret de specificul localităţii, de ne­ In munca noastră de viitor, o bătălie mucegăită din cauza proa­ prin extinderea tot mai largă din anul trecut, cu privi­ rumb. Printre alte obiecte
voile şi sarcinile fiecărei perioade în stăruitoare trebuie dată şi în privinţa care fază de fabricaţie şi a metodelor înaintate de
parte, roadele au fost cît se poate de răspândirii cărţii şl a presei. Trebuie să stei ambalări, alteori mu muncă, va putea să aducă re la desfiinţarea sistemu­ de uz casnic ce sînt pro­
bune. In acest sens poate fi arătat exem­ luăm toate măsurile necesare pentru oa pe ţinerea evidenţei, mai are un aport serios la înfăptu­
plul comunei Săiuleşti din raionul Hune­ viitor să nu se mai întîmple ca unele ofi- corespundea din punct de irea hotărârii partidului şi lui de aprovizionare pe ba­ duse pentru prima oară în
doara, Apoldul de Sus, Petreşt-i şi altele oii PTTR sau sfaturi populare, ca cele din meritul de a impune mun­ guvernului.
din raionul Sebeş unde se practică me­ comunele Rişculiţa, Luncoiui de Jos şi al­ vedere al rezistenţei, etc. ză de cartele şi raţii, tra­ uzina noastră se numără şi
toda ţinerii de conferinţe pe teme şi unde tele, să ţină „'Uitate" prin sertare zile sau citorului să-şi îmbunătă­
fiecare conferinţă ţinută, e urmată de dis­ chiar săptămâni la rînd cărţile, broşurile, Noi făceam greşeala că nu sează sarcini întreprinderi­ batozele de mină pentru
cuţiile ţăranilor muncitori participanţi. cri ziarele destinate ţăranilor muncitori ţească necontenit nivelul
abonaţi. o refuzam decât pe cea care lor de a produce mai mul­ curăţat porumb, tumîndu-
Sînt însă comune şi salte -unde conferinţele profesional, crează o mai
nu mai putea fi îmtrebuin- te bunuri de larg consum, se pînă în prezent 88 bu­

de balitate corespunzătoa­ căţi ce urmează a fi mon­

re, la un preţ scăzut şi cît tate, 63 bucşe pentru că­

mai variate. In acest scop, ruţe, roţi pentru roabe, 138

la uzina noastră s-a tre­ bucăţi roţi pentru căru­

nu au fost localizate. Din această cauză Problema muncii culturale la sate, este cut la crearea condiţiilor cioare de mină, etc.

