Page 22 - 1955-01
P. 22
\
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 446
\ 96 ani de la unirea Ţării Romîneşti cu Moldova
Să creştem cît m ai m ulte animale Mîine se sărbătoreşte a 96-a aniversare tatea poporului să impună efectuarea u- rinţa de unire a poporului romîn, Anglia,
sprijinitoare zeloasă a Imperiului otoman,
Grescînd anim ale de rasă obţinem producţii sporite de la unirea Ţării Romîneşti cu Moldova, nor reforme cu caracter democratic, bur prin intermediul căruia îşi făcea afacerile
şi în Ţările Romîne, se declară o adver
act istoric deosebit de însemnat în isto ghezia era hotărîtă să ‘Întărească cârdă sară înverşunată a înfăptuirii Unirii. Stră-
duindu-se în toate chipurile, alături, de
Tn cadrul discuţiilor asupra ticxnfeamţei tele v^înt de culoare galbenă. Restul cor- vea un inel de ouloare albă în jurul gam ria modernă a poporului nostru care stă şia, să zădărnicească înfăptuirea oricăror Turcia şi Austria, să împiedice realizarea
•prin corespondenţă publicată în Talarul pului\^ste alb, bălţat ou galben sau roşu ei, sprijină falsificările electorale cele mai
„¦Drumul Soioialismulud“, pe tema creşte de diferise nu'anţe mai închis sau mai bei şi a antebraţelor. Capul în întregime ia temelia întemeierii statului naţional revendicări populare, transformînd actul grosolane, ca în vara anului 1857, în tim
rii andm|3iel<x.,> vreau să arăt importanţa deschis. are culoarea roşie. Vîrful coamelor- este pul c&imaoamiei lui Vogcride. Franţa, pe
creşterii vitelor de rasă. negru, iar spre bază avînd o culoare alb romîn. unirii într-o simplă combinaţie de culise. care istoriografii burghezi cosmopoliţi au
Capul ested^otrivit cu fruntea lată, are murdară, unghiile sânt negre, iar vîrful căutat s-o prezinte ca pe o apărătoare
Pentru satisfacerea din ce în ce mai gâtul muşchiuioş_ şi bine prins de cap şi botului este de culoare cărămizie. Unirea Principatelor şi formarea statu La 5/17 ianuarie 1859 Adunarea Electi sinceră şi dezinteresată a Unirii, a dus La
mult a ngvciice populaţiei, ou produse a- trunchi iar linâa-.îspinăm dreaptă. Grupa rîndu-i o politică echivocă în această
nimiale, trebuie să creştem vite de rasă spinării şi reghui^eş. sacrală sînt largi şi Capul este scurt cu profilul drept şi lui naţional români, n-au fost rezultate ale vă a Moldovei îşi dă voturile colonelului privinţă. Singura putere care a dus o po
şi să le ameliorăm atiît în direcţia produce lungi. Corpul este cilindric cu coastele în fruntea lată. Gîtul muşchiulos de lungime litică consecventă de sprijinire a înfăp
rii de came, cît şi în direcţia producerii cele mai multe camriţ^aine arcuite. Mem mijlocie şi lat, legat armonios atît de cap întâmplării, ci aceste evenimente au fost Alexandru Ioan Cuza, dând domnia unui tuirii Unirii a fost Rusia.
