Page 19 - 1955-01

Nr. 445 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

31 ie ani i% ia moartea Mardit Leni In faţa unor Pentru buna deservire a consumatorilor

La 21 ianuarie se împlinesc 31 de ani Ideile leninist© despre lupta de eliberare batrîne mărturii Prin magazinele din Deva In vederea îmbunătăţirii procesului de Inovaţie rentabilă
desfacere a produselor de larg consum, cit
de la încâtaraa din via fă a lui Vladimir naţională luminează' calea luptei popoa­ Dacă cineva ar avea curiozitatea de a şi a bunei deserviri a consumatorilor, re­ Orice consumator se simte nemulţumit
vizata muzeul „Sabin Olea“ din satul dacţia ziarului „Drumul Socialismului“ a atunci cînd i se serveşte vin în care- bar­
nici Lenin, conducătorul genial al miş­ relor Asiei, Africii, America latine oare IN MAGAZINUL TEXTIL Tir. 8 organizat zilele acestea un raid prin ma­ manul a avut grijă să-i introducă „pu­
gazinele de stat din oraşul Deva. ţină“ apă. Ca să se evite aceste situaţii,
cării comuniste internaţionale, făuritorul fac să se clatine din temelii sistemul co­ Cib, raionul Alba, ar putea vedea Că sub neplăcute; conducerea restaurantului „Mu­
numărul I—268, se află o „obligaţie“ în­ Dăm mai jos cîteva din cele mai impor-. reşul" a’ făcut o inovaţie. E drept, acea­
gloriosului Partid Comunist al Uniunii lonial al imperialismului. Nu există col­ cheiată la 14 septembrie 1881 de către Bodea Ana, ţărancă muncitoare din co­ tanle aspecte reieşite cu ocazia raidului. sta a costat frământare, nopţi albe, dar
ţăranii muncitori din acest 9at cu muna Buruiene, n-apucă bine să arunce pînă la urmă a ieşit. Inovaţia este sim­
Sovietice şi al primului stat socialist. ţişor cit de îndepărtat în lume, unde nu­ „Eforia“ şcolară. Prin această „obligaţie“' privirea peste toate rafturile încărcate cu inventar, propunem şi pentru ele o adău­ plă şi ou randament. In loc să se toarne,
bogătodui Nicolae Cristea promitea „Efo­ mărfuri noi ale magazinului textil de gire menită să accentueze o Caracteristică apă în vin,, se toarnă vin în apă. Noua
întreaga omenire- progresistă cinsteşte mele lui Lenin să nu fie repetat de către riei“ şcolare, că va face şcoală cu Copiii confecţii nr. 8, de pe strada Lenin nr. 3 a lor. Iată specificaiţia n o astră: 1 sau 2. inovaţie are avantajul că măreşte fondul
„sărăntocilor“ din Cib şi cătunul Chei, din Deva, şi vânzătorul Schneider Au- (două) ceasuri care au proprietatea de a „şperţ“, iar apei i se poate da culoarea
memoria Marelui Lenin, a omului oare a cei asupriţi, cu nemărginită speranţă şi pînă la sărbătorile Floriilor din anul 1882. gustin o şi întâmpină cu bunăvoinţă: rămâne în urmă la deschidere, în special mai închisă sau mai deschisă, după „pre­
dat cel mai mult societăţii Numele lui încredere Pentru acest lucru însă, el trebuia să a magazinului alimentara nr. 1 şi de a ferinţele“ clientului... Apă se găseşte des­
a devenit simbolul lumii noi, ai luptei Lenin, fondatorul partidului de tip nou, primească suma de 60 florini. Totodată — Ce doriţi, vă rog? merge. înaintea timpului la închiderea lui. tulă.
pentru democraţie şi socialism, simbolul fondatorul .primului stat socialist din el se mai obliga faţă de „Eforie“ să ducă — Ceva pentru copilul meu... ştii... nu Ne-am bucura, de asemenea, dacă şi a-
luptei pentru pace trainică între popoare. lume, este şi fondatorul politicii de pace elevii cu regularitate la vecerniile şi li­ ştiu... toate-s frumoase, toate îmi plac. ceastă propunere a noastră n-am mai a- La „festivitatea“ punerii în practică a
Figura lui Lenin e cea mai mare pe Care a Uniunii Sovietice. Decretul de pace, turghie din toate duminicile şi sărbă­ dar... doreşc cevaaa... uite, cam aşa — şi vea-o pentru ce o face. noii inovaţii au participat clienţii: I. Si-
istoria proletariatului a ridicat-o vreo­ primul decret ai puterii sovietice, a de­ torile. In „obligaţie“ nu se sdrie însă că arătă cu degetul în dreptul pyuh raft. mion. Eugen Popa şi alţii. Iar din partea
dată. Figura lui Lenin este pildă luminoa­ venit programul de luptă al tuturor for­ bogătanul Nicolae Cristea, devenit prin — Ce vârstă are copilul ? Dacă nu vă Ua client important restaurantului, gestionarul Bota Comei,
să pentru fiecare conducător şi model de ţelor democratice, iar Uniunea Sovietică, mila „Eforiei“ învăţător, avea cireada lui supăraţi. ospătarul Barabaş Bella şi barmanul Jurj
Inspiraţie pentru cei mai buni artişti ai stegarul luptei pentru pace în întreaga — 6 luni Vânzătoarele Caşler Ghizela Ion. Rezultatele au fost strălucite. Auto­
lumii. Opera lui — leninismul — e sin­ lume. de vite, herghelia lui de cai, turma de şi Kring Susana de la magazi- rul nu şi*a putut reţine strigătul de emo­
teza experienţei mişcării revoluţionare Politica de pace a Uniunii Sovietice oi şi alte lucruri de acest fel. Şi, de ase­ —Avem costume şi pentru Copii de vârs­ ’ nul produse industriale textile ţie : „Nene, Comele, oît mai multe buzu­
întemaţionale, valabilă şi obligatorie pen­ izvorâtă 'd in caracterul orânduirii socia­ menea, nu scrie că elevii, copiii „sărăn­ ta asta. Sînt destul de ieftine şi de calita­ din Deva îşi irosesc timpul în nare”! Tare „mulţumiţi“ au fost şi clienţii.
tru fiecare partid comunist şi muncito­ liste de dezvoltare paşnică a economiei tocilor“ din Cib şi Chei, erau luaţi de te bună... producţie întreţinând discuţii Niciodată nu li s-a întâmplat să .bea trei
resc din lume. Cauza lui măreaţă, cu cfî-t având ca scop satisfacerea tuturor nevoi­ el de la aşa numita şcoală (care de fapt amoroase Cu „clienţii“ ce n-au litri de apă de culoare diferită şi la acelaşi
trec anii, cu atât mai mult devine o for­ lor materiale şi culturale ale întregii so­ se ţinea în casele sale) şi’trimişi să-i pă­ ...Ii dădu cîteva costumaşe să-şi aleagă, venit să cumpere. preţ (8 lei litru). La despărţire, clienţii
ţă din c'e în ce mai puternică. Forţa ei cietăţi, precum şi din ideia coexistenţei zească avutul. îi mai arătă şi alte produse, bune, ief­ printre care şi un jurist, au mulţumit căl­
invincibilă constă în aceea că exprimă paşnice a tuturor ţărilor cu sisteme di­ tine, apoi începu să aducă vorba despre — Dragă, cumpără şi tu măcar o \ian- duros gestionarului pentru grija ce le-o
năzuinţele cele mai fierbinţi ale maselor ferite. este o politică îmbrăţişată cu deo­ Hotărîrea cu privire la desfiinţarea sis­ glică, să nu zică lumea că ne ţii de vorbă poartă, iar ospătarului pentru amabilita- .
muncitoare, indicînd totodată şi calea si­ sebită căldură de întregul lagăr al păcii şi temului de aprovizionare pe bază de Car­ tea cu care şi-a încasat fondul „şperţ“-. Cu
socialismului. Popoarele lumii urmăresc tele şi raţii. — Nu mai spune! Parcă nu ştiu eu că barmanul nu ştim ce-au avut, că la des­
gură înfăptuirii acestor năzuinţa. oă ţineţi numai de panglicării. părţire i-au spus doar atât: „Adio“ ! Nu­
ou simpatie eforturile Uniunii Sovietice Acest lucru' nu stă însemnat nicăieri. El — ...E bine n-o ducem rău. Da, fă bina mai juristul le-a sp u s: „La revedere!”.
Sub steagul leninismului popoarele U- îndreptate spre menţinerea păcii şi stă însă puternic dăltuit în amintirea şi mai dă-mi un costum.. Grijuli n cu prietenii
niunii Sovietice, învingând duşmanii in­ asigurarea securităţii popoarelor. Po- S. IOAN
terni şi externi au înfăptuit socialismul, .poarele sprijină politica Uniunii Sovietice bătrânilor de prin aceste locuri. De altfel ...Bodea Ana plecă mulţumită din ma­ La magazinul „Alimentara“
iar astăzi înfăptuiesc cu succes comunis­ de împiedicare a reînvierii de către cer­ nr. 4 din Deva, vânzătorul Po­ C O N C L U Z II
mul. Lichidată pentru totdeauna asupri­ curile- agresive ale imperialismului ameri­ pînă şi „obligaţia“ amintitei „Eforii“ de­ gazin. pa Ion doseşte mărfuri pentru
rea omului de către om, pe baza .principiu­ can, a militarismului german, care a îne­ cunoştinţe şi rude. Din raidul întreprins, reiese că în comer­
lui egalităţii depline între naţiuni, marea cat în sânge într-un scurt răstimp de 2 ori monstrează că ştiinţa de carte pentru cei Vmzătorui utemist Schneider Augustin ţul socialist din oraşul Deva se mai ma­
familie a popoarelor Uniunii Sovietice îşi ţările Europei. de jos, era un lucru greu de cucerit. Cel ştie să se apropie de consumatori şi să-i nifestă încă lipsuri serioase; lipsuri, ce se
îndreaptă eforturile spre asigurarea unu: datoresc în mare parte unor conducători
Poporul nostru, eliberat de glorioasele care se va uita la ea cu atenţie, va pu­ servească în mod cinstit. Ca el munceşte din acest sector, care nu privesc cu toată
belşug şi fericire nemaiîntâlnită pînă armate ale statului făojri-t de Lenin, răspunderea buna aprovizionare şi deser­
acum. Creşterea necontenită a bunei stări condus de Partidul Muncitoresc Român tea să vadă că din 18 membrii care o în acest magazin şi utemistui Topor Du­ vire a consumatorilor din oraşul Deva şi
a oamenilor sovietici este urmarea liniei sprijină cu toată puterea politica leninis­ din satele din jur. Aşa, de pildă, lucrăto­
de dezvoltare socialistă a industriei, tă de pace a Uniunii Sovietice. Partidul Compuneau, „Eforia“ şcolară numai patru mitru, de la raionul confecţii pentru băr­ rii secţiei comerciale a sfatului popular al
agriculturii, ştiinţei, tehnicii şi culturii, nostru, călăuzindu-se ou fidelitate in ac­ au reuşit să se iscălească pe „obligaţie“ baţi şi femei şi Hrubi Ana de la raionul oraşului Deva sînt străini de lipsurile ară­
elaborată de Lenin Cu genială previziune tivitatea sa de învăţăturile leniniste a tate în raid. Ei nici nu cunosc felul cum
Ba este şi urmarea eroismului în muncă a condus poporul nostru la victorii minu­ cu mina lor. Toţi ceilalţi 14 sânt semnaţi confecţii tricotaje. vînzătorii şi gestionarii aplică hotărîrea
poporului sovietic, eduscat în spirit le­ nate în dezvoltarea industriei, în transfor­ partidului şi guvernului din decembrie 1954.
marea socialistă a agriculturii', în ceea ce prin punere de deget. E lucru lesne de IN ALIMENTARA nr. 8
ninist. înţeles deci, ce fel de ştiinţă de carte

se dădea copiilor aşa numiţilor „sărăn­ In orele de serviciu, la alimentara nr.

toci“, cînd nici chiar cei din „Eforie“, 8, din Deva există mare forfotă. Atât

care erau soc'otiţi drept „feţe alese“, nu consumatorii oraşului Deva, cit şi cei de

reuşiseră a ajunge să desprindă meşte­ prin satele din jur, vin aici să cumpere

şugul slovelor. * tot felul de produse agroalimentare. Sor­
timentele acestor produse, de care dis­

Succesele primei ţări, oare a pus in priveşte electrificarea ţării şi a culturali­ ...In faţa acestei imagini a unui treout pune alimentara nr. 8 în cantităţi sufi­
practică ideile leniniste, a făout ca popoa­ zării maselor. Călăuzit de ideia leninistă dureros, cu bordeo, sărăcie şi neştiinţă ciente, s-a îmbogăţit in urma măsurilor
-de carte, Cibui de azi se ridică reînnoit şi luate de partid şi guvern cu prilejul des-
rele să considere Uniunea Sovietică ci a grijii faţă de nevoile oamenilor muncii, setos de viaţă. Prin grija puterii populare, i fiinţării sistemului de aprovizionare pe

tadela neclintită a socialismului şi a pă­ partidul nostru a luat o seamă de măsuri

cii. Aceste succese însufleţesc .toate po­ menite să dezvolte industria uşoară şi a- întunericul ce a apăsat din greu asupra ; bază de cartele şi raţii. Astfel, acest ma­
lui, a fost pus pe goană. Azi, printre ca­ gazin este bine aprovizionat c u : zahăr,
poarele lumii. Leninismul şi practica . limentară, producţia de Cereale şi a plan­ sele lui — în majoritate noi — se înalţă făină de grîu şi porumb, ulei, conserve,
mândre două clădiri de şcoală elementară ouă, diferite produse zaharoase şi altele.
construcţiei socialiste înflăcărează şi uşu­ telor tehnice, a creşterii animalelor, etc. Pe lingă aceste produse alimentare, a-

rează nespus de mult transformarea so- Recenta -hotărire privitoare la desfiinţa­

oial-eccnomieă a ţărilor de democraţie rea sistemului de aprovizionare pe bază cu trei învăţători anume pregătiţi pentru cest magazin dispune în prezent de sor­

populară, care, datorită victoriei istorice de cartele şi raţii este o nouă dovadă a

a glorioaselor armate sovietice, asupra, grijii ce ne-o poartă partidul, iar însu­ această meserie. Se mai înalţă de ase­ timente noi. Se găsesc aci lămîi, por­

fascismului hitlerist, s-au rupt pentru fleţirea care a cuprins masele de munci­ menea un impunător cămin Cultural şi tocale, ciocolată, unt şi altele.

totdeauna din lanţul imperialismului. tori în întrecerea socialistă, arată că ei zilnic stă la îndemâna sătenilor, o biblio­ La alimentara nr. 8 vînzătorii servesc
tecă înzestrată cu peste 1000 de volume. conştiincios. Printre aceşti vânzători se
Victoriile Uniunii Sovietice, pe drum u sînt alături de partid şi guvern., că au află şi Daradics Elisabeta şi Kandray
Locuitorii Cibudui sorb astăzi cu înse- Ana.
glorios trasat de către Lenin, victoriile încredere neţărmurită în politica ‘parti­

Chinei Populare şi a celorlalte ţări cu dului. Poporul nostru este hotărit să mear­

democraţie populară, influenţează mult gă înainte spre socialism pe drumul lu­ tare, învăţătura partidului, care le-a lu­ Din pricina birocratismului în care s-au

asupra mişcării de eliberare a popoarelor minat de atotbiruitoare®; învăţătură a Ma­ minat calea Inventar al slăbiciunilor înfundat, munca de control se efectuează la
coloniale, şi dependente capitalismului. relui Lenin. suprafaţă, uneori lipsită de principialitate
VALER P. OLEA Ne îngăduim să adăugăm la inventarul

Tribuna agitatorului O„A. bufetului nr. 18 (de lingă gara oraşului)- şi exigenţă. Obişnuiţi să primească numai
un articol care a fost cu siguranţă scă­ rapoarte de activitate de Ia conducerile or­
Pr i n muncă să ne a p ă r ă m p a t r i a pat din vedere. Iată articolul nostru : ganizaţiilor comerciale, fără să controleze,
— 1 (una) bucată pungăşie pe bare o face lipsurile şi neregulile cersc sub ochii a-
gestionarul Milu Constantin, vînzînd li­

Oamenii muncii din fabricile, uzinele, nica Uniune Sovietică, duc o politică de fuite. De aceea este necesar ca fiecare chiorul „mastâcă“ la preţul lichiorului — Suc de mere aveţi ? cestora, neslingherite.
'.ntraprânderiile şi instituţiile regiunii noa­ pace şi colaborare între toate statele, in­ muncitor, fiecare oţelar, să pună umăr la extra-fin, adică cu o diferenţă de 11 lei la — S-a terminat. Aaa ! dacă nu mă -nşel
stre, în cadrul diferitelor discuţii îşi ex­ diferent de orânduirile lor sociale. Agita­ umăr să dea cit mai mult cărbune, cit mai litru ; diferenţă, care, se înţelege, apucă eşti văr cil nea Costică ! Consumatorii din oraşul Deva slnt nemul­
primă părerea lor asupra situaţiei politi­ torul Caţighera şi-a exprimat încrederea mult oţel, cît mai multă pîine, pentru drumul buzunarelor sale. — Mda ! Am un văr Costică ! ţumiţi de felul cum sînt serviţi in unele
cii internaţionale, asupra planurilor duş­ că aşa cum s-a arătat la Conferinţa de la ca prin munca noastră să întărim şi mai — Atunci pot să vă fac un bon pentru magazine, de către vînzători.
mănoase ale puterilor imperialiste de a Moscova a ţărilor europene, popoarele nu mult oapacitatea de apărare a patriei noa­ Ce mult ne-am bucura de-am auzi că două sticle.
reînvia militarismul german şi de a dez- so vor lăsa luate prin surprindere, nu vor stre. articolul adăugat de noi a fost schimbat Datoria* organizaţiilor sindicale şi UTM
lănţui un al treilea război mondial prin lăsa ca pacea şi libertatea lor să le lie cu acesta : gestionarul Milu Constantin a — îndrumate de organizaţiile de partid —
care să răpească pacea şi libertatea po­ smulse. In continuarea discuţiilor a luat Cuvân­ fost sancţionat pentru aceste fapte mur­ este de a lupta mai mult pentru ridicarea
poarelor. tul tov. Bârlea T. care a înfierat planurile nivelului politic şi profesional al lucrători­
„Poporul nostru — a spus tînărul agi­ duşmănoase ale domnilor imperialişti, a- dare. lor din acest sector, pentru ai face pe a-
O asemenea discuţie asupra anumitor tator — ca şi celelalte popoare nu va pre­ rătind că mai devreme sau mai târziu ele ceştia să 1aibă o atitudine plină de grijă
aspecte ale situaţiei internaţionale, a a- cupeţii nici un efort să-şi apere cuceri­ vor suferi un eşec, pentru că sînt împo­ ? faţă de cumpărători, să cunoască cerinţele
vut loc zilele acestea între agitatorul Ca- rile sale obţinute cu atâtea jertfe şi su­ triva voinţei maselor -populare, împotriva maselor şi să le satisfacă pe deplin.
Este vorba despre ceasuri, despre cea­
surile oare există în multe din magazinele
oraşului. Dacă au fost cumva trecute în

ţighera C. şi muncitorii din două echipe ferinţe. Nouă muncitorilor şi inginerilor voinţei celor mulţi. Tovarăşul Bîrlea a

de la secţia oţelărie a Combinatului me­ de la Combinatul „Gh. Gheorghiu-Dej” accentuat că poporul nostru ca şi cele­

talurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hunedoara. Hunedoara, ne revine sarcina de mare lalte popoare dornice să trăiască în pace Atenţie deosebită mvaţănimtului agricol de masa
Agitatorul Oaţighera, a provocat discu­ răspundere do a da patriei mai mult oţel şi libertate nu se va lăsa intimidat de a-

ţia* arătând rezultatul dezbaterilor din şi de calitate mai bună, oare să fie un ceste planuri, el îşi va înzeci lupta pen­ în raionul Alba
Adunarea Naţională franceză asupra ra­ răspuns la politica duşmănoasă a celor ce tru -pace şi pentru o viaţă mai bună.

tificării acordurilor de La Paris, rezultat vor un nou război”. Muncitorul Crişan şi-a exprimat clar Din an în an tot mai mulţi ţărani mun­ tocmit a fost pus la dosar iar ţinerea învăţămîntul agrozootehnic a fost ne­
care constă în votarea acestor acorduri, ura împotriva războiului şi a celor ce vor citori din regiunea noastră învăţând la lecţiilor în rândul ţăranilor muncitori, in­ glijat şi de gospodăria agricoiă de stat
împotriva voinţei poporului francez, da­ Cele arătate mai sus de agitatorul Ca­ din nou să-l dezlănţuie. El, care a luptat cursurile agrozootehnice de masă, aplică struirea lectorilor, precum şi asigurarea (secţia Oarda de Jos) şi de S.M.T. Alba-
torită presiunilor exercitate de către mag­ ţighera C., au fo9t subliniate şi de cei­ pe front şi a văzut cu ochii lui cum s-a metodele înaintate de lucrare a pămîn- broşurilor şi a materialului necesar în ve­ Iulia, deşi aceste unităţi trebuiau să pre­
naţii imperialişti asupra deputaţilor fran­ lalţi muncitori care au luat cuvântul. stins viaţa a mii de tineri, nu va admite tuiui. derea ţinerii ledţiilor n-au mai intrat în zinte o mai mare preocupare în această
cezi. Astfel tovarăşul Lăbuneţ Vaier a arătat niciodată ca aceste nenorociri să se mai sarcinile acestui sfat pedagogic. direcţie.
că a primit cu multă indignare rezultatul repete. Şi-a luat angajamentul ca să dea In raionul Alba, de exemplu, un nu­
Vorbitorul a explicat celor prezenţi că dezbaterilor parlamentare din Franţa a- cît mai mult oţel, ca astfel să contribuie măr mare de gospodării agricole colecti­ In unele comune, din dorinţa ţăranilor Inginerul Rotaru Emil de la secţiunea
prin ratificarea acordurilor de la Paris supra reînvierii maşinii de război germa­ la dezvoltarea industriei noastre, să con­ ve, întovărăşiri şi ţărani muncitori cu munoitori, s-a .pornit o oarecare activitate agricolă a sfatului popular raional, îm­
nu se urmăreşte altceva de oît refacerea ne. Acest rezultat atât pe poporul francez, tribuie la realizarea primului nostru plan gospodării individuale, au aplicat în vara dar în mică măsură. Intovărăşiţii din co- preună cu responsabilul secţiei de agitaţie
armatei hitleriste, de pe urma căreia po­ oît şi pa celelalte popoare nu le înspăi­ cincinal. anului treout multe .din metodele înain­ muma Mihalţ împreună cu cei 10 ţăran: şi propagandă, inginerul Glodeanu Mir-
porul nostru a suferit atât în primul, cit mântă, dimpotrivă, ele îşi intensifică şi tate învăţate la cursurile agrozootehnice muncitori cu gospodării individuale în­ cea, spun că aceste cerburi trăiesc şi teh­
mai mult lupta împotriva uneltirilor duş­ In cadrul acestei discuţii au mai luat sorişi La cerc, au început învăţămintu nicienii însărcinaţi ca lectori depun efor­
şi în al doilea război mondial. Contrar e- manilor păcii. Tovarăşul Lăbuneţ Vaier, cuvântul şi alţi muncitori din cele două La gospodăria colectivă din Benic, po­ agricol ţiniînd pînă acum două lecţii. Nea­ turi în această muncă. Realitatea e cu
echipe ale secţiei oţelărie, care şi-au ex­ rumbul a fost însămânţat în cuiburi aşe­ junsul este că directorul căminului cul­ totul alta. In raion învăţămîntul agricol
cestor planuri duşmănoase ale puterilor în ultimele sale Cuvinte, a arătat că po­ primat de asemenea hotărîrea să nu lase zate în pătrat şi s-a cules 2.100 kg. boa­ tural, Moldovan Ştefan, împreună cu de masă este organizat în mod birocra­
ca militarismul german să fie reînviat şi be de pe un hectar; ţăranul muncitor Po­ preşedintele Sfatului popular comunal Pop tic, numai pe hîrtâe, iar frecvenţa este
imperialiste, a subliniat agitatorul, ţările porul nostru nu va mai admite ca pîinea, să înceapă un nou război. topea Traian din Galtiu a însămânţat griul Sigismund, n-au desfăşurat nici o acti­ foarte slabă. De asemenea, lecţiile ce se
în rînduri încrucişate şi a recoltat 2.800 vitate pentru a atrage mai mulţi ţăran: ţin se fac' la repezeală de către lectori,
lagărului păcii, democraţiei şi socialismu­ petrolul, oţelul nostru să fie din nou je­ kg. la hectar, gospodăria colectivă dir munoitori la acest învăţămînt. nu sînt bine aprofundate şi legate de spe­
Obreja a cules 2.600 kg. porumb-boabc cificul comunei respective.
lui, în fruntea cărora se găseşte puter­ Ia hectar, etc. Şi la gospodăria agricolă colectivă din
comuna Teiuş învăţămîntul a început ş' Sfatul popular raional (preşedinte Mu-
Să organizăm timpul liber a! tineretului Dacă anul trecut aceste cursuri agrozoo­ s-au ţinut două lecţii. Şi aici frecVenţ- reşan Grigore) are sarcina de a da în­
tehnice de masă au avut multe rezultate este slabă. Conducerea gospodăriei co­ drumări concrete sfatului pedagogic în­
Zilele trecute la plenara Comitetului ceastă problemă nu a fost totuşi rezol­ ionului Hunedoara nu s-au străduit să bune. anul acesta, după cum s-a pornit la lective şi cea a întovărăşirii, nu acord; sărcinat cu organizarea învăţămîntului a-
raional U.T.M. din Hunedoara, s-au dis­ vată. creieze condiţii pentru ca timpul liber a treabă în organizarea şi desfăşurarea în- sprijinul necesar mobilizării oamenilor la gricol de masă, pentru a lichida în scurt
cutat posibilităţile de organizare a tim­ acestui tineret să poată fi petrecut cit văţămîntului agricol de masă, rezultatele cursuri şi de aceea din cei 30 de cur­ timp cu birocratismul! existent şi a trece
pului liber al tineretului. Mulţi tineri din întreprinderile aces­ mai plăcut şi mai instructiv. nu vor putea fi decît slabe. sanţi înscrişi, nu frecventează decît 10—15 de îndată la buna organizare a acestui în­
tui oraş sînt indisciplinaţi, se poartă gro­
Tovarăşul Guţiu Emil secretarul comi­ solan pe stradă, acostând femeile şi pur- Oraşul Hunedoara are un singur cine­ Potrivit instrucţiunilor direcţiei propa­ Situaţia este mai gravă la cercul de în­ văţămînt în toate gospodăriile c'olective,
tetului U.T.M., a prezentat un raport a- tându-se unit cu ele. Unii, de cum ies de matograf (şi acela ca vai de el),* care gandei agricole din Ministerul Agricultu­ văţămînt de la căminul cultural din Te­
mănunţit asupra organizării timpului li­ la lucru se înfundă prin restaurante ne­ nu poate nici pe departe să satisfacă ne­ rii şi Silviculturii, pentru organizarea ş.' iuş. Aici nu s-a ţinut nici o lecţie pînă întovărăşirile agricole, precum şi la toate
ber al tineretului de la I.C.S.H. voind să mai ştie de nimic. Alţii de abia voile culturale • ale muncitorilor hunedo- înfiinţarea cercurilor de învăţămînt a- în prezent. Cu toate sforţările inginerului
'aşteaptă să aibă timp liber pentru a se reni. Clubul existent in O.T. este neîn­ gricol de masă în toate unităţile agri­ Stroia Maria care conduce acest învăţă­ căminele culturale din raion.
După prezentarea raportului care a ocupa de lectura romanelor de 15 lei. căpător şi comitetul sindical al I.C.S.H.- cole socialiste precum şi la căminele oul- mînt, sfatul popular comunal (preşedin'e
scos în evidenţă atât realizările oît şi lip­ uflui nu-1 pune decît rareori la dispoziţia turale pentru ţăranii muncitori bu gos­ Priplata Rudolf) şi directorul căminului Comitetului raional de partid ii revine
surile. membrii comitetului raional au Lipsuri ca acestea mai sînt multe şi Se­ tineretului. (Atunci cînd se fac baluri podării individuale, Sfatul popular raional cultural Munteanu Ioan, nu se interesează
luat pe rînd cuvintul. Discuţiile au fost rioase. Majoritatea lor se datoresc faptu­ cu .bani). Alba şi-a întocmit o situaţie cu înfiin­ sarcina, ca prin instructorii raionali şi
purtate în jurul a două probleme prin­ lui că tineretul îşi petrece timpul la voia ţarea cercurilor. S-au strâns la un loc to­ de a mobiliza oît mai mulţi ţărani mun­
cipale : întâmplării. Chiar în unele părţi, unde Conducerile Combinatului metalurgic organizaţiile de bază săteşti, să dea un
se pretinde că timpul liber al tineretului „Gheofghe Gheorghiu-Dej“ şi I.C.S.H. în varăşi de la secţiunea agricolă, de la sec­ citori la cercul de învăţămînt din cadrul
Disciplina şi organizarea timpului li­ ar fi organizat ca in Combinatul metalur­ frunte ou directorii generali Kogan ' şi ajutor mai mare în această direcţie.
ber. gic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, trusturile Bontea s-au angajat ca pînă în toamna ţiunea culturală şi de la secţiunea de în­ căminului Cultural.
de construcţii etc., felul de organizare anului treout să pună la dispoziţia tine­ Sarcinile privind organizarea şi desfă­
Plenara a scos în evidenţă unele suc­ însă lasă mult de dorit. Joile tineretului retului, un dub spaţios şi bine înzestrat. văţământ, a sfatului popular raional şi au Modul birocratic de organizare a cursu­
cese obţinute în organizareae timpului li­ sânt organizate în pripă şi reuniunile to­ şurarea învăţămîntului agricol de masă
ber la I.C S H., ca : activitatea tinerilor vărăşeşti se fac' cu bani ceea ce e inadmi­ Toamna a trecut însă şi odată cu ea început activitatea, formând un sfat pe­ rilor agrozootehnice de masă se manifestă
desfăşurată în cadrul ctâor 6 brigăzi ar­ sibil. s-au abandonat şi lucrările de construcţie sînt trasate de partid şi guvern în sco­
tistice de agitaţie, joile de tineret, se­ a duhului. dagogic compus din 7 tovarăşi care să şi la unii lectori şi directori ai cămine­
ratele literare, întâlniri între membrii de Se pune întrebarea: „dece se întâm­ pul ridicării calificării ţăranilor munoitori,
plă toate acestea la Hunedoara“ ? răspun­ Nici Comitetul raional de partid Hu­ coordoneze toate muncile în această pri­ lor culturale, cum ar fi cei din
partid şi utemişti, iar pentru tinerele fete sul ce se poate da acestei întrebări, este nedoara n-a controlat şi n-a impulsionat pentru continua sporire a producţiei a-
ştiut de mulţi care trebuie să-l ştie. ritmul de construire a dubului. vinţă. Sîntimbru, Zlatna, Oarda de Jos, Miceşti
s-au organizat cursuri de gătit şi croi­ gric'ole. De aceea, această problemă tre­
torie. Tineretului îi place să-şi petreacă tâm­ Nepăsarea cu care a fost privită orga­ Acest sfat, pe care-1 conduce tovarăşa şi altele, care n-au prezentat interes în
pul liber tinereşte. Să danseze, să facă nizarea timpului liber al tineretului, tre­ buie să stea în faţa organelor de partid
Dacă s-au obţinut unele rezultate la sport, să citească. buie să fie înlocuită ou o muncă de or­ inginer Hăbăşescu Nădejdea, şi-a întoc­ ţinerea lecţiilor planificate şi în mobili­
ganizare a timpului liber, cît mai temei­ şi de stat din raionul Alba ca o sarcină
I.C.S.H., in ceea ce priveşte organizarea Deşi sînt posibilităţi, conducătorii ra­ nică. , j > mit im tabel în care a prevăzut pe întreg zarea unui număr oît mai mare de ţărani
importantă, în lupta pentru intensificarea
• timpului liber, fără îndoială însă ca a- raionul să ia fiinţă 33 de cercuri de învă­ muncitori care să participe cu regulari­
propagandei agricole în rindurile ţăra­
ţământ agricol de masă. Tabelul bine în­ tate la aceste cursuri de masă.
nilor muncitori, pentru o recoltă cît mai
bogată.

S. EUGEN !