Page 21 - 1955-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢi-VA!
Energia atomică treboie să fie pusă
Mişcarea mondială pentru interzicerea
aiinei atomice şi a celorlalte arme de ex­
terminare în masă a căpătat in ultimul
timp o amploare din ce în ce mai mare.
In fruntea acestei mişcări se află Uni­
unea Sovietică, oares deşi deţine secretul
•armelor atomice şi ou hidrogen, s-a opus
şi se opune cu multă hotărire folosirii
energiei atomice în scopuri distructive ce-
r-ind folosirea ei în scopul progresului
omenirii. Această poziţie fermă a Uni­
unii Sovietice faţă de întrebuinţarea
energiei atomice pentru continua dezvol­
tare a civilizaţiei, a fost confirmată
în vara anului trecut, prin punerea
in funcţiune a primei centrale elec­
trice din lume pe bază de energie ato­
mică. Popoarele din întreaga lume âu pri­
mit cu multă bucurie şi încredere vestea
acestei măreţe realizări a ştiinţei şi teh­
nicii sovietice.
Acum popoarele s-au convins şi mai
mult că U.R.S.S. nu precupeţeşte nici un
efort pentru ca descoperirile ştiinţifice să
fie puse în slujba progresului şi civili­
zaţiei, prin hotărârea guvernului sovietic
de a da ajutor tehnieo-şfâinţifiic şi de
producţie altor state în domeniul dezvol­
tării cercetărilor cu privire la folosirea e- ceastă împotrivire ele şi-au manifest^t-o
nergiei atomic'e în scopuri paşnice. Aju­
torul multilateral pe oare U.R.S.S. îl a-
cordă Republicii Populare Chineze, Repu­
blicii Populare Polone, Republicii Cehos­
lovace, Republicii Populare Romîne, pre­
cum şi Republicii Democrate Germane,
oonstă în proiectarea, livrarea de utilaj,
construirea de generatori atomici ou o ca­
pacitate termică pînă la 5000 kw. fiecare
şi de acceleratori de particule elementare.
Acest ajutor al Uniunii •Sovietice pentru
folosirea energiei nucleare în scopuri paş­
nice nu se limitează numai la atât.
U.R.S.S. acordă oamenilor de ştiinţă V şi
inginerilor din ţările sus-menţionate, po­
sibilitatea de a lua cunoiştdnţă de lucră­
rile în domeniul cercetărilor ştiinţifice
desfăşurate în U.R.S.S. în ceea ce priveşte
folosirea energiei atomic'e în scopuri paş­
nice şi de funcţionarea generatorilor a-
tomici experimentali.
Această hotă^xe care are o mare im-
cantitate suficientă de izotopi radioactivi
oare să fie folosiţi atit în biologie, me­
dicină, precum şi în alte domenii de acti­
vitate.
In comunicatul guvernului sovietic cu
privire la ajutorul tehnico-ştidnţific şi de
producţie pe oare-1 dă unor state în do­
meniul dezvoltării cercetărilor cu privi­
re la folosirea energiei atomice în scopuri
paşnice, se arată că este în curs de exa­
minare problema lărgirii cercului ţărilor
cărora U.R.S.S. ie va putea de asemenea,
acorda sprijin şi ajutor în dezvoltarea
lucrărilor ştidniţifico-experimentale în do­
meniul folosirii energiei atomice în sco­ ciind în mod just gestul nobil al Uniunii
puri paşnice.
Energia atomică şi anume întrebuin­
ţarea uraniului pentru producerea de
energie, Constituie un progres al civili­
zaţiei, constituie pe drept cuvânt o revo­ situaţia oa, în ultimii 15 ani, să rămânem
luţie în domeniul tehnic. Industria, agri­ practic în acelaşi stadiu, dat fiind secre­
cultura, mijloacele de transport, ©te. având tele care înconjurau această disciplină,
la bază această energie nucleară vor pu­
tea ajunge la un înalt nivel de dezvol­
tare. Afară de aceasta, energia produsă
de un i^ d e u de uraniu este de 50 mili­
oane ori mai mare decât cea produsă prin
arderea a 12 grame de cărbuni; dintr-un Oamenii muncii din ţara noastră de di­
gram de uraniu obţinîndu-se o energie de ferite naţionalităţi, îşi îndreaptă cu multă
22.000 kw. — ore, energie oare este pro­ recunoştinţă privirile spre U.R.S.S., al că­
dusă de 2,5 tone de cărbuni. întrebuin­ nii ajutor pentru folosirea în scopuri paş­
ţarea uraniului în loc de oărbune pentru nice a energiei atomice, îi face să-şi u-
producerea de energie, are o mare impor­ nească şi mai mult forţele în lupta pentru
tanţă şi din punct de vedere economic. zădărnicirea planurilor duşmanilor păcii
Astfel, preţul uraniului este de 300—500 popoarelor, în lupta pentru făurirea unui
ori mai mic decît preţul unei oantităţi de viitor cit mai fericit.
