Page 18 - 1955-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 445

Să creştem eît mai multe animale 0 problemă oare trebuie Pe marginea cîtorva poezii
să ne preocupe
Cunoscind faptul că oile mele nu vor 7ilnic sosesc in redacţia noastră zeci in poezia „Patriei" pot fi găsite strofe
produce mai mult din cauză că sînt de­ O sarcină de seamă, care trebuie dusă întregi în care a furat ideile, ba chiar şi
Ce rase de oi să creştem La redacţia ziarului nostru, continuă să generate, m-am consultat cu fratele Mi- la îndeplinire de către sfaturile populare de scrisori de la oamenii muncii, prin rândurile, dintr-o alia poezie pe care el
ron, care la fel se ocupă cu oreştereb oi­ comunale, este aprovizionarea căminelor o trimisese redacţiei cu ceva mai înainte
în regiunea noastră sosească scrisori , ale crescătorilor de ani­ lor şi ne-am hotărît să facem o selecţie culturale şi a şcolilor elementare cu lemne care aceştia îşi exprimă dragostea lor sub titlul „30 Decembrie“. De asemenea,
male din regiune,) prin care doresc să dis­ atât a oilor cit şi a berbecilor pentru a de foc. în poeziile lui mai •pot fi găsite strofe;
Pe marginea conferinţei prin corespon­ cute pe marginea ţ conferinţei prin cores­ îmbunătăţi această rasă. faţă de muncă, entuziasmul pentru în­ declarative, fără convingere.
denţa ou titlul ,*,Să creştem olt mai multe pondenţă cu titlul! „Să creştem cit mai Este de ştiut că în sălile de clasă, lecţiile nu se
animale“ publicată în ziarul „Drumul So­ multe animale“ —^publicată în ziarul nos­ Iată Cum am făcut noi selecţia oilor şi pot ţine în bune condiţii fără foc, de ase­ deplinirea marilor sarcini puse în faţa .po­ Un alt corespondent care .ne scrie ver­
cialismului“, oa inginer zootehnist vreau tru. Ei doresc să !împărtăşească din expe­ a berbecilor. Incepînd de toamna, odată menea la căminele culturale nu se poate suri, este tovarăşul Feroace Ioan Câtanâ
să-mi exprim părerea şi să aduc la cu­ rienţa lor, tuturor ţăranilor muncitori cres­ cu începerea montării oilor, am ales ber­ desfăşura nioi o activitate în sălile neîn­ porului muncitor de către partid şi gu­ din comuna Clopotiva. Tema pe care el
noştinţa crescătorilor de oi din regiunea cători de animale din regiune. becii cei mai frumoşi şi i-am introdus călzite. şi-o propune a o înfăţişa, este aceea a
noastră, care anume rase de oi dau rezul­ Publicăm mai jos cuvîntuf tehnicianului în turmă. Primăvara, după fătări, am lă­ vern. Multe din aceste scrisori sînt în mobilizării analfabeţilor spre dragostea
tatele cele mai bune. zootehnist şi a unui crescător de oi. sat pentru prăsilă, numai mieluţele şi Sînt multe sfaturi populare care atu de carte. Chiar titlul poeziei „învăţaţi, în­
berbecuţi de la oile cele mai frumoase, înţeles acest lucru şi care, datorită unei versuri văţaţi carte“ indică acest lucru.
Da noi în regiune, în majoritatea oazu- mai mari şi mai bine dezvoltate. Odată bune organizări a muncilor, au reuşit să
cu aceasta, am început să eliminăm din asigure şcolilor şi căminelor oulturale de Aici, am vrea să vorbim despre trei din Versurile acestei poezii, scrise simplu şi
turmă oile degenerate (pipernicite). pe raza comunei lor, combustibilul ne­ sincer, sînt mobilizatoare. Totuşi auto­
cesar pentru întreaga iarnă. Din păcate asemenea scrisori în versuri, pe care le-a rul nu a ajuns încă să înţeleagă cu des­
Pentru a contribui şi mai mult la dez­ însă, sînt sfaturi populare care, dovedind tulă profunzime rolul pe care imaginile
voltarea oilor şi la obţinerea unei calităţi comoditate şi dezinteres, n-au făcut acest primit redacţia noastră, în ultimul timp îl joacă în poezie. Din această cauză,
mai bune, am căutat Ca toamna să nu luom. Aşa sînt cele din Silvaşul Infe­ versurile sale — pe lingă faptul că au dese
dăm drumul berbecilor în turmă, pînă în rior, Bretea Română, Simeria şi altele, Una din ele ¦e intitulată „Patriei“ şi nepotriviri de rimă, — mai prezintă şi
a doua jumătate a lunii noiembrie. Acest care au nesocotit această problemă, ne- o oarecare sărăcie, de idei. Tovarăşul Fe­
rilor, se creşte rasa de oi ţurcană, rasă lucru l-am făcut pentru ca oile să nu fete îngrijindu-se ca şcolile şi căminele cul­ e venită de la tovarăşul Ovidiu Sturza. roace Ioan Căbană, pentru a se perfecţio­
mai devreme de luna martie, deoarece la turale de pe raza lor de activitate să fie na în această direcţie, trebuie să citeas­
care atinge un procent de 80%. In ce pri­ 100 kg. greutate. Randamentul la tăiere noi temperatura este scăzută primăvara aprovizionate la timp cu combustibil. Lucrată sub formă de poem, aceasta, are că mai mult, să studieze cu grijă şi apro-