de lapte. brele sînt solid©. cît şi de trunchi. Linia spinării este
dreaptă şi unfeori concavă şi coada sus cerute de însăşi dezvoltarea sociai-econo- „om nou“ şi respingând candidaturile lui Prin lupta poporului romîn s-a înfăp
Majoritatea efectivului de bovine din Producţia de lapte l a .vacile „Szimen- prinsă. Crupa este largă şi lungă, pieptul tuit Unirea, eveniment care a avut o deo
•regiunea noastră, este de rasa „Szimen- thal“ este între 2.500-4.00o\lijtri. anual şi adânc şi lait, membrele puternice şi cu un mică a Prindpateior. Premize ale înfăp- . Mihail Sturza şi a fiului său Grigore sebită însemnătate în istoria ţării noas
thal“, rasă care se creşte în special în are un procent de grăsime \^n medie de ghii mai tari decît a iosei „Szimenthal“. tre, acest act sprijinind dezvoltarea ulte
re ioanele Alba, Sebeş, Hia, Hunedoara şi 3,7%. Viţeii la fătare, cântăresc între 36- tuirii procesului de închegare a sbatului Sturza — „oamenii trecutului“. Peste cî- rioară a societăţii romîneşti. CLasa mun
Orăş'.is, şi de rasa „Pintzgau“ ce se creşte 55 kg. putând ajunge la 6 Xţma pînă la Este foarte puternică la tracţiune. înăl citoare fiind abia la începuturile dezvol
mai mult în părţile muntoase ale raioa greutatea de 200 kg. Vadle au^greaitatea ţimea la' greabă variază între 120-140 cm. naţional român au apărut în Ţările Ro teva zile, începe în Ţara Românească tării sale, locul regimului feudal îl ia re
nelor Sebeş, Alba, Orăştâe, Hunedoara şi de 500-700 kg., boii de 700-900*^ kg., iar Greutatea vacilor este de 400-600 kg., boii gimul bughezo-moşieresc, înlocuindu-se
în raioanele Haţeg, Petroşani şi Brad. In taurii 900-1.000 kg. au înălţimea de 140-160 cm. şi 700-900 kg. mâne încă de la sfârşitul secolului XVIII, lupta hotărâtoare pentru înfrângerea can doar o formă de exploatare prin alta. In
greutate, iOr taurii 850-1.100 kg. februarie 1866, Cuza Vodă, domnul Unirii
zonele de demarcaţie între aceste două Taurii şi boii .îngrăşaţi, ajung şi pînă ele dezvoltîndu-se, an de an, în cursul pri didaţilor marii boerimi reacţionare : Gh. şi al reformei agrare din 1864, este silit
•rase, se crete metişi (corci) produşi din în !La 1.200-1.500 kg. Oamea tauiriloţr şi a Viţelul la naştere cântăreşte 30-40 kg. să abdice, pentru a face loc hrăpăreţei di
crucişarea rasei „!Piimtzgau“ cu „Saimem- boilor din rasa „Szdmenthol" este .de bună Vacile dau în medie 2.000-3.000 litri de mei jumătăţi a veacului XIX. La mijlocul Bibescu şi Barbu Ştirbei. In această lup nastii a Hohenzollemâlor, agentură , a ma
calitate, iar randamentul la tăiere'este de lapte pe an ou procentul de grăsime de rilor capitalişti din apus.
t h a l “. 55%. 3,6%. acestui secol, economia capitalistă făcuse tă, desfăşurată îndeosebi în zilele de
Atît rasa „Pintzgau“, cît şi rasa „Szd- Mergând din trădare în trădare, bur
In general', rasa „Szimenthal“ se carac Boii acestei rase sînt excepţionialH pen progrese simţitoare în Ţările Romîne. Se 22-23 şi 24 ianuarie, masele au un puter ghezia şi moşierimea au schimbat pe stă-
menthal“, sînt la fel de bine adaptate la terizează prin o mare voriabiiitate a con tru muncă. Pielea este groasă' şi de bună pînii turci ai ţării pentru capitaliştii en
condiţiundle locale şi sînt indicate a se formaţiei şi aptitudinilor, înălţimea vaci calitate. Randamentul la tăiere este foarte dezvoltaseră întreprinderile industriale, a- nic cuvînt de spus, ele impunînd deputa glezi, francezi, germani şi mai târziu cei
creşte în regiunea noastră. lor variind între 130-150 cm. Pentru re ridicat. Rasa „Pintzgau“ nu ore însă pre americani. Poporul muncitor a fost fere
giunea noastră, este de preferat rasa cocitatea rasei „Szimenthal“. Este însă mai griculitura luase un mare avînt perfecţio- ţilor Adunării Elective din Bucureşti, şi cat în lanţurile unei robii orîncene. In
Să deŞqriem acum sumar fiecare din a- „Szimenthal“ de talie mică, asupra căreia puţin pretenţioasă la hrană şi îngrijire, cârdăşie cu imperialiştii hrăpăreţi de
ceste rase şi să vedem rentabilitatea creş să acţionăm în ameliorarea producţiei de iadapfându-se perfect la condiţiile oferite nîndu-şi tehnica şi se dezvoltase în bună îndeosebi majorităţii reacţionare a aces peste hotare, burghezia şi moşierimea au
terii lor. lapte şi came. ide regiunile muntoase. măsură comerţul intern şi extern. In ca teia, alegerea domnului Moldovei. De înăbuşit, ou cruzime, lupta maselor asu
prite şi exploatate, au instaurat şi sus
Rasa „Szimenthgl", ere următoarele Rasa „Pintzgau", are următoarele carac Asupra acestor două rase va trebui să lea creşterii noilor forţe de producţie şi a spaima mulţimii uriaşe de orăşeni şi de ţinut dictatura fascistă şi au târît ţara în
caractere; capul este de culoare aibă şi în tere : culoarea roşie castanie cu o dungă acţionăm în cea mai mare măsură în ve dobândirii unei pieţe mai largi interne ţărani care înconjuraseră cu zecile de mii criminalul război anti-sovietic.