Se pregătesc pentru însămînţările
de primăvară
Ţăranii muncitori din comuna Baia de
Oriş, raionul Brad, au început ou intensi­
tate repararea maşinilor şi uneltelor agri­
cole, necesare la 1uorările din campania de
primăvară.
La cele 6 centre de reparat, fierarul
Duda 7iorel şi- alţii, au reparat pînă în
prezent peste 169 pluguri de tracţiune a-
nimală, 193 grape- şi 6 trioare pentru cu­
răţatul seminţelor.
Primii în aceste munci au fost ţăranii
cărbune care ar produce o aceeaşi can­
titate de energie.
Marea descoperire ştiinţifică a energiei
atomice, contrar lup tei.U.R.S.S. ca ea să fie
pusă numai în slujba progresului omeni­
rii, puterile imperialiste în frunte cu
S.U.A., oare deşi fac mult caz că sînt gata
să colaboreze la folosirea energiei atomi­
ce în scopuri paşnice, nu fac altceva decît
se pregătesc s-o folosească în dezlănţui­
rea unui nou război atomic.
Această politică duşmănoasă a cercu­
rilor imperialiste care nu văd în energia
atomică deoît arme de exterminare în
masă, decît o ieşire din criza economică
care se face din ce în ce mai simţită,
fără îndoială că nu poate fi privită cu in­
diferenţă de popoarele iubitoare de pace
care îşi unesc şi mai mult glasurile îm­
potriva acestor aoţiuni necugetate. Masele
populare japoneze, care au suferit primele
din lume efectul armelor atomice, dato­
rită experienţelor făcute cu aceste bombe
de către magnaţii imperialişti americani,
în apele Oceanului Pacific, se împotri­
vesc cu toată hotărirea întrebuinţării e-
nergiei atomice pentru distrugerea de bu­
nuri materiale şi de vieţi omeneşti. A-
printr-o mişcare de masă, cu care oca­
zie s-au strâns 29 milioane semnături îm­
potriva folosirii armelor atomice şi cu hi­
drogen.
împotriva folosirii energiei nucleare
pentru distrugerea civilizaţiei se ridică
oamenii de ştiinţă din Polonia c'are într-o
declaraţie comună cer oamenilor de ştiinţă
şi cultură din Statele Unite să oprească
încercările războinice ale generalilor oc­
cidentali, de teapa lui Gruenther, coman­
dantul suprem al forţelor armate' ale blo­
cului Atlantic, care a declarat c ă : „noi
am hotărât ca în centrul strategiei noas­
tre trebuie - să stea folosirea armei ato­
mice, indiferent de faptul dacă ihiamioul
o va folosi sau nu“.
Hotărârea Uniunii Sovietice de a acorda
altor state ajutor pentru dezvoltarea cer­
cetărilor în domeniul folosirii energiei a-
tomice în scopuri paşnice, care a produs
»nv ţifc) r3«iir)P.i- îr> îMrAflcra hune. fiincL o
nolor de ştiinţă oare se ooupă de problemele
folosirii energiei atomice în scopuri paş­
nice. In contrast cu aceasta, centrul ato­
mic din Germania occidentală .proiectat de
americani, n-are alt scop deoît să pro­
moveze politica concernelor americane ds
armament îndreptat spre fabricarea de noi
arme pentru distrugerea în masă“. .
