Page 2 - 1955-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 441

Am obfinut 4.ÜU0 kilograme struguri de pe 0,6I ha. !n casa unui colectivist Calendar agricol

teren plantat su vie In faţa magazinului cooperativei „Mu­ de de am consumat nod. Pentru anul aceştia
reşul“ din Hia, se strânseseră mulţi oa­
meni. Apropiindu-mă, zării printre ei pe am mai încheiat un contract cu coopera­ La culturile de cîmp
colectivistul Săsăran Mihai şi pe liţa Ma­
Mă ociujp cu cultura viţei de vie de cînd eram copil. Unele îndată după dezgropat, fad controlul coardelor şi mugu­ tiva pentru 800 litri lapte, din dare 300
reguli de felul cum se lucrează via le-am învăţat de la bunicul rilor. Controlul îi fac astfel: iau 1—2 coarde de la cel puţin nia, soţia lu i
25 butuci din Locuri diferite, iar ou briceagul curăţ coaja de — Oe aşteptaţi bade Mihai, — îl în­ litri i-jam şi predat. La culturile de câmp, spre a feri plan­
tele de gerurile puternice şi a le asi­
trebai eu. Mi-a arătat apoi o scroafă cu 14 pur­ gura în sol Cantităţile de apă necesare ce
— Vrem să ne cumpărăm ceva, răspun­ provin din topirea zăpezilor, se fac anu­
meu, însă pe cele mai multe le-am învăţat de când mă con­ cei şi un grăsun de vreo patru luni. mite obstacole pentru reţinerea zăpezii,
se, grăbită, ca de obicei liţa Mania. numite parazăpezi.
sult cu cartea. pe coarde. Dacă au culoarea verde fără pete, atunci înseamnă Am intrat du ei în magazin. S-au oprit Scroafa are acum cirda 150 kg., iar grăsu­
Tot în această lună se continuă tran­
Am învăţat din cânte felul cum trebuie: făcute lucrările că coardele sînt sănătoase. Apoi, tot cu briceagul despic în în faţa raionului cu obiecte electrice şi nul vreo 70 kg. Curtea era şi ea plină de sportul gunoiului de grajd la cîmp şi se
în vederea plantării unei vii şl cium trebuie lucrată via. au cerut gestionarului să le dea un aparat aşează în platforme sau se împrăştie pe
lungime fiecare mugure de coarde; mugurii sănătoşi au cu­ de radio „Orion“. După ce-1 făcu proba, păsări. zăpadă. Ia magaziile de cereale, pentru ca
Eu, acestor lucirări, le-am 'acordat toată atenţia, pentru că am badea Mihai scoase din şerpar 1.200 led şi să avem o păstrare bună pe tot tâmpul
şfci/ut că de felul cum se va pregăti terenul şi cum se va face loarea verde iar cei îngheţaţi au culoarea brună sau negri­ — lin anul trecut am tăiat doi porci — iernii, se execută lopătarea .cerealelor şi
plantarea, atârnă creşterea şi rodirea viţelor. Pe lângă via ce plăti la casă în special a acelora care vor fi însă­
am moştenit-o de la părinţi, am mai plantat o suprafaţă de cioasă. Număr apoi ochii sănătoşi şi aohii nesănătoşi şi-d îm­ — Aişa, zise liţa Maria, acum o să avem zise badea Mihai. Unui l-am tăiat în luna mânţate în primăvară. O altă lucrare ce
0,01 hia. cu vie. se mai execută, este luarea probei de
şi nod veselie în casă iulie şi a avut 259 kg., iar de săr­ germinaţie în ghiveciuri de la seminţele
.„Am plecat de la magazin împreună. pe Care Le pregătim pentru însămînţăriie
part la numărul coardelor. Astfel, aflu media ochilor sănătoşi bători am tăiat unul de 120 kilograme. de primăvară.
Din vorbă în vorbă ajunserăm acasă. Aci,
şd a celor vătămaţi pe ooarde. mă poftiră să-mi arate ce şi-au făcut" de Avem ce mânca. Purceii de la scroafă îl
când sînt în gospodăria cotedtivă.
Pentru plantare, am ales un teren cu înclinaţia spre sud, Făcând adest control, am aflat d t la sută din numărul vindem acum, iar La primăvară vindem
— Sântern fericiţi tovarăşe. Nici când
pentru ca razele soarelui să-l străbată de dimineaţa pînă seara. ochilor au fost sănătoşi. Cunoscând acest lucru, pentru a avea n-aş fi putut crede că vom putea câştiga şd scroafa şi viţeluişele. Vrem să ne fa­
atâta prin munca noastră, îmi spuse liţa
Ua plantare, am respectat toate regulile ştiinţei. După plantare, o recoltă bogată Ia tăierea vilei, am lăsat coardele mai lungi Maria, şi începu să-mi arate o mulţime cem o casă nouă. Am şi început să strân­
de lucruri. Deschise dulapul, şi scoase
i-am făcut toate îngrijirile necesare. Via pe rod am lăsat-o nu­ vreo trei costume de-ale lui badea Mihai. gem unele materiale.
La fiecare dostum avea şi dîte o pereche
mai în al patrulea am, când a prins putere. f şi mai multe la număr pentru a avea ochi suficienţi sănătoşi de pantofi, fiecare după culoarea haine­ După ce am vizitat Curtea, am intrat în