pînă târziu, lucru care influenţează asu­ funzime operele clasioilor sovietici, clasi­
veşte celeilalte rase procentele sânt mai este coa. 50% camei netă. pra dezvoltării mieluţiior. Sfaturile populare ale raioanelor Haţeg multe părţi ce impresionează prin căldura cilor noştri şi ale poeţilor contemporani.
şi Hunedoara, (de care aparţin comunele
mici. Oaia ţigaiie deabia atinge 10%, oaia Prin urmare oaia;ţigaie este mai grea, Procedând în felul acesta, am reuşit îm­ amintite mai sus) sînt datoare să tragă la versurilor, prin frumuseţea lor artistică. Alte versuri care dovedesc străduinţa
preună cu fratele, ca acum să avem oile răspundere pe cei vinovaţi. şi dragoste în domeniul poeziei, sînt cele
6togoşă, care este produs din încrucişarea cu producţie de lână'mai mare şi de cali­ cele mai mari şi mai frumoase în comună Bucurindu-se de o construcţie destul de pe care le-am primit de la tovarăşul Bu-
şi chiar din împrejurimi. Nici o oaie fă- I. SIMION dău Iosif din comuna Râul de Mori raio­
oilor ţurdane ou berbecii ţigăi 9%, iar tate mai bună, producţie de lapte şi came tătoare din turma noastră, nu are acum corespondent voluntar reuşită, în poezie pot fi găsite strofe ce, nul Haţeg. Vorbind despre activitatea că­
mai puţin de 70 cm. înălţime şi mai pu­ minului cultural din comuna lui, acest
despre merinos şi karacud aproape că nici mai mare, precum şi j capacitate de îngră- ţin de 85-90 om. lungime. INFORMAŢIE pe drept cuvânt, cuceresc prin frumuse­ autor satirizează cu destulă pricepere a-
numite lipsuri c'e se manifestă în acti­
nu putem vorbi. şare mai ridicată. Odată cu lupta pentru selecţionarea oi­ institutul de mine „Gh. Gheorghiu- ţe. Aşa, de pildă, referindu-se la Armata vitatea culturală. Păcatul de care suferă
lor am acţionat şi asupra producţiei de Dej” din Petroşani, face cunoscut ce­ însă versurile tovarăşului Budău, constă
Să descriem acum prunele două rase de In ce priveşte producţia de peliciele, pe- lapte şi lînă. Astfel am ajuns ca în pre­ lor interesaţi că examenul de stat va sovietică eliberatoarea patriei noastre,- au­ în speoial în faptul că ele sînt puţin
zent să obţinem în medie de la o oaie pînă începe in ziua de 25 ianuarie 1955 muncite. Autorul nu insistă cu destulă
oi care sînt cele mai răspândite în regiu­ liceleJe oilor de rasă- ţigaie sînt calitativ la 600 grame lapte pe zi, iar în ce pri­ orele 8 a. m. torul îşi însemnează gîndurile în versuri tărie pentru a-şi preciza ideile, cauză
veşte producţia de lână, am reuşit ca la pentru care ele nu apar peste tot clare.
nea noastră — ţuircană şi ţigaie. mai superioare ca a oilor ţurcane. o tunsoare să obţinem în medie pînă la ca acestea: Insistînd mai mult în a se debarasa de
^ !2 kg. lînă la o oaie şi kg. lînă la această lipsă, tovarăşul Budău va reuşi
Oaia ţurcană, (ţuşcă, bîrSană, olteneas­ Prolificitatea oilor ţigăi este de 102-123 berbeci. Oaia (Oacheşa), care a fătat pînă ...Ostaşul sovietic venit-a să de-a versuri bune.
acum de trei ori, la tunsoarea de anul
că sau oaia valahă cum se mai numeşte) la sută. Deci, rasa de oi ţigăi are aptitu­ trecut a dat 3 kg. lînă şi peste 700 grame Voinic dinspre „soare răsare" Ţinând seama de toate aceste scăpări ce
Lapte pe zi, iar berbecul (Boandi) la tuns încă se mai manifestă în scrisul lor şi
se găseşte în speoial prin părţile comu­ dini mixte : lapte, lină, palicele'şi carne. a dat 4'/2 kg. lînă. Cu paloş de flăcări lovit-a luptînd pentru a le lichida, tovarăşii des­
pre care am vorbit, vor putea, fără în­
nei Lâvezeni, din raionul Petroşani, Poia­ Văzînd avantajele; ce ni le oferă rasa Pentru a obţine oi, cu lînă de calitate Balaurul plin de-ngimfare. doială, ca pe viilor să dea lucrări mult
mai fină, în vara anului trecut m-am con­ mai valoroase.
na, Jina şi Şugag, din raionul Sebeş. Ea de oi ţigăi, este bine a se înlocui şi schim­ sultat ou tehnicianul zootehnist de la ra­ Asemenea strofe reuşite, mai pot fi gă­
ion, oare m-a învăţat să fac încrucişarea V. AFLOAREI
este înaltă, lungă, rezistentă la frig şi boli, ba procentul dintre oile ou lînă groasă oii ţurcane cu berbecul de rasă ţigaie. A- site la tovarăşul Sturza şi în alte părţi
ceastă metodă am şi aplicat-o. încă din
are gâtul lung şl trunchiul turtit. ţurcană şi oile cu lină sermiină (ţigaie). toamnă am introdus în turmă trei berbeci din această poezie. Spre exemplu, strofa
din rasă ţigaie, acum abia aştept să văd
Irj general aceste oi ating o greutate In regiunea noastră se pot creşte aceste rezultatele. de sfârşit:

de 3-5.kg., iar berbecii 50 kg. Mieii la fă- oi cu rezultate deosebit de bune. Chiar şi Ocupîndu-mă îndeaproape de creşterea ...Să se ştie
şi selecţionarea oilor, am reuşit ca acum
tare au între 2-3 kg. şi la înţărcare 10— în raioanele Petroşani, Brad şi Haţeg, munca să-mi fie răsplătită de oile pe care şi minte să ţie, '
le cresc. Pentru faptul că îmi place să
12 kg. unde avem deja încercări cu rezultate sa­ mă ooup ou creşterea oilor, am participat Şi acei „amatori de urgie“! \
la consfătuirea regională ţinută în luna
Lina este compusă din două feluri de tisfăcătoare. decembrie anul trecut, cu fruntaşii din a- Că tot ce-am âîădit cu sudoare
gricuitură, unde am fost premiat.
fire şi anume : fire lungi şi aspre, şi fire La realizarea acestei acţiuni, sînt che­ Cu palmele arse de soare
In calitate de crescător de oi, îndemn
scurte şi subţiri oare fac, ca lâna sâ fie maţi în primul rînd să contribuie toţi pe..toţi.-ţăranii muncitori din regiunea Vom şti apăra cu tărie.
noastră să crească oît mai multe oi,
de calitate inferioară. Lîna atîrnă pe cor­ crescătorii de oi din regiunea noastră. lupte pentru selecţionarea raselor şi pen­ Poezia tovarăşului Sturza pe lângă a-
tru a crea o rasă nouă de oi prin încru­
pul oii în formă de şuviţă, fiind lungă, Pentru a putea realiza acest lucru, teh­ cişare, de la care să obţinem o producţie ceste merite amintite, are totuşi şi unele
de lînă mai fină.
rară şi deşirată. nicienii zootehmişti trebuie să-şi însuşea­ neajunsuri. Astfel, se poate spune că în
GĂLĂŢEANU IOAN
După culoare deosebim: ţuiroarie albe, scă tehnica avansată de creşterea oilor, crescător de oi din comuna Livazeni ceea ce priveşte muzicalitatea, construieşte

negre şi brumării. tehnică bazată pa noua concepţie în bio­ raionul Petroşani împerecheri lipsite de armonie. Bunăoară