Ou multă mulţumire şi încredere în vi-
. itor au primit ajutorul sovietic şi oamenii
de ştiinţă din ţara noastră. Pirof. univer­
sitar Horia Hulubei, directorul Institutu­
lui de Fizică al Academiei R.P.R., apre­
Sovietice, fac© următoarea afirmaţie :
„noi, romînii, oare înainte de acest ultim
război, nu aveam decît lucrări sporadice
de fizică nucleară, şi care ne-am găsit în
vom putea aborda cercetările din acest do­
meniu, esenţiale pentru dezvoltarea vi­
itoare a ştiinţei şi pentru aplicaţiile, prac­
tice de care are nevoie organizarea vieţii
noastre socialiste“.
muncitori Belei Petru, Alexâ Petru, (co­
muna Baia de Oriş), Ilieş Tiberiu (satul
Rişca), Simedrea Pascu (satul Ţebea), Taza
Ioan (satul Lunca) şi Haida Vaier (satul
Cărăstău).
Succese însemnate la repararea maşini­
lor şi uneltelor agricole au obţinut şi alte
c'orrjume şi ^ate din raionul Brad.
La cele 54 de centre care funcţionează
in raion, ţăranii muncitori au reparat
peste 653 pluguri, 267 grape şi 37 trioare.
De pe
Fruntaşul în producţie Tureanu Cornel,
de la fabrica de încălţăminte „Simion
Bărnuţiu“ din Alba-Iulia, e cunoscut ca
un om de nădejde al secţiei unde lucrează.
El îşi depăşeşte cu regularitate planul de
producţie cu 4—75%, iar normativul de
calitate cu 0,40%. In prezent se ocupă de
tînărul Marcu Ioan pentru al califica în
meseria de frezor de tocuri.
In clişeu: Tovarăşul Tureanu Cornel
la maşina de frezat tocuri.
Bunuri de
consum popular
Succesele obţinute de colectivul fabricii
„Teba“ din Sebeş, arată ou cită înşufle-
ţire se desfăşoară munca în această fa­
brică. Numai în decada a Il-a, 10—20 ia­
nuarie, colectivul fabricii, a reuşit să exe­ conducerile întreprinderilor noastre.
cute mai multe articole de consum popu­
lar. Astfel, peste planul celor 10 zile s-au
realizat 2443 perechi ciorapi bumbac, 240
oiorapi mătase, 150 buc. tricotaje de mă-
socialiste Szegedi Mihai
de la fabrica „Vidra“
Orăştie, a obţinut o de­
păşire de normă de 108
la sută, iar a normati­
vului de calitate de 4 la
sută. Economiile realiza­
te de la 1 la 20 ianuarie
se ridică la suma de
1.360 lei.
In clişeu: tovarăşul
Szegedi Mihai, croind
materialul textil la ma­
şina electrică.
f^fiU Ş t i r i d i n V a l e a J i u l u i
PETRILA
Luptând pentru tot mai mult cărbune
brigada tovarăşului Maior Ioan, în prime­
le zile ale lunii ianuarie 1955 a înregistrat păşit sarcinile planificate cu 21,5%. De
o depăşire de plan de 106%. Această bri­
gadă lucrează în abataj-cameră, la fel ca
şl brigăzile tovarăşilor : Fus Ioan, Bunoiu
Alexandru, Oioleanu Constantin şi Silagy
losif, care au obţinut depăşiri cuiprinse în­ tovarăşii: Butnaru Iordache de la sec­
tre 15—82%. Aceste brigăzi Lucrează în
sectorul V condus de tovarăşul inginer
Kermenschi Ioan, sector oare a îndeplinit
planul în proporţie de 101,5%.
Frumoase sînt şi realizărilor minerilor
din sectorul III condus de tehnicianul Fur-
dui Roman, sector oare a realizat planul
în proporţie de 119,2%. Din acest loc de
muncă se evidenţiază brigăzile tovarăşilor
Zilai Ioan. Jitea Petru şi Crăsuc Mihai.
care au obţinut depăşiri cuprinse între
33—92%. Planul pe întreaga mină, în in­
tervalul de la 1—18 ianuarie a.c. a fost 'în­ 1955 s-a înregistrat un •frumos succes
deplinit în proporţie de 103,1%. Această
realizare a făcut ca în momentul de faţă
mina Petrila să deţină titlul de mină
fruntaşă in Valea Jiului.