Via mea produce de două ari mal mult da viile celorlalţi în vie. lor. magazia de cereale. Aci, mi-a arătat ba­
După oe liţa Maria îmi arătă îmbrăcă­
Pentru a obţine recolte bogate de struguri, trebuie dată cea dea Mihai cele peste 1000 kg. de grîu
mai mare atenţie tuturor ludrărîlcr: dezgropat, tăiat, «răcit, mintea bărbatului, ’-începu să-şi' scoată
viticultori din comună._ Aceasta, pentru că eu nu aştept da­ lucrurile ei şi ale fiicei lor Anişoara. în­ primite în anul 1954 din gospodărie şi In legumicultură
şiră pe pat vreo şapte rochii, trei taio-
rurile naturii, ci lupt ca să i le smulg. Eu nu mă mulţumesc cerouit, săpat, legat şi stropit raşe, palton, cojoded, lingerie de p*t şi vreo 500 kg. din grâul rămas din anul Lucrarea cea mai principală în legumi-
covoare. cultură care trebuie executată acum, este
aşa după cum se mulţumesc alţi viticultori din comună, ca 1953. Am mai văzut o ladă mare în care •alegerea seminţelor pentru însămînţăriie
Astea-s de-ale Anişoarei. Acuşi termină de primăvară. Tot acum se mai face şi
toamna, după ce iau recolta de struguri, să nu mai dea pe la Eu, în anul 1954, prima sapă am făcut-o cu hîrleţui (caz­ Şcoala medie tehnică de comerţ şi mer- erau vreo 300 kg. de făină albă. Apod însămânţarea legumelor pentru culturile
ceoiogie din Timişoara. Pentru ea am forţate în răsadniţe calde. O altă lucrare
vie până primăvara, lăsând via dezgropată peste iarnă. maua), ia adîncime de 25 cm., apoi peste an am mai făcut cumpărat şi aparatul de radio, O cinstim ne-am urcat în pod şi mi-a arătat o gră­ Ce se mal execută este revizuirea utilaju­
pentru că ne face cinste cu învăţătura, lui necesar lucrărilor de inigat ca: pom­
două praşiie cu sapa. Alegerea lăstarilor de la butuc şi le­ spunea liţa Maria, ou inima plină de t u ­ madă mare de porumb şi o ladă ou orz. pe, motoare, ţăvi, roţi, etc. Tot acum se
fac şi' paturile în răsadniţe,. se confecţio­
Ştiind că via la o temperatură de minus 15 grade degeră garea lor, am făcut-o de câte ori au crescut. ciurie. — Mihai, invită-1 în casă pe tovarăşul... nează răsadniţe noi şi se iau măsuri pen­
După ce-mi arătă toate obiecte^ de tru a se asigura din timp materialul să-
parţial, iar la minus 25 grade, degeră total, în fiedare toamnă, In asigurarea unei recolte bogate de struguri, stropitul V-am pregătit o gustare. ditor.
prin casă, strigă pe badea Mihai dare tre­
după căderea frunzelor, îngrop via. Lucrarea aceasta am fă­ N-a fost chip să te împotriveşti gaz­ In livezi
băluia prin curte.
cut-o şi în toamna trecută. Odată au îngropatul, am aplicat şi viei cu sulfat de dupru (piatră vânătă) are un rol deosebit prin — Condu pe tovarăşul şi anată-i ce mai dei. La livezi în această perioadă se exe­
cută curăţirea pomilor de omizii, uscături,
îngrăşămintele, dîmd 15 tone bălegar bine fermentat în fie­ faptul că prin stropire se combate mana viei. Pentru a com­ avem noi pe lângă gospodăria noastră. Pe masă erau puse multe bunătăţi. Liţa muşchii şi licheni, şi se continuă stropi­
Intrai cu badea Mihai în grajd unde-mi rile (atunci când nu-i prea frig) cu in­
bate această boală periculoasă a viei şi oare în anul trecut din Maria ne îndemnă să bem cîte un păhă­ secticide, zeamă sulfocaloică sau ulei
arătă'o vacă de rasă „Szimental” cu uge­ horticol.
care an, iar la 4—5 ani, aplic îngrăşământ de bază dând oîte cauza ploilor s-a răspândit repede, eu am stropit via de şase rul aproape de pământ. Lingă ea, mai erau rel de ţuică caldă, să facem proba oîr-
Pentru a se feri pomii de îngheţ şi pen­
50 tone bălegar la hectar. Bălegarul îl împrăştii printre rân­ ori salvând astfel recolta. două viţeluşe. niaţului proaspăt din porcul tăiat de cu­ tru a se asigura umezeala în pământ se
— De ia vaca asta — spuse badea Md- mai recomandă să se strîngă în jurul
duri înainte de îngroparea viei, iar odată, ou îngropatul viei, rând şi să gustăm din pîinea albă .oare tulpinilor cât mai multă zăpadă în gră­
had — în anul trecut am dat La coopera­ mezi.
îngrop şi bălegarul la fiecare butuc. Executând toate lucrările de îngrijire la timp, aşa după tivă 1.400 litri lapte prin contract, afară ’avea un miez crescut de două palme.
La vil
Primăvara, primele lucrări pe dare le fac în vie sînt cum am arătat^ în anul 1954 de pe suprafaţa de 0,61 ha. cu La masă, liţa Maria, abătu vorba des­