In ce priveşte producţia de l-apte, ţur- logie. Să foloseasc'ă metoda de încrucişare împerecherea cuvîntului „care“ cu „ju­

danele dau cam 65-70 litri de lapte în 4-5 a oilor ţurcane cu berbecii ţigăi. Prin a- gul“, nu poate fi considerată drept o

luni, iar pe zi, dau 400-450 gr. lapte. Lina ceastă selecţie, ajutate de o hrană cores­ rimă reuşită, după cum nu poate fi con­

ia o tunsoare cântăreşte până la 1,5 kg. la punzătoare şi de o îngrijire bună, se va siderată în acest fel nici- împerecherea

oi, şi până la 2,5 kg. la berbeci. Randa­ reuşi ca intr-un timp scurt să obţinem oi dintre cuvintele „cărunţeală“ şi cuviniul

mentul la tăiere ai oilor ţurcane este caracterizate prin producţii mari de lînă „streina“. O altă latură negativă de care

foarte scăzut. De aceia oaia ţurcană nu şi came. tovarăşul Sturza va trebui să se ferească

este destul de rentabilă. Avînd toate posibilităţile la îndemână, pe viitor, este şi aceea că el obişnuieşte

Oaia ţigaie, denumită şi bircă sau oaia să păşim cu încredere şi cu hotărîre la să se copieze pe el însuşi. Spre exemplu,

mocănească, creşte mai puţin în regiunea munca de îmbunătăţire a raselor de oi din însemnări culturale

noastră, deşi se poate extinde în toate regiunea noastră şi a productivităţii lor.

părţile regiunii, luând locul oilor ţurcane. Ing. zootehnist Unchiul şi nepoţica Fiind sezisat de această problemă tova­ pentru prima oară cînd trebuia să orga­

Oaia ţigaie este mai înaltă decît oa-ia ţur­ RADU PETRU răşul Stoichiţoiu Mircea, şeful secţiei cul­ nizeze un asemenea lucru.
Trebuie să ştiţi că Petruţiu Aurel, pre­ turale de pe lingă Sfatul popular al ra- S-a sfătuit cu Samoilă Ungur, preşe­
cană, având până la 70-75 cm. înălţime şi

80 cm. lungime. Cum am reuşit sa-mi şedintele Sfatului popular din comuna nal Ilia, a propus preşedintelui să schim­ dintele sfatului, despre felul cum ar fi
Oile cântăresc în medie 50 kg. iar ber­ îmbunătăţesc rasa de oi Zam, îşi iubeşte foarte mult rudele. Acea­ be bibliotecara.
sta a dovedit-o cu prisosinţă de nenumă­ mai bine să lucreze şl apoi a pornit la
becii 80 kg. La fătare, mieii, ajung până rate ori şi o dovedeşte mereu cînd are
ocazia. muncă. Amîndoi au stat de vorbă în pri­
la 4 kg., iar l-a înţărcare pînă la 15-20 kg. • Ţi-ai găsit însă să faci o astfel de pro­ mul rînd cu Ioan Florincaş, preşedintele
La o tunsoare, oile dau trei kg. lână, iar Mă ocup cu creşterea oilor, de mic co­ ...Cînd s-a adus vorba despre instala­ punere „nechibzuită“; unui unchi iubitor, întovărăşirii. Acesta a întimpinat cu bu­
rea unei bibliotecare salariată la căminul ca Petruţiu Aurel, preşedintele Sfatului curie înfiinţarea cercului.
berbecii 4-5 kg. Lina este de calitate mij­ pil. Trăind însă într-o regiune muntoasă, cultural din Zam, a „studiat“ propunerile popular din comuna Zam...
făcute. Ceva nelămurit însă l-a făcut să Au stat apoi de vorbă şi cu alţii
locie, şuviţele sînt lungi de 8-12 cm. cu nu am cunosout altă rasă de oi decât oaia nu fie de acord cu niciunul dintre cei pro­ Comitetul executiv al Sfatului popular Baci Sigizmund Farcaş a trecut pe la
raional Ilia, trebuie să chibzuiască şi să sfat şi a auzit şi el despre cerc. N-a slat
4-5 ondulaţii pe centimetru liniar. Din a- ţurcană, oaie adaptată condiţiunilor cli­ rezolve problema nepotismului de la Zam. mult pe gindurl.

ceasta se fabrică postavuri de calitate materice locale.