LON EA
Coleotivul acestei mine este hotărât să
ajungă şi să întreacă .mina Petrila. El
va reuşi numai dacă va lichida lipsurile
din domeniul transportului subteran şi de
la suprafaţă. Acest colectiv şi-a îndeplinit
N ACEST NUMĂR:
Să creştem cit mai multe animale al poporului muncitor (pag. 2-3) — Spartachiăda de iarnă a satelor
Crescînd animale de rasă obţinem 96 ani de la unirea Ţării Romî- (pag. 3- a)'
producţii sporite (pag. 2-a) neşti cu Moldova (pag. 2-a) — însemnări cuitural-sportive
Cum îngrijesc vacile cu lapte Tribuna colectivistului — Planifica­ (pag. 3-a)'
rea muncii ne ajută să îndeplinim
(pag. 2-a) ia timp toate lucrările (pag. 3-a) — Documentele sesiunii lărgite a Bi­
Pe teme economice — Reducerea
roului Consiliului Alondial ai
preţului de cost — principal^ pîr- Impresii de la un spectacol tea­
ghie în ridicarea nivelului de trai tral (pag. 3-a) Păcii (pag. 4-a)'
întinsul
Pentru o producţie sporită de oţel
•ea deschisă a stelarilor hui
căfre minerii de la Teliuc
Noi oţelarii Combinatului metalurgic „Gh. Gheorghiu-Deju din Hunedoara luptăm ca In secţia de finisaj a fabricii „Simion
şi voi pentru traducerea în viaţă a programului de măsuri economice elaborat de plenara Bărnuţiu“ lucrează şi tovarăşa Jumuleanu
lărgită a C.C al P.M.R. din august 1953. Recenta hotărire a partidului şi guvernului cu Ecaterina. Prin aplicarea metodei Lidiei
privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, prevede Savelieva, ea reuşeşte să-şi îndeplinească
de asemenea sarcini importante pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră, printre planul de producţie în proporţie de 104—
care şi aceea de continuă sporire a volumului producţiei. 135%, depăşind totodată şi normativul de
calitate cu 0,40<7o*
Pentru ca noi să sporim producţia de oţel,, .avem nevoie de limonită albastră —
minereu care, in mina upde lucraţi, se găseşte in cantităţi corespunzătoare necesarului I n . clişeu : Tovarăşa Jumuleanu Eca­
nostru. Această materie primă condiţionează intr-o măsură foarte importantă producţia terina la locul ei de muncă.
noastră de oţel, deoarece, de ea depinde posibilitatea scurtării duratei şarjelor. Mai pre­
cis, limonită albastră o folosim la decnrbu rarea oţelului, adică pentru obţinerea in .timp Peste 50 de şarje
mai scurt, a calităţii de . oţel pe care noi o. avem prevăzută în. planul de sortimente. rapide
Penii u ca oţelarii să poată elabora şarje rapide, limoniia livrată de voi trebuie să In perioada 1-18 ianuarie a. C., oţelarii
conţină minimum de 55% fier şi mai puţin de i0j0 siliciu. hunedoreni au elaborat peste 50 şarje ra­
pide de oţel de bună calitate. Printre acei
Facem apel la întregul colectiv al minelor Teliuc, pentru organizarea unei muncU care au elaborat cele mai multe şarje,
Susţinute in aşa fel. incit să nu se risipească nici o bucată de limonită albastră, ea să ne sînt tovarăşii: Brânzei Dumitru, Costa-
fie trimisă la timp şi în cantităţi prevăzute în contractul ce există deja încheiat intre che Vasale, Mihai Dumitru şi Marişca Par-
tenie, care, împreună cu echipele lor, au
depăşit graficele de producţie cu 3,5—10,8
Noi trebuie să colaborăm tovărăşeşte, deoarece urmărim acelaşi ţel: sporirea volumu­ la sută.
lui producţiei. îndeplinirea cu succes a planului de stat pe anul 1955 — ultimul an al
cincinalului — este posibilă numai dacă eforturile noastre vor fi comune. In acesţ scop, Minerii îşi cumpără mobilă
sectorul nostru a trimis sudori şi echipe de >întreţinere la Teliuc,
In -prin>a jum ătate.^ lunii ianuarie ş-a
•Sintem convinşi că apelul nostru va găsi. deplină înţelegere în rîndurile tuturor mine­ vândut din magazinul de- mobilă O. C. L.