nici efectul lor nu a fost cel dorit. Aşa una din cele mai importante. Se ştie că Tot mai des vedem astăzi zburînd dea­ DINTR-UN JURNAL DE BORD rinţii şi doctorul Călugăru De doua zile
este satul Simeria Veche, raionul Hu­ de ea depinde înfcr-o mare măsură, ridi­ supra noastră avioane sanitare grăbite n-au mai încetat să curgă lacrimile din
nedoara. unde propaganda prin conferinţe carea nivelului de cunoştinţe a ţărănimii să-şi transporte bolnavii, să salveze din „A V I A S A N“ ochii tinerei mame. De îngrijorare şi tre­
e trecută pe ultimul plan. In această pri­ noastre muncitoare, factor de o deosebită ghiarele morţii vieţi omeneşti. mur, pentru viaţa Marioarei. şi-a învins
vinţă trebuie arătat că tehnicienii agro­ Importanţă în succesul luptei pentru re­ — Voi face tot ce-mi stă în putinţă to­ Totuşi, după ce i s-a mai spus că nu şi teama pe care o are fiecare om la pri­
nomi şi- zootehniştii nu au fost mobilizaţi colte bogate.- Pentru acest lucru, trebuie U nr-asemenea avion îşi ia zborul din varăşe doctor! poate merge nici cu trenul nici cu maşina mul zbor.
peste tot în suficientă măsură, de a ţine ca în perioada acestei ierni, să depunem preajma oraşului Deva decîteori se iveşte a venit la aeroport.
consfătuiri în cadrul căminelor culturale, întreaga noastră străduinţă în vederea in­ un caz grav, decîte ori un bolnav are ne­ ...S-a închis carlinga. Avionul a început Cazul nu putea fi tratat decît la Bucu­
de a organiza demonstraţii publice pe lo­ tensificării ei la maximum. voie de intervenţia unui specialist. să alerge pe întinderea verde. Se mai In avion se încleştase cu mîinile de ca­ reşti. In munţi ningea. Norii coborau din
turile experimentate, iar dacă totuşi în poate vedea încă pilotul încordat peste napea să nu cadă cumva. Ce, te joci cu o
unele locuri acestea s-au făcut, ele nu au Activiştii culturali, conducerile cămine­ Zburînd spre Cluj, spre Bucureşti sau manşă. E un zbor neobişnuit. aşa înălţime ? Pe urmă, după ce s-a obiş­ ( tos. Ocolind un deal, stre-
avut un caracter de masă. Această stare lor ouiturale, trebuie să vegheze perma­ spre Tg. Mureş aviatorul Popescu Gheor- nuit şi cu golurile de aer, care făceau să-i curîndu-se printr-o vale, avionul a reuşit
de lucruri izvorăşte în primul rînd din nent, ca în activitatea ce se desfăşoară la ghe simte de fiecare dată că şi de price­ 27 SEPTEMBRIE piară totul dinaintea ochilor, şi cu golu­ să ajungă pînă la Sibiu Aici însă situa­
condamnabila nepăsare dovedită de către sate, să existe o justă colaborare cu mi­ perea lui atîrnă viaţa unui om. Cit de rile ce i se făceau îh stomac de cîte ori ţia s-a înrăutăţit. De întoarcere nu putea
direcţia agricolă regională, care nu a în­ norităţile naţionale. Acestea trebuiesc a- interesante au fost zborurile pe care le-a Bătrînul colectivist Nicolae Gavrilă a avionul începea să coboare, a început să fi vorba Era la. mijloc viaţa unui copil.
drumat tehnicienii în măsura necesară, trase în toate acţiunile culturale între­ fccut pînă acnm / Dar sa lăsăm mai bine venit aici tocmai de prin părţile Lipovei. privească cu interes pămîntul ce-i apărea Doar de-a lungul căii ferate a rămas o
pentru oa aceştia .să fie mereu în mijlo­ prinse. Sîntem datori să luptăm cu tărie să ne vorbească jurnalul de bord, destul La ei în gospodărie este grăjdar de aceea în faţă ca o hartă ine. Ba a început să se fâşie limpede de văzduh. Tatăl copilului
cul ţărănimii muncitoare. împotriva oricăror tendinţe de izolare na­ de bogat, al acestui avion. Iată cîteva a şi venit el tocmai la tîrgul Devei să supere pe agricultorii de prin părţile a- şi medicul amuţiseră.
crîmpee: cumpere vite. Naiba ştie însă, cum s-a cestea care nu-şi dezmiriştiseră încă o-
O vină serioasă, pentru faptul că. în ţională. făcut de l-a pleznit aici un cal peste pi­ goarele. Greu, cu transpiraţie, dar Popescu Gh.
unele raioane mu-nca culturală nu se des­ Pentru ca munca culturală să pornea­ 15 SEPTEMBRIE 1954. cior şi i-a rupt osul... Aşa a ajuns bătrî­ a ieşit din încurcătură. In cele din urmă
făşoară la nivelul dorit, o poartă chiar nul la spital. A stat acolo pînă i s-a ter­ — Dar staţi, asta-i Lipova noastră. Opri­ i-a apărut în faţa aerodromul. Făcuse to­
comitetele executive ale sfaturilor popu­ scă spre o mai bună desfăşurare, sîntem Situaţia atmosferică bună. Plafon ridi­ minat tratamentul după care mai avea de ţi ! sări moşul deodată. Ce repede am a- tul pentru viaţa copilului.
lare raionale respective care, nu duc con­ datori să luăm măsuri hotărâte, prin care cat. Se poate zbura. stat în pat 6 săptămîni. Şase săptămîni juns!
cret această muncă, nu îndrumează sufi­ să curmăm definitiv orice tendinţe de sub­ departe de casă.. Că din zborul acesta .s-a tras şi leacul
cient, se mulţumesc doar să iu hotărîri pe apreciere a ei, tendinţe ce se mai mani­ — Ioniţă, tovarăşe Ioniţă, sîntem gata ? — Nu putem opri decît la Arad moşule, copilului, aceasta nu mai e decît o întim-
care nu le mai controlează dacă sînt, sau festă la unele organe de partid şi de stat. Tovarăşul Ioniţă este mecanicul de re­ Norocul lui că l-a întrebat într-o zi m e­ vorbi pilotul. plare. Făcîndu-i-se rău de zbor, copilul
nu, duse la îndeplinire. Aşa e cazul Comi­ Activiştii culturali, trebuiesc folosiţi în vizie. ' dicul : a aruncat afară miezul de nucă.
tetului executiv al Sfatului popular al ra­ domeniul problemelor culturale şi în nici A sosit şi salvarea spitalului. Au fost — Atunci, mergeţi mai pe jos, poate
ionului Orăştie, (preşedinte tovarăşul Dan un oaz nu trebuie îngăduit ca ei, să fie coborîţi din ea trei bolnavi. Trei deodată. — Ai vrea să mergi acasă baci Gavrilă ? m-or vedea ai mei... ic
Hie), care, tărăgănează mai bine de 6 luni luaţi în tot felul de alte munci, aşa cum N-au mai fost pînă acum asemenea cazuri. — Cum să nu vreau tovarăşe docte? ?
găsirea unui şef pentru secţia culturală. se obişnuieşte a se. face în unele locuri. Pilotul stă puţin la îndoială. „Singur cu — Ei, să ştii că te ducem acasă! 17 DECEMBRIE Acum, fetiţa e sănătoasă şi vioaie. Se
(Las’ că în această privinţă nioi tovarăşul trei bolnavi pe drum. Dacă i se face rău — Nu şuguiţi, mă duceţi, zău cu ma­ joacă, aşa cum se juca şi mai înainte —
Gpincf.ru, şeful secţiei culturale regionale Mobilizând toate forţele noastre în a- vreunuia dintre ei, cine îi poate ajuta şina ? Salvarea a venit în goană la aeroport. creşte — cînd rîde face gropiţe în obraji.
nu s-a dovedit mai zelos). Cît priveşte ceastă direcţie, vom reuş5 în mod nein- — Sînt cazuri foarte grave tovarăşe Po­ — Ba, cu avionul / Trebuia salvată viaţa unui copil. O fe­
tov. Mihuţ Avram, preşedintele Comitetu­ dctes, ca să răspundem în măsura cuve­ pescu! intervine medicul parcă ghicindu-i Bătrînul tuşi şt se întoarse cu spatele. tiţă de doi ani a înghiţit un miez de nucă *
nită marilor sarcini puse în faţa noastră glndurile. şi i-a rămas pe trahee. Au însoţit-o pă­ Şi ciie^nu sînt intimplările acestui a-
de către partid şi guvern. vion. Fiecare zbor e o bătălie pentru vioţă.

C. MIHAI