vie, am recoltai 4.100 kg. struguri, ceea de înseamnă €.720 kg. pre zilele negre pe oare le-a trăit sub

dezgropatul şi dezmuşuroiitui. Aceste lucrări le fac pe la înce­ struguri la hectar. Asemenea recoltă e nemaiîntâlnită prin îm­ stăpânirea regimului burghezo-moşieresc.

putul, lunii aprilie cînd pericolul îngheţului a ’trecut. Dezgro­ prejurimi. • — Eram tineri cînd am plecat din sat

patul îl- fad. cînd pământul este zvînfat, ou ajutorul unei furci să ne oîştigăm o bucată de m ălai Am

de lemn pentru a nu răni coardele şi mugurii (ochii), iar ni­ HADA TEODOR luc'rat ca stînjinari pe la diferiţi exploa­

¦ i *, viticultor din satul Bucerdea Vdnoasă tatori de păduri. Am muncit la păduri
raionul Alba
velarea terenului o fac ou 'sapa. prin munţii Maramureşului, Oaşului, Ne­

goţului, Buzăului şi pa la alte exploatări

de păduri. Fetiţa am născut-o într-un

NOTE BIBLIOGRAFICE bordei în munţii Negoiiului. Cînd a ve­

000<X>0^000<X>000000000000 <x>oooooo<x>ooooooo<xx>oooo nit războiul, Mihai a plecat la concentra­

PAVEL DAN GAVRIL VAIDA S re, iar eu am rămas cu fetiţa mică în

creierii munţilor. De bine nu am dat pînă Viticultorii în acest timp îşi revizuiesc
utilajul viticol şi-l repară pentru a fi pre­
Situaţia economică actuală în ţările capitaliste. Ce este şl ce urmăreşte pactul Atlanticului de nord ce sovieticii nu ne-au eliberat ţara. gătiţi de începerea lucrărilor de primă­
vară. Tot acum e bine ca pământului din
Perspectivele comerţului internaţional In gospodăria colectivă am găsit bu­ vii să i se dea îngrăşăminte, prin îngro­
pare. O altă lucrare este pregătirea ara­
In paginile acestei broşuri în privinţa acaparării „condu­ curia şi fericirea,' iar Anişoara va aj unge cilor necesari pentru întinderea viţei.