foarte multe cazuri efu pete galbene în ju albă care pleacă de la greabăn, mergînd derea obţinerii unei producţii de Lapte şi
rul ochilor sau pe faţă, vîrful botului este în lungul şirii spinării, lăţindu-se spre:( cam e oît moi ridicată, iar pentru muncă' mai fiinţau încă rîndueldle feudale şi a- clădirea Adunării, deputaţii reacţionari îşi In 1877 poporul romîn îşi cîştigă Inde
de culoare roz, uneori ou pete negre ceea crupă trecând pe sub pîntece pînă la ca-, cît mai rezistente. dau votul lui Alexandru Ioan Cuza. în pendenţa — urmare firească a înfăptuirii
ce denotă că nu este o rasă curată. Pi- pul sternului (pieptului). Uneori poate a-- păsăitorul jug otoman. Unirii şi a creării statului naţional ro
oipjarele de '3ja genţtnchi şl jaret în jos TATU LADISLAU doita alegere reprezintă o victorie hotă mân — fiind ajutat în scuturarea jugului
şînt de culoare albă, iar coamele şi copi medic veterinar In primul deceniu al celei de a doua rîtă a maselor populare. Puternica mişcare otoman de către oştile ruseşti, care au
jumătăţi a veacului trecut, Unirea Moldo populară din Bucureşti din zilele de 22- dat o însemnată jertfă de sînge pentru
Cum î n g r i j e s c v a c i l e cu lapt vei şi a Ţării Romîneşti se impune ca o 24 ianuarie 1859, a fost principalul factor eliberarea poporului nostru de sub stăpâ
necesitate imperioasă pentru majoritatea care a impus unirea Moldovei cu Ţara nirea asupritorilor turci. Dar poporul nos
claselor societăţii, împotriva ei ridieîndu- Românească. tru nu-şi câştigă adevărata independenţă
se doar marii boieri şi asupritori turci, şi libertate decât la 23 august 1944, cînd,
unii văzînd în unire introducerea unor noi Largile mase populare au reprezentat cu ajutorul glorioasei Armate Sovietice,
relaţii de clasă menite să înlocuiască re forţele interne oare au dus la împlinirea el scutură jugul asupritor fasoist, orein-
laţiile feudale învechite, iar ceilalţi vă Unirii prin îndoita alegere. Au existat du-se şi premizele desfiinţării exploatării
însă şi forţe externe care au sprijinit lup în patria noastră. Din 1944 clasa munci
zînd în spatele unirii primejdia desprin ta poporului romîn pentru unitate şi pen toare în frunte cu partidul ei a dus po
derii Prindpateior unite de sub orunitui tru crearea unui stat naţional. Intre a- porul român spre o nouă viaţă.
lor jug şi a cîştigării independenţei po cestea, Rusia a jucat primul rol. Cu 30
porului romîn. In schimb, pentru Unire au ani înainte, tot Rusia fusese primul stat Astăzi, încrezător în forţele .sale şi în
luptat masele largi ale întregului popor, oare recunoscuse dreptul .poporului din acelea ale uriaşului lagăr al păcii, poporul
populaţia muncitoare a oraşelor, ţărăni Ţaţa Românească şi Moldova la unitate romîn îşi clădeşte viaţa cea nouă, păs
mea care vedea în unire apropiata rezol .naţională. In timpul negocierilor de pace, trând cu mîndrie şi cinstind tradiţiile glo
vare a mult aşteptatei reforme agrare şi oare urmează războiului Crimeii, repre rioase ale luptei sale pentru progres din
decursul veacurilor.