rilor, şi veţi munci în aşa fel, incit noi să nu simţim lipsa acestei materii prime,' atit Petroşani 41 garnituri pentru dormitoare,
de necesară cuptoarelor noastre. Oţelarii hunedoreni ii consideră pe tovarăşii lor mineri 30 garnituri de - mobilă de bucătărie, 13
vajnici luptători pe frontul producţiei, alături de care ei sînt hotăriţi a nu precupeţi dulapuri combinate, 25 dormeze şi câteva
nici un efort, pentru a obţine o producţie sporită de oţel de bună calitate şi la ţin preţ de sute de scaune. Printre cumpărători au
cost redus. fost şi minerii Ionuţ Teodor de La mina
Aninoasa, Barbu Ioan şi Badea Nicolae de
Mineri şi oţelari să luptăm deci cu toată hotărirea pentru a da patriei o producţie la Petrila, Gavrilescu Gheorghe de la Lo-
sporită, de primă calitate şi ieftină! Forţele noastre unite vor contribui fără îndoială la nea, Şovan‘ Ioan de La Cimpa, Prics Mi­
dezvoltarea economiei noastre naţionale, la continua îmbunătăţire a nivelului; de trai hai de la Vulcan, Hofman Ioan de la Pe­
material şi cultural al poporului nostru muncitor, Ia întărirea capacităţii de apărare a troşani şi alţii.
patriei.
In numele oţelarilor Combinatului metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" Hunedoara:
Ing. NISIPEANU ILIE TOMA ADAM
şeful sectorului O.S.M. secretarul organizaţiei de bază P.M.R.
OPREA NICOLAE VARGA HERMAN
preşedintele comitetului sindical de secţie secretarul organizaţiei de bază U.T.M.
FORŢU PETRU, LABUNEŢ VALER şi BIRLEA TRAIAN,
prim-topitori, fruntaşi în întrecerea socialistă
in 20 zile, 29 de inovaţii
In cursul anului 1954, la cabinetul teh­ ţia const’â într-o metodă nouă d e'în d rep t
nic al Combinatului metalurgic „Gh. tare a axului cotit al compresorului de 90
Gheorghiu-Dej" din Hunedoara au fost m.c. de aer pe minut.' Avantajul deosebit
înregistrate 372 inovaţii, dintre care 261 al acestei inovaţii este că memţine în
au fost puse în aplicare. Economiile anti- funcţiune compresorul mai bine de 6 luni
caiculate pe un an, se ridică, la suma de consecutiv. Interesant este faptul că în­
16.871.640 lei. Recompensele plătite inova­ dreptarea axului cotit s-a făcut fără de­
torilor însumează 187.042 lei. montarea lud din carcasă (corpul compre­
De la 1—20 ianuarie a.c., au sosit la ca­ sorului).
De asemenea un colectiv format din
binetul tehnic 29 inovaţii, dintre care 18
tehnicieni şi muncitori ai comitetului
au şi fost aplicate. Printre cele mal do au realizat un debitmetru pentru măsu­
rarea Cantităţii de gaz de furnal consumat
seamă inovaţii se află aceea a unui colec­ la cazanele „Esslingen“.
tiv de la serviciul energetic şef. Inova­
Tovarăşa Moldovan
Ana, iniţiatoarea aplică­
rii metodei Lidiei Save­
lieva la fabrica „Simion
Bărnuţiu“ din Alba-Iu-
lia îşi depăşeşte cu re­
gularitate planul de pro­
ducţie în proporţie de
130-135 la sută, respec­
tând normativul de cali­
tate. In ultima lună a
făcut o economie de
3.094 dm2 piele.
In clişeu: tovarăşa
Moldovan Ana lucrând
la croirea feţelor de
pantofi.