In această broşură — apă­ în care se desfăşoară comer­ sînt arătate caracterul şi sco­ cerii în Europa” şi dintre tehniciană. DEMEA DAVID

rută de curind în Editura de ţul internaţional în ultimul de­ purile pactului Atlanticului de S.U.A. şi ceilalţi „aliaţi” a-
stat pentru literatură politică ceniu, condiţii create datorită nord. tlantici în lupta pentru cuce­

— autorul face• o amplă ex­ politicii de izolare a pieţei de­ Făcîn.d. o analiză a obiecti­ rirea izvoarelor de materii Aşa cum scrie la carte
punere asupra situaţiei eco­ mocrate, impusă de S.U.A. velor pentru care a fost crea­ prime şi a pieţelor de desfacere.
tă organizaţia pactului Atlan­ In continuare, autorul pre­
nomice actuale a ţărilor capi­ Intr-un capitol aparte, auto­ ticului de nord, broşura de­ zintă lupta popoarelor împo­ ...Baci Iosif Bartok venise acasă bucu­ dură plăoută. Tehnicianul agricol Doana ' In crescătoriile de animale
taliste. rul se ocupă de situaţia ac­ mască propaganda mincinoa­ triva pactului Atlanticului de Nicolae citea ou atenţie dintr-o carte. A-
tuală a comerţului internaţio­ să americană despre „apăra­ nord, împotriva politicii atlan­ ros şi îi spuse nevesti-si vestea. supra unor rîndari se oprea mai mult şi Crescătorii Ie animale- trebuie' să ur­
Pornind de la faptul că în nal şi de perspectivele lui. rea lumii libere" şi despre tice de sugrumare a indepen­ sublinia cevs cu creionul.
economia ţărilor capitaliste se Broşura prezintă numeroase „caracterul defensiv” al aces­ denţei lor naţionale, împotriva — De vineri se deschide cercul agro­ mărească cu atenţie cum pregătesc ali­
manifestă semne vădite ale date din care reiese falimen­ tui pact, arătînd caracterul reînvierii Wehrmachtului a- Pînă să vină „elevii“ mai era timp. De
unei noi crize economice de tul politicii de embargo dusă agresiv, războinic al pactului gresiv în cadrul acestui pact. tehnic. M-am înscris şi eu. Pînă icuro aceea s-a gîndit că e bine să mai revadă mentaţia animalelor, să nu lipsească din
supraproducţie, autorul 'expli­ de S.U.A. în vederea sugru­ nord-atlantic, îndreptat împo­ Broşura scoate în evidenţă încă odată materialul ce-1 va preda. Ştie
că în lumina învăţăturii mar- mării lagărului socialist. Ea triva Uniunii Sovietice şi. a ţă­ lupta U.R.S.S. pentru demas- s-au înscris vreo 20. de la lecţiile trecute .eu .oamenii pun multe raţii furajele vitaminoase. De asemenea
xist-leniniste cauzele adinei subliniază politica consecventă rilor de democraţie populară. parea conţinutului agresiv, re- întrebări Ii interesează mai ales metodele
ale crizelor. ?1 demonstrează dusă de U.R.S.S. pentru lărgi­ Broşura scoate totodată la i- acţionar al pactului Atlanti­ — Despre ce tot vorbeşti, că eu nu tx pentru prevenirea diferitelor bold, mai
faptul că încercările cercurilor rea şi întărirea legăturilor e- veală tendinţele earpansioniste cului de nord şi a tuturor a- noi.
conducătoare din S.U.A. şi din conomice cu toate ţările şi do­ ale cercurilor războinice din lianţelor şi blocurilor militare înţeleg — se răstise nana Rafila. — Bună seara tovarăşe tehnician — ales la turmele de oi, se va face controlul
alte ţări capitaliste de a ocoli rinţa multor ţări capitaliste, S.U.A., care, prin mijlocirea înjghebate de imperialişti du­
criza prin militarizarea eco­ pă calapodul pactului Atlan­ — Dată-te norocul să te bată. Stai de spuse ţăranul Duma Petru intrînd pe uşă. turm elor .pentru descoperirea şi înăbu­
nomiei au dat faliment. tic. — Bună seara, ai şi venit tovarăşe
« te lămuresc eu. Tehnicianul agricol are sS şirea focarelor de scabie. Grajdurile in
Pe baza unui bogat material Autorul arată că pentru a- Duma ?
documentar este analizată cri­ părarea păcii şi securităţii po- ne înveţe agricultura lâ ş a oum scrie la — Da. Văd că m-am cam grăbit? această perioadă'trebuie bine curăţate, iar
za economică actuală din SUA poarelor există o singură cale Nu a trecut mult şi în deschizătura uşii
Vorbind despre situaţia eco­ calea concretizată în proiectul carte. Adică : .cum, s ă .arănv-să semănăm animalele să vfie plimbate. de. două ori
nomică grea a celorlalte ţări Tratatului general european apărură soţii Rafila şi Iosif Bartok.
capitaliste, autorul arată că propus de U.R.S.S. cu privire, şi să îngrijim culturile E tare priceput pe zi.
aceasta este rezultatul ascuţi­ la asigurarea securităţii colec­ — Azi ne-a întrecut Petru, a fost mai
rii contradicţiilor reproduc­ tive în Europa, la care pot sd la plugarii. Aşa: că noi om fi elevii şi e' harnic ca noi — vorbi nana Rafila, cău- Sectorul mecanic
ţiei în cadrul economiei lor, participe toate statele Euro­ lîndu-şi un loc mai aproape de sobă.
cit şi a îngustării pieţei mon­ în ciuda cercurilor imperiali­ pactului Atlanticului de nord, pei, indiferent de regimul lor profesorul.. Mecanizatorii din staţiunile de maşini şi
diale capitaliste, fenomen ca­ economic,, politic, social, în — Numai bărbaţi s-au. înscris ? întrebe Nici nu era ora 6 şi, „devia“ s-au adu­ tractoare, şi gospodăriile agricole de stat,
racteristic actualei etape a trebuie să intensifice munca de reparaţii
ste din S.U.A., de a relua le­ urmăresc să lărgească, pătrun­ femeia. nat Cu toţii. a parcului de maşini şi tractoare, în ve­
derea campaniei agricole de primăvară.
găturile comerciale cu ţările derea economică, politică, ml- — Ba sînt. şi vreo oîteva femei. Acz Aşa-s turdăşenii, oameni punctuali.
De asemenea, trebuie să se dea atenţie
lagărului socialist. Totodată litară şi culturală a imperia- Elisabeta şi încă vreo două, trei. Tehnicianul Doana Nicolae a început să aprovizionării cu piese de schimb, com­
vorbească despre îngrijirea culturilor în bustibil şi alte materiale care sînt nece­
sînt prezentate cifre concrete lismului american în ţările ca­ — Aşa ? Dar pe mine m-ai scris ? Au­ timpul iernii. Fiecare îl asculta cu aten­ sare pentru repararea tractoarelor şi ma­
ţie. Unii îşi luau notiţe. Tehnicianul vor­ şinilor în această perioadă. Şcolarizarea
asupra creşterii volumului co­ pitaliste. din Europa şi acapa­ zind ce spuse nevastă-sa baci Icsif Bartok beşte atât de frumos îneît nu te poţi gândi cadrelor de mecanizatori, pentru îmbogă­
nici un moment în altă parte. Problemele ţirea cunoştinţelor tehnice de întreţinerea
merţului dintre Est şi Vest şi rarea coloniilor Angliei, Fran­ începu să zâmbească, apoi îi spuse: discutate sînt legate de viaţa satului. şi folosirea maşinilor şi uneltelor agricole,
trebuie intensificată în această lună, Qen-
perspectivele acestuia. ţei, Belgiei etc. Aceste tendin­ — Nu m-am gînddt la asta, dar nu-i târ­ In felul acesta 35 de ţărani muncitori trelor de închiriat maşini şi unelte agri­
din comuna Turdiaş" învaţă cu sîrguinţă cole ale cooperativelor le revine sarcina
Extinderea relaţiilor comer­ ţe apar în mod izbitor mai a- ziu nici de-acuma. Ai dreptate, trebuie se metodele agrotehnice aşa cum scrie la de a repara tot utilajul de maşini de care
carte. dispun. Totodată ţăranii muncitori, pen­
ciale dintre Est şi Vest — a- les în paginile în care autorul înveţi şi tu că doară amândoi ne munokr tru ca în primăvară să poată avea toate ’
A. CARANFIL uneltele agricole pregătii? pentru însă-
rată în încheiere autorul — prezintă pactul Atlantic în ac­ ogorul mînţări, trebuie să le repare în această
lună.
constituie o bază solidă şi să­ ţiune şi rolul rezervat repre­ 'k