mijlocie,' cu mult mai durabile deCît lîna Gînd am început însă să Cunosc mai puşi. - Scrie-mă şl pe mine, tovarăşe tehni­
bine modul de îngrijire şi întreţinere a După cîteva zile, problema a fost rezol­
oii ţurcane. oilor,- mi-am dat seama că oile ce le creş- cian. Şi eu vreau să învăţ agricultura
Oaia ţigaie, este şi o bună producătoa­ team nu-mi dădeau producţia de lînă şi vată. Bibliotecară, a fost instalată Boitor
Ana, nepoata preşedintelui. după ştiinţă. S-au înscris 22. Cu aceştia
re de lapte. De obicei dă 70 litri de lapte, Oameni Ia datorie s-a ţinut prima lecţie. După aceea s-au

însă, bine îngrijită şi selecţionată, poate brînză după îngrijirea şi întreţinerea pe In felul acesta şi-a început Anişoara Scrisoarea era din partea secţiei cultu­ mai înscris vreo 5.
ajunge şi la 100 litri de lapte. Conţinutul care le-o dam. Văzînd acest lucru mi-am „activitatea“ în munca de bibliotecară.
în grăsime a laptelui este de 6-12%. dat seama că oricât le-aşi îngriji şi oricum ...Zilele au trecut la rînd. Boitor Ana rale şi agricole a Sfatului popular raio­ ...La ultima lecţie tehnicianul le-a vor­
le-aşi hrăni, producţie mai mare nu-mi nal Haţeg. Prin ea era anunţat tehnicia­ bit oamenilor despre „Metodele avansate
Jn privinţa producţiei de carne, oaia ţi­ dau pentru că erau oi pipernicite (dege­ dădea pe la bibliotecă doar cînd avea ea nul agricol Mischel Francisc că la începu­ ce trebuiesc aplicate pentru mărirea pro­
gaie este mai bună decit cea ţurcană. Ber­ nerate).
becii îngrăşaţi şi bătălii, pot ajunge la poftă. Şi de ce să nu facă aşa, cînd era tul lunii noiembrie trebuie să deschidă un
sub aripa ocrotitoare a unchiului său, care curs agrotehnic unde să-i înveţe pe ţăra­
Colectivul „Librăriei Noastre“ din Ha- Veşti bune vorbesc ţăranilor muncitori despre: Creş­ vorba ceea, veghează cu străşnicie la bu­ nii muncitori din Berthelot, agricultura ducţiei de cereale”.
eg, a obţinut succese frumoase în oursui terea şi îngrijirea animalelor, folosirea nul mers al muncii din cadrul comunei.
mulul trecut. Muncind cu dragoste şi or- muncă însufleţită. El vrea să deţină şi pe bălegarului de grajd la Ingrăşarea pă­ după ştiinţă. Atît... fără alte explicaţii. Oamenii sînt la datorie. Fiecare ţăran
janizîndu-şi temeinic munca, el a reuşit mântului, etc. Nenumăraţi cetăţeni din Zam au trecui muncitor cinstit din această comună se
;ă îndeplinească planul pe 1954 în numai mai departe drapelul de fruntaş pe re­ pe la bibliotecă să ia cărţi. Fără rezultate La început s-a necăjit, l-a făcut în străduieşte să-şi însuşească cunoştinţele
După fiecare din aceste conferinţe, ti­ pentru ca să poată obţine recolte sporite.
10 luni. neretul comunei, prezintă frumoase pro­
încă din primele zile ale noului an, c'o- giune. "k grame artistice de cîntece, dansuri şi re­ insă, deoarece biblioteca stă închisă me­ gînd „birocraţi" pe cei de la raion, apoi Tehnicianul Mischel Francisc îi ajută
citări. să înveţe agricultura după ştiinţă.
Leotivul acestei librării a pornit iar la La căminul cultural din Glopotiva, zi­ reu. Iată de ce în luna trecută au fost di­ s-a frămîntat mult.

lele de duminică sânt folosite cu pricepere. fuzate doar două volume Cercul trebuia înfiinţat, dar cum ? Era A. CARANFIL

Astfel se ţin conferinţe unde tehnicienii

Pentru întărirea şi dezvoltarea continua lective n-a crescut interesul colectivişti­ cere. Organizaţiile de bază au fost îndru­ Sa se ştie că
a gospodăriilor agricole colective lor pentru aplicarea metodelor avansate mate să analizeze neparticiparea la muncă
de muncă, pentru obţinerea de producţii
In urma ajutorului politic, organizatoric GHERMAN AUREL In gospodăriile ooleotive Vingard şi Do- mari de cereale. a uno-r colectivişti, precum şi neaducerea Sala de aşteptare a staţiei de cale fe­
material acordat din partea partidului secretar al Comitetului raional de partid bîrca, a existat o fluctuaţie a membrilor inventarului viu şi mort în gospodărie rată din comuna Dobra, raionul Ilia, este
guvernului, în raionul nostru, pînă a- dintr-o brigadă în alta, şi nu s-a respec­ Organizarea muncii în fermele şi brigă­ conform statutului. lipsită de lumină şi căldura. Deşi s nism
im, un număr de 1.601 familii de ţărani Sebeş tat sistemul de organizare a muncii pe e- zile pentru creşterea animalelor de pro­ în plină iarnă, şeful staţiei rămâne ne­
uncitoni, săraci şi mijlocaşi, convdngîn- chipe. Organizaţiile de bază din aceste ducţie, se face încă defectuos, praotieîn- Pentru întărirea disciplinei în muncă a păsător la sezisăriie călătorilor. Probabil
î-se că drumul arătat de plenara din bova, a obţinut o producţie de sfeclă de gospodării colective, n-au desfăşurat o du-se sistemul retribuirii muncii după nu­ colectiviştilor, a fost nevoie ca în unele ca­ se gîndeşte că vara nu-i departe şi va
.artie 1949 a C.C. ai P.M.R. este singurul zahăr de 18.000 kg. la hectar. Aceste re­ susţinută muncă politică de lămurire a mărul de animale şi nu după producţia zuri, adunările generale să ia şi măsuri pune singură Capăt acestor lipsuri. Soba,
aim pentru a avea o viaţă fericita, s-au colte sânt ou mult superioare recoltelor colectiviştilor pentru respectarea bunului obţinută. Asemenea cazuri au fost semna­ organizatorice De exemplu, în gospodăria fără burlane, va rămîne tot aşa pentru că
lit de bună voie în 18 gospodării colec­ realizate de ţăranii muncitori cu gospodă­ obştesc. Chiar şi unii activişti ai comite­ late chiar şi în gospodăriile colective colectivă din Miercurea, au fost scoşi din atunci nu va mai fi nevoie de foc, iar
rie individuală. tului raional de partid ca tovarăşii Buc- fruntaşe ca Apoldul de Sus, Cîlnic şi altele. cadrul colectiviştilor Theiss Simion şi băncile din faţa gării tot acolo. De, e
te. şeriu Gheorghe:şi Pienar Ioan, au nesoco­ Marcu Mihai, care, în tot cursul anului primăvară.
In aceste gospodării colective, în gene- Aplicând principiul socialist de retribu­ tit întărirea continuă a brigăzilor perma­ La toate aceste lipsuri, a contribuit în n-au prestat numărul zilelor-muncă pre­
il, munca se desfăşoară în mod organi- ire după cantitatea şi calitatea muncii, nu­ nente ca formă de bază a organizării mare măsură şi comitetul raional de par­ văzute de Statutul Model. Tot la gospodă­ Mulţumit de sine, şeful staţiei din Do­
it şi pe bază de plan. Colectiviştii par- meroase gospodării colective au împărţit muncii în gospodăria coleotivă. Unii mem­ tid, care, în îndrumarea şi controlul asu­ ria colectivă din Miercurea, au fost unii bra aşteaptă... primăvara.
cipă activ la muncă, dînd dovadă de membrilor care au muncit cu rivnă, pe bri de .partid din organizaţia de bază a pra organizaţiilor de bază din gospodă­ colectivişti care în cei patru ani de exis­
Lseiplină şi de atitudine nouă faţă dz baza zilelor-muncă, însemnate venituri în gospodăriei colective din Boz, în frunte riile colective, n-a urmărit îndeajuns cum
unul obştesc. Oa rezultat al muncii bine natură şi bani. De pildă, colectivistul cu secretarul acesteia Lcdea Ioan, au do­ muncesc membrii de partid în scopul res­ tenţă a gospodăriei, îşi creaseră un in­ BARBU AURELIA
rganizate, a aplicării metodelor agroteh- Neagu Nicolae din Oîlnic, împreună cu fa­ vedit o atitudine pasivă, în decursul a- pectării Statutului Model, al respectării ho­ ventar individual peste prevederile sta­ corespondentă voluntară
ice sovietice şi a folosirii muncii meca- milia sa compusă din trei persoane, rea­ nului, faţă de lipsurile consiliului de con­ tărârilor adunării generale şi nu i-a în­ tutului, lucru care le răpea o mare parte
izate a S.M.T., gospodăriile colective c lizând 480 zile-muncă a prim it: 2.112 kg. ducere, care, în perioada muncilor de virf drumat să fie exemplu personaj în mun­ din timp şi nu veneau la lucru. Prin or­ *
aţinut succese importante în realizare' grâu, 1.051 kg. cartofi, 3.351 kg. sfeclă fu­ a dezorganizat forma de muncă pe brigăzi că. Chiar şi unii instructori ai comitetu­
e recolte mari, în creşterea şi dezvolta ­ rajeră, 1.675 kg. c'oceni-porumb, 3.400 kg. lui raional de partid ca Tudor Gheorghe ganizaţia de bază şi consiliul de condu­ Conducerea Depoului de locomotive Pe­
ta sectorului zootehnic, în dezvoltare. porumb, 4.800 kg. paie şi fin, 127 kg. c-rz, şi echipe. şi Bîra Ioan, oare deşi au în sectorul lor cere, aceşti colectivişti au fost îndrumaţi
iai multor ramuri de producţie. 11 kg. lînă şi altele. La fel, colectivistul de muncă cîte 3-4 gospodării colective,- să lichideze cu inventarul în plus şi să troşani, alimentează staţia C.F.R. Subce-
Solomon Ioan din gospodăria colectivă In gospodăria colectivă din Dobirca, totuşi nu le-au dat importanţa cuvenită, participe conştiincios la muncă în gospo­
Datorită preocupării comitetului raionul „Brazdă nouă“ Apoldul de Sus, împreună consiliul de Conducere şi brigadierii n-au preferind să-şi ducă munca mai mult în dăria colectivă. In momentul de faţă, a- tate din raionul Haţeg cu cărbuni de
e partid şi a comitetului executiv al sia­ cu soţia sa au prestat 548 zile-muncă şi urmărit respectarea cu stricteţe a norme­ organizaţiile de bază ale ţăranilor munci­ ceşti colectivişti s-au îndreptat.
jului popular raional, oare au îndrumat au primit 1.644 kg. griu, 3.836 kg. porumb, lor de lucru, din care cauză munca s-a tori cu gospodărie individuală. proastă calitate. Cărbunii nespălaţi pc ca-
rganizaţiile de bază şi sfaturile popular2 însemnate cantităţi de orz, floarea-soare- desfăşurat de-a valma, nu s-au folosit Pe baza recentelor hotărîri ale partidu­
omunale de a sprijini consiliile de con- luii, lînă, brînză şi peste 2.000 lei. complect resursele de muncă ale gospo­ De asemenea, unii membri ai comitetu­ lui şi guvernului, gospodăriile agricole co­ re-i trimite depoul se consumă în canti­
ucere ale gospodăriilor colective, în a- dăriei colective şi s-au întârziat în mare lui executiv al sfatului popular raional, şi lective au fost îndrumate pentru pregăti­
M ig54, numărul colectiviştilor a crescut Dacă în majoritatea gospodăriilor colec­ măsură îndeplinirea lucrărilor din campa­ unii tehnicieni ai secţiei agricole, au a- rea în condiţiuni oît mai bune a campa­ tăţi mari, dînd un randament scăzut la
u 315 familii, mărind suprafaţa de pă- tive s-au obţinut rezultate bune, totuşi în nia agricolă de toamnă. Tot din această jutat formal consiliile de conducere ale niei agricole de primăvară. Multe gospo­
aînt cu 1.532 ha. A oresout considerabil unele mai persistă încă lipsuri serioase în Cauză, în gospodăria colectivă din Do- gospodăriilor colective, dîndu-le îndrumări dării colective sînt înaintate în ceea ce alimentarea pompei de apă din gară. Cu
i numărul animalelor de muncă şi de ceea ce priveşte organizarea şi retribuirea bîrca, a fost depăşit numărul de zile- la întâmplare sau numai în şedinţe, fără priveşte repararea utilajului agricol ne­
>roducţie. De exemplu, la bovine a cres- muncii, lipsuri oare dăunează atît creşte­ muncă planificat pentru lucrările din a- insă a le ajuta practic la organizarea mun­ cesar însămânţărilor de primăvară. un cărbune de bună calitate, spălat, se­
¦ut cu 51 capete, la cabaline cu 65, la oi rii productivităţii Cit şi dezvoltării avutu- nul 1954.
•u 2.174, 1a porcine cu 143 capete, etc. lui obştesc al gospodăriei colective. cii în gospodărie. ria 49,6 s-ar putea face o economie lu-
In gospodăriile colective din Dobîrca,
Folosind agrotehnica înaintată, nume- Deşi comitetul executiv al sfatului Vingard şi altele, nu s-a folosit sistemul Trăgînd învăţăminte din aceste lipsuri, r-»ră de 20%.
oase gospodării colective au obţinut pro- popular raional, prin tehnicienii secţiunii de retribuire a muncii după zilele-muncă comitetul raional de partid a îndrumat
iucţii mari la hectar. Gospodăria colectivă agricole, a ajutat la începutul anului tre­ efectuate de fiecare colectivist, nu s-a ţi­ comitetul executiv al sfatului popular ra­ *
,Horia, Cloşca şi Crişan“ din comuna cut consiliile de conducere ale gospodă­ nut seama de recoltele pe care le-au ob­ ional şi tehnicienii secţiei agricole să a-
Păuca, a obţinut anul trecut 1-800 kg. riilor colective la organizarea muncii pe ţinut brigăzile şi echipele. Din această jute în mod practic gospodăriile colec­ La Oficiul P.T.T.R. Haţeg, nu se eli­
jrîu la hectar, gospodăria colectivă „Braz- echipe şi brigăzi, predarea inventarului şi c'auză, unii membri colectivişti oare au tive la organizarea brigăzilor şl echipelor berează chitanţe de banii primiţi de 1*
lănouă“ din comuna Apoldul de Sus, care a solelor de teren, nu au fost respectate în muncit cinstit şi bine, au fost dezavanta­ permanente. De asemenea au fost îndru­
î însămânţat poruirb in cuiburi dispusa gospodării colective ca Girbova, Doştat, jaţi faţă de unele elemente înapoiate, maţi să ţină seama de numărul membri­ Pe lingă activitatea în domeniul pregă­ căminele culturale De pildă, în ziua d
in pătrat, a obţinut în medie 4.000 kg. Boz şi altele. Lucrul acesta a dus la toci­ care nu au participat regulat la muncă şi lor calificaţi şi de experienţa lor la darea
porumb la hectar, iar gospodăria Coleotivă rea spiritului de răspundere personală în au făcut lucrări dc calitate proastă. Tot în primire a sclelor de 1'"en pe bază de tirii campaniei agricole de primăvară, în 7 ianuarie a.c. la încasarea taxei de ram
.Drumul Socialismului“ din comuna Gîr- folosirea pământului şi a mijloacelor de (din această cauză, în aceste gospodării co­ proces verbal, stabilind răspunderea bri­ perioada de iarnă organizaţiile de partid burs a filmului pentru căminul cuiturc
producţie, la scăderea productivităţii mun­ gadierilor şi şefilor de echipe. au fost îndrumate ca prin diferite forme din satul Subcetate. nu s-a eliberat chi
să educe membrii colectivişti spre res­ tanţa respectivă, pe „motivul“ că s-a piei
cii,. Pentru stricta respeotare a statutului pectarea strictă a statutului gospodăriei dut „cuponul“.
gospodăriei colective de către toţi colecti­ colective, spre o justă organizare a muncii,
viştii, comitetul raional de partid şi co­
mitetul executiv al sfatului popular ra­ spre ridicarea nivelului cunoştinţelor a- De asemene«, nu sînt- eliberate chitan
ional au trimis în gospodăriile colective,
activişti care să ajute consiliile de Condu­ grotehnice. In acest scop, în gospodăriile pentru taxele de alocaţie, la diferite p;
colective din raionul nostru au luat fiinţă chete nescoase la timp şi în special c<
cursuri agrozootehnice de trei luni şi de lete ale căminelor culturale.
trei ari.
Pentru casería Oficiului P.T.T.R. H;
Comitetul raional de partid este hotă­ ţeg, sumele „mici“ sînt „neînsemnate
rît ca în perioada aceasta să ajute prin

toate mijloacele consiliile de conducere Ar fi bine dacă tovarăşul diriginte al (

in întărirea economică şi organizatorică ş ficiului P.T.T.R. Haţeg, s-ar inte.e^a
gospodăriilor colective, în aşa fel, ca ele se face cu aceste sume „mici“. Poate
să devină într-un viitor apropiat exemplu descoperi lucruri mai mari.
pentru ţăranii muncitori individuali, să

devină mari producătoare de cereale, mari CEHAN MARIN
corespondent volunt
crescătorii de animale. ^ A •-