Sînt, dar pot f i şi
mai bine aprovizionate
In urma măsurilor luate de partid şi
guvern pentru desfiinţarea sistemului de
aprovizionare pe bază de cartele şi raţii,
reţeaua comerţului socialist din oraşul
Hunedoara a început să fie lărgită atît
prin aprovizionarea unităţilor comerciale
sarcinile de plan la zi, în proporţie de ale lunii ianuarie 1955 cu 16,3%. Dintre cu diverse mărfuri cit şi prin înfiinţarea a
101.1%. In fruntea sectoarelor se situează, grupe se evidenţiază în mod deosebit noi unităţi de desfacere. Aşa de pildă,
sectorul I, condus de tovarăşul Nicoară cele conduse de ţovarăşii : Ciurea Ioan. zilele trecute a luat fiinţă un nou magazin
Corâolan : acest harnic colectiv şi-a de­ Păcuraru Traian şi Koracioni Rudolf, alimentara (nr. ’129) în piaţa nouă a ora­
care au obţinut 'depăşiri cuprinse între şului care"este bine aprovizionat’ cu za­
asemenea şi sectorul III, condus de tova­ 10-39%. hăr, ulei, paste făinoase, făină, produse
răşul Savu Nicolae şi-a depăşit sarcinile zaharoase, conserve din came de porc şi
de plan cu 12,5%. In întrecerile dintre După metoda graficului ciclic de vită, conserve din legume, fructe citri­
grupe se evidenţiază grupele conduse de ce şi altele.
Dacă in luna decembrie 1954 în întrea­
torul I cu o depăşire de 78% ;şi Kopetin ga Vale a Jiului erau numai 68 de brigăzi Magazinele textile ca cel din O. M. şi
Geza de la sectorul III, care aplică meto­ care aplicau metoda graficului ciclic, in cel din centrul oraşului cit şi celelalte
da graficului ciclic, înregistrând o depă­ cursul lunii ianuarie 1955, numărul lor a sînt de asemenea, -bine aprovizionate cu
şire de 40%. Frumoase depăşiri au obţi­ crescut la cifra de 77. La mina Petrila, ţesături din bumbac, lină, mătase, şi con­
nut şi grupele conduse de tovarăşii Bra- în luna decembrie au fost 16 grupe, iar fecţii de tot felul. Totuşi, mai sînt unele
loveanu Gheorghe şi Puiu Nicolae de la in luna ianuarie sînt 21 de grupe de mi­ articole care lipsesc în aceste magazine şi
sectorul III, Ferenczi Petru şi Marinca neri care aplică această metodă. sînt foarte cerute de muncitori. De exem­
ic :i de la sectorul IV, care au depăşiri plu, lipsesc cămăşi bărbăteşti sub numă­
cuprinse între 10—32%. Zile de plată rul 40 şi altele. De asemenea, lipsesc ciz­
me de cauciuc pentru bărbaţi.
VULCAN Intre 14-17 ianuarie au fost zile de
plată. In aceste zile, minerii harnici care Aceste lipsuri se datoresc atît secţiei co­
La mina Vulcan în ziua de 18 ianuarie au muncit mai mult şi mai bine, au ridi­ merciale a sfatului popular orăşenesc cit
cat salarii frumoase. Astfel la Vulcan, şi organizaţiei comerciale locale indus­
Grupa tovarăşului Ispas Aurel de la sec­ tovarăşii Bogdan Gheorghe, Dura Ioan şi triale, care deşi cunoaşte că aceste arti­
torul IV a început să dea cărbune în con­ lovan Andronic avînd depăşiri cuprinse cole sînt mult cerute de muncitorii din
tul anului 1957. Acesta este rezultatul a- între 47-67% au primit salarii de 1499-1311 oraşul Hunedoara, totuşi nu au ţinut cont
plicării metodelor sovietice Jandarova. Iei. Fruntaşul întrecerii socialiste Vizi de aceste cerinţe pentru a le satisface.
Vorosin şi graficul ciclic. Este cea de a Andrei, a primit 1854 lei ; Brîndău Gheor­
V-a grupă de la mina Vulcan care lucrea­ ghe, Ispas Aurel, Doroftei Teodor, Păcu­
ză in contul anului 1957. raru Traian şi alţii — salarii între 1295-
1700 lei.
Sectorul III al rpinei Vulcan este frun­
taş în întrecerea socialistă pe întreaga La Loneci, tovarăşii Manta Aristotel,
mină. Colectivul acestuia a depăşit sarci­ Butnaru Iordache, Marinca Toma şi alţii,
nile de plan ceri reveneau pe cele 18 zile care au avut depăşiri cuprinse între 38—
71%, au primit salarii de 1011-1883.