nătoasă de dezvoltare a rela­ zentanţilor S.U.A. în organele — Gata eşti Rafiiă ?

crizei generale a capitalismu­ ţiilor normale între toate ţă­ militare şi în posturile-cheie scopul asigurării păcii, asigu­ — Fi cu răbdare omule, mai este jumă­

lui. Actuala criză economică rile, contribuie la atenuarea ale organizaţiei pactului. rării securităţii, colaborării şi tate de oră, îi răspunse nevastă-sa.

prin care trec o serie de ţări greutăţilor economice, la crea­ Mai departe, sînt scoase la înţelegerii popoarelor, cale ca­ — Şi, ce-i dacă mai este? Eu trebuie să

capitaliste este în strînsă le­ rea de condiţii pentru ridica­ iveală contradicţiile adinei re corespunde într-u totul nă­ fiu primul, doar sînt în colectivul de con­

gătură cu agravarea proble­ rea nivelului de trai al popoa­ dintre semnatarele pactului zuinţelor fundamentale ale tu­ ducere al cercului.

mei pieţei în lumea capita­ relor, pentru salvarea păcii în Atlanticului de nord, în spe­ turor popoarelor iubitoare de — Aşa, se prefăcu mirată femeia — sa

listă şi cu condiţiile anormale întreaga lume. cial dintre S.U.A. şi Anglia, pace. mergem atunci.

oooooooooo<x>c><><xxx>oooooo<xxxxx><xxxxx>oooo<x>or, oooooo oooooooooooooo oooooooooo <xxxxxx>oooooo Se

In sala spaţioasă şi luminată era o căl­

cauză, de mai multe ori, unele produse au griede pe oare vrea să-l vîndă cooperati­ Programul filmelor
vei. Sarcina aceasta o au îndeosebi achi­
fost. refuzate

Pentru continua de m itere a oomerfuluî de.-întîmpinare Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliu­ zitorii şi ceilalţi lucrători ai cooperati­