Discuţiile pe marginea conferinţei „Să forma de bălegar, apoi aştern la fiecare gospodăriei, iar după aceea le duc la a- ¦Intelectualitatea democrată a vremii. In zentanţii Rusiei sprijină consecvent ideia
creştem cît mai multe animale“, mă inte vacă cîte un pat de paie gros de 10-15 dăpat. După adăpat, le bag din nou în fruntea luptei pentru unire s-au găsit Unirii Ţărilor Romîne, arătând că „nu
resează îp mod deosebit. Ca îngrijitor de cm. Terminând cu aceste lucruri mă spăl grajd, iar pe la orele 1 încep să le fac din patrioţi ca Mihail Kogăiniceanu, Vasiie numai că încuviinţează aceste vederi, ba
viaoL, vreiau să împărtăşesc şi eu câte ceva bine pe mâini, iau într-o oală apă caldă şi nou masajul, tot aşa cum v-am arătat Alecsandri şi alţii, care, ajutaţi de entu încă la ccaziune le va sprijini cu putere“.
din experienţa mea. . şuştarul de muls şi intru din nou în grajd. mai înainte, şi încep mulsul al doilea. ziasmul şi lupta mulţimilor, au impus Ideia unirii a fost sprijinită cu deose
Adunărilor Elective pe domnul cel nou bită căldură de cercurile înaintate ale so
De şase ani sânt angajat la gospodăria înainte de muls, fac masajul sfîrourilor Pe la orele 3 după masă le dau o can
agricolă de stat din comuna Galda de Jos, in cruce şi masajul ugerului', timp de 5 titate de 5 kg. de nutreţuri (trifoi sau simbol al unirii. cietăţii ruse, de marii democraţi revolu
daionjui Alba, ca îngrijitor şi mulgător de minute. Terminând cu masajul, şterg bine lucemă) şi mai fac o curăţenie generală
vaci. Am în primire 14 vaci de rasă „Szi ungerul cu prosopul şi mă opuc de muls. prin grajd. Către seară între orele 5-6, le Burghezia şi o parte din boerime — ţionari, oare, pe drept cuvîpt, vedeau în
menthal“. Mai an urmă ou vreo câţiva ani, Laptele ce-1 mulg, îl introduc în şuştax. duc din nou la plimbare şi pe urmă la
nu cunoşteam metodele de îngrijire şi Oînd văd da vaca începe să-şi împuţinieze adăpat. îmbogăţite prin activitatea noilor între progresele popoarelor vecine o întărire a
hrănire de se aplică la vacile cu lapte, şi din lapte, îi fac din nou un masaj după
Lucram după cum cunoşteam de la bă care continui cu mulsul. In felul acesta După adăpare, bag vacile în grajd şi le prinderi industriale, a negoţului şi a a- propriei lor lupte pentru libertate şi pro
trâni. Cansuitându-mă cu tovarăşa tehni obţin de la o vacă la o mulsoare pînă la dau la fiecare cîte 5 kg. de porumb proas
ciană zootehnistă, Hariga Margareta, refe 9 litri lapte. păt murat. In timp ce ele mănâncă, eu rendăşiei, şi care doreau o piaţă largă gresul poporului rus, Revistă „Sovreme-
ritor la raţiile de furaje ce se dau vaci încep să le fac masajul pentru a treia mul
lor cu lapte, cum se face mulsul şi îngri Mulsul $1 fac de trei ori pe zi: dimi soare şi după aceea le mulg. care să le permită continua dezvoltare a nnic 1” — condusă de Cernîşevski şi Do-
jirea lor, mi-arn dat seama că nu lucrez neaţa, la amiază şi seara.
cum trebuie şi că pot să obţin, respectând Cînd am terminat ou mulsoarea, le mal mănoaselor lor afaceri — s-au pronunţat broiiubov — manifestă cea mai caldă
regulile zootehnice, producţii mult mai Dimineaţa, odată ce am terminat cu dau cîte 2 kg. de paie de orz şi le aştern
mari de lapte. Astăzi, muno'a mea s-a îm mulsul, dau vacdlor o raţie de lucemă sau cîte un pat de paie gros pînă la 15 cm.. pentru Unire. Burghezia vedea în ac'est simpatie pentru poporul român. „Cîţi ani,
bunătăţit mult. trifoi pînă la 5 kg., iar după asta mă apuc pentru odihna de noapte.
să le spăl cozile şi picioarele ou apă cal act un -mijloc de extindere şi de adân cîte secole, se scrie într-un articol apărut
Să vă povestesc cum lucrez: La orele 4 dă pentru a le lua toată murdăria intrată îngrijirile şi hrana raţională, după indi
dimineaţa mă Scol şi -după ce m-tam îm în piele. Moi târziu, dau cu ţesaia şi du caţiile zootehnicienilor, au făcut să mulg cire a exploatării capitaliste în vederea în revista amintită, au suferit bieţii ro-
brăcat, mă duc şi dau la fiecare vacă oît© peria pînă când văd că tot praful s-a luat de la o vacă, zilnic, cîte 26 litri, d^. lapte.
de pe piele. Miai fac odată curăţenia, graj ' Sfătuiesc pe toţi ţăranii muncitori cres unei rapide îmbogăţiri, iar, pe de altă . mîni, prin cîte suferinţe eu trecut! A ve
o raţie de furaje concentrate ca,; uruială dului şi pe la orele 9 dimineaţa dau la cători de vaci, să urmeze cuvântul zooteh
fiecare vacă o raţie de porumb furajer nicienilor. Ou siguranţă că vor obţine pro parte, posibilitatea de a obţine noi avan nit timpul recunoaşterii pentru această
de tărîţe amestecată cu porumb în can însdiozat în cantitate de 10 kg. Le las pe ducţii mari de lapte.
urmă să se odihnească două ore, după care le taje politice, care să-i permită o partici ţară bogată, generos înzestrată de natură,
titate pînă la 1,5 kg. După aceasta, mă mai dau 2 kg. de paie de orz. Apoi, le MOLDOVAN VASILE
• scot tâmp de o oră la plimbare prin curtea îngrijitor şi mulgător de vaci, la pare mai activă la conducerea sbatului. dar care n-a auzit decît tunetul armelor,
apud de curăţirea grajdului, cănind toată G.A.S., Galda de Jos, raionul Alba.
Dar, pe de altă parte, legată prin interese în loc să aibă parte de brazda fertilă a
murdăria din timpul nopţii afară ia plat
şi afaceri cu moşierimea, înfricoşată de plugului paşnic”.
reeditarea unui 1848, care să dea posibili In timp ce Rusia sprijină cu putere do
Mulţi ţărani muncitori din regiunea Ştiri de la sate şi uneltelor agricole pentru însămânţările
noastră folosesc cu pricepere lunile de de primăvară. Pînă în prezent ei au repa
iarnă. Unii transportă gunoi la cîmp, al muncilor, au fost ţăranii muncitori Sil- rat 114 pluguri, 2. semănători de grîu, 3
ţii curăţă pomii, iar alţii repară maşinile tractoare, 2 trioare, 36 vermorele, 35 gra
şi uneltele agricole pentru însămânţările văşan Vila, Ordean Ioan, Cîmaţ Gheor- pe şi altele.
din primăvară.
gh© şi alţii. 'k Primii care au început reparatul, au
Ţăranii muncitori din comuna Mihalţ, fost ţăranii muncitori Igna Constantin din
raionul Alba, au curăţat peste 3.500 pomi Nu de mult, ţăranii muncitori din ora satul Sîntuhaim, Molnar Ludovic şi Brîn-
fructiferi de diferite varietăţi. In fruntea şul Deva, au început repararea maşinilor duşa Petru, din Deva.
Pe teme economice intră în formarea preţului de cost are o reuşit să execute 13 bucăţi într-un schimb. care încalcă disciplina socialistă. Numai
la fabrica de conserve din Deva, absen
Reducerea prefului de e@s! — principală pîrghfe deosebită însemnătate în desfăşurarea cu Deici s-a obţinut o creştere a productivi ţele nemotivate pe intervalul de la 1—15
în ridicarea rweSuiusS de frai af poporului rrauncifor ianuarie a.c. echivalează cu timpul în
succes a luptei pentru reducerea acelor tăţii muncii, o încărcare mai bună în oare s-ar fi putut fabrica 1400 bucăţi cu
tii ou Conserve, 1500 kg. preparate.de car
cheltuieli, care influenţează în med hotă timp a maşinilor, fapt ce a determinat ne şi un număr însemnat de cutii pen
tru conserve.
rât nivelul preţului de cost (nu trebuie reducerea preţului de cost al producţiei.
In lupta pentru reducerea preţului de
însă neglijată nici o acţiune de reducere Introducerea şi extinderea metodelor cost trebuie neîncetat avut in vedere şi
faptul că productivitatea muncii să crească
In numeroase întreprinderi din regiu sovietice şi deci a acumulărilor socia nual numai cu 1% preţul de cost al pro a celorlalte cheltuieli). înaintate şi a iniţiativelor fruntaşilor noş într-un ritm mai accelerat decît salariul
nea nbastră colectivele