lui de Miniştri cu privire ia desfiinţarea velor săteşti. In prima jumătate a acestei luni, pe
ecranele cinematografelor din regiunea
sistemului de aprovizionare pe bază de In munca de dezvoltare continuă a co­ noastră, vor rula următoarele filme :
merţului de întâmpinare, unităţile coope­
In regiunea noastră, comerţul de întâm­ tul de livrare, baza M.I.U. din Petroşani în vânzare. La Uniunea raională a coope­ cartele şi raţii, stabileşte ca saroină cen­ ratiste trebuie să ţină o legătură strânsă D EVA: 6-9 „Flăcări deasupra Asiei’*
pinare a luat o mare dezvoltare ’în. ulti­ care a livrat toată cantitatea de produse rativelor din Orăştie, gestionarul depozi­ cu. celelalte, unităţi achizitoare (O.RA.C.A. (sovietic), 10-14 .,Răsare Soarele” (româ­
mul timp. Gamtâtăţi imense de mărfuri in­ textile -planificată, şi altele. tului mebaio-chimic a vrut să recarteze o trală pentru comerţul cooperatist, stimu­ D.C.A-, I.S.P.L.), pentru a putea face o nesc). In cadrul festivalului pentru tine­
dustriale au fost trimise pînă acum ţăra­ cantitate mare de tablă neagră. în timp ce justă repartiţie a mărfurilor în concor­ ret, în ziua de 6 va rula filmul sovietic
nilor muncitori, în schimbul cărora, a- Recenta hotărîre a C.C. al P.M.R. şi a ţăranii muncitori din comuna Romos a- larea prin toate mijloacele a dezvoltării danţă ou planul de achiziţii a fiecărei u- „Cravata roşie", iar în ziua de 7 filmul
ceştia au predat din surplusul lor de pro­ Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­ veau mare nevoie de această tablă, iar nîtăţi cooperatiste în parte. „Elefantul şi Frînghiuţa”.
duse agro-'alimentare. Numai în trimes­ lare Române ou privire la desfiinţarea gestionarul cooperativei ceruse uniunii schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat.
trele III şi IV, ale anului trecut de pildă, sistemului de aprovizionare pe bază de raionale livrarea ei. Pînă acum, comitetele raionale de partid
au fost trimise ţăranilor muncitori prin cartele şi raţii, pune în faţa comerţului creşterea volumului mărfurilor valorificate
comerţul de întâmpinare 442 tone ciment, de întâmpinare sarcini noi şi importante. Lipsă de preocupare faţă de desfacerea
750.000 bucăţi ţiglă, 2.395 m.c. cherestea, Uniunea regională a cooperativelor de unor produse necesare consumatorilor a de producători prin cooperative. Pentru a
82.250 m.p. carton asfaltat, 100 tone cuie consum, uniunile raionale, precum şi toa­ dat dovadă şi vicepreşedintele Uniunii ra­
de construcţii şi altele. De asemenea au te cooperativele săteşti trebuie să-şi plani­ ionale a Cooperativelor din Hunedoara, îndeplini aşa cum trebuie sarcinile tra­
fost desfăcute prin cooperativele săteşti fice mai bine activitatea studiind îndea­ Moţiu Pavel, care a aprobat- numai ma­
cantităţi însemnate de zahăr, cizme de proape cerinţele consumatorilor, necesită­ gazinului din Hunedoara desfacerea unui sate de recenta hotărîre, atât Uniunea re­
piele şi de cauciuc, piele, talpă, cojoace, ţile locale şi de sezon, să contribuie la stoc de bocanci sosiţi pentru comerţul de
vase emailate, diferite stofe şi pînzeturi, îmbunătăţirea oaiitâţii produselor puse la întâmpinare, neglijând celelalte cooperative gională, uniunile raionale oît ?i cooperati­ şi organizaţiile de bază săteşti, au acordat ABLA 1ULIA: 6-9 „Prieteni credin­
numeroase aparate de radio, biciclete, mo­ dispoziţia consumatorilor. din raion. Tot la Uniunea raională a coo­
tociclete, maşini de cusut, etc. Unele gos­ perativelor din Hunedoara, gestionarul vele săteşti, trebuie să aibă în permanenţă o atenţie insuficientă desfăşurării comer­ cioşi (sovietic colorat), 10-12 „Egor Buli-
podării colective ca cele din Miercurea, In regiunea noastră, anul trecut, deşi magaziei refuză primirea unor mărfuri din
Ungurei, Dala din raionul Sebeş şi Cistei au fost obţinute succese de seamă, au partea Uniunii regionale a cooperativelor, în faţă îmbunătăţirea radicală a deservi­ ţului de întâmpinare. Hotărîrea. C. C. al ciov“ (sovietic), 13-16 „Descoperire mis­
din raionul Alba, pentru surplusul de existat totuşi şi lipsuri grave în ceea ce
produse valorificat prin cooperativă, au priveşte desfăşurarea în bune condiţiunj — mărfuri pentru comerţul de întâmpi­ rii consumatorilor, grija pentru dezvolta­ P.M.R, şi a Consiliului de Miniştri cu pri­ terioasă“ (sovietic). In cadrul festivalu­
primit în schimb cîte un autocamion „Mo- a comerţului de întâmpinare. Unele uni­ nare — dar în ac'elaşi timp, acordă o preo­
lotov“. cupare deosebită pentru aducerea în ma­ rea reţelei de unităţi potrivit ou cererile vire la desfiinţarea sistemului de aprovi­ lui pentru tineret, va rula în ziua de 6
uni raionale au avut o preooupare perma­ gazie a băuturilor alcoolice şi a altor
Tot prin comerţul de întâmpinare, im­ nentă pentru deschiderea de noi magazine mărfuri nu atît de cerute de consumatori. oamenilor muncii şi să lupte împotriva ne­ zionare pe bază de cartele şi raţii, trasea­ „Copilăria mea”, în ziua de 7 „Cravata
portante cantităţi de produse agricole au universale săteşti, altele însă ca de pildă
fost trimise muncitorilor de la oraşe. In cea din Brad, au manifestat dezinteres în O oauză principală.a acestor lipsuri o cinstei, fraudelor sau frustării intereselor ză saroimi importante tuturor organelor şi roşie“ iar în ziua de 8 „Elefantul şi Frîn­
trimestrul trei ai anului treout, ţăranii această direcţie. Uniunea raională a coo­ constituie faptul că atât organele Uniunii
muncitori au livrat prin comerţul de în­ perativelor din raionul Brad a avut pla­ consumatorilor. organizaţiilor de partid. Comitetele raio­ ghiuţa".
tâmpinare produce agricole c u -214,4% mai nificat să deschidă un magazin universal regionale, cî+ şi cele ale uniunilor raio­
multe deoît în aceeaşi perioadă a anului sătesc dar n-a îndeplinit această sarcină. nale au neglijat urmărirea felului cum se Uniunea regională a cooperativelor de nale de partid au datoria să controleze în
1953. distribuie mărfurile, n-au controlat ~diacă îermsnenţă felul cum unele uniuni ra­
Lipsuri însemnate au existat în reţeaua mărfurile distribuite sînt Cele necesare consum al cărui vicepreşedinte este tova­ ionale sau cooperative săteşti desfăşoară BRAD : 6-9 „Fanfan la Tulippe” (fran­
Succesele care au fost obţinute pînă a- comerţului de întâmpinare şi în ceea ce cooperativei respeotive şi n-a-u îndrumat comerţul de întâmpinare şi să le îndrume cez), 10-12 „Vinovaţi fără vină”, (sovie­
cum în domeniul comerţului de întâmpi­ priveşte deservirea unor cooperative după organele cooperatiste spre desfăşurarea u- răşul Eremia Ştefan, trebuie să îmbunătă­ pentru o justă repartizare a produselor. tic), 13-16 „Intr-un port îndepărtat" (so­
nare se datoresc în mare măsură şi unor necesităţile locale şi cerinţele consuma­ nui comerţ de întâmpinare rodnic. O altă vietic colorat).
torilor. Uniunea raională a cooperative­ cauză o constituie faptul că numeroase ţească reţeaua livrărilor de mărfuri# din
întreprinderi producătoare de bunuri de lor din Brad (vicepreşedinte Roşea Teo­ întreprinderi producătoare de bunuri de
dor) nu s-a îngrijit ca mărfurile cerute Larg consum, printre oare Combinatul partea fabricilor, pentru Ca comerţul de
.larg consum care şi-au respectat întocmai de ur.ele Cooperative să fie puse imediat metalurgic Hunedoara şi altele, nu şi-au
în vînzare. De pildă, la cooperativa „Pieşa respectat contractul de livrare a acestor întâmpinare să nu aibă nimic de suferit. Organizaţiile de partid săteşti trebuie să ILIA : 6-9 „Casa mult visată” (englez),
contractele de livrare. Printre acestea, se Constantin“, gestionarul Roman Nicolae a
ţinut în magazie timp de opt zile o mare produse, n-au luptat pentru c'a produsele Lucrătorii din cooperaţie au datoria să di­ acorde o atenţie deosebită lămuririi ţă­ 13-16 „Călătorie îndepărtată" (sovietic).
numără fabrica de cherestea din oraşul cantitate de carton asfaltat fără să o pună
să fie de calitate superioară. Din această rijeze în mod just cooperativelor săteşti ranilor muncitori pentru a-şi valorifica
Sebeş care a respectat întocmai contrac­ produsele prin cooperativă. Agitatorii au
orice fond de mărfuri, ţinîndu-se. seama datoria de cinste de a convinge ţăranii HAŢEG : 6-9^ „Tinereţea lui Maxim”
muncitori de importanţa desfăşurării co­ (sovietic), 10-12 „Vestitorul vremurilor
de specificul şi cerinţele consumatorilor noi” (sovietic), 13-16 „Revizorul" (sovietic).

locali. ^

O atenţie deosebita trebuie acordată a- merţului de întâmpinare. Fi trebuie să cu­ ORĂŞTIE: 6-9 „Umbre” (sovietic în cu­

paratului de achizitori, gestionari, vânză­ noască bine hotărârile partidului şi guver­ lori), 10-12 „Sub vechea monarhie” (ceho­

tori şi contabili din unităţile cooperatiste, nului, să cunoască normele de desfăşurare slovac), 13-16 „Prieteni credincioşi (sovie­

pentru ca aceştia să cunoască toate nor­ a comerţului de întâmpinare, să fie pri­ tic colorat)).

mele de desfăşurare a comerţului de în­ mii care să-şi vând surplusul de produse PETROŞANI: 4-10 „Examen de maturi­

tâmpinare şi să poată deveni bum agita­ prin cooperative.

tori în mijlocul ţăranilor muncitori pen­ tate” (sovietic în .culori), 11-17 „In numele

tru valorificarea produselor agricole prin Trecerea la comerţul desfăşurat are o legii” (italian). In cadrul filmelor pentru

cooperative. însemnătate deosebită în întărirea alian­ tineret v i rula în ziua de 14 „Căluţul co­

Unităţile cooperatiste au datoria să ţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea coşat" (sovietic), în ziua de 15 „Călători

popularizeze prin toate mijloacele mărfu­ muncitoare şi contribuie în mod direct la veseli" (sovietic) şi în ziua de 16 „Flori­

rile sosite pentru comerţul de întâmpi­ oreşterea nivelului de trai al oamenilor cica roşie", — „In noaptea de ajun” (so­

nare. Fiecare ţăran muncitor trebuie să muncii. Lucrătorii din cooperaţie sînt vietic).

ounoasca ce mărfuri industriale poate chemaţi să depună toată străduinţa şi ca­ APOLDUL DE SUS: 6-9 „Călătorie în­

cumpăra în schimbul predării unei anu­ pacitatea lor pentru desfăşurarea tot mai depărtată (sovietic) 13-16 „Maximca” (so-

mite cantităţ- din surplusul de produse a- largă a comerţului de întâmpinare. i vietic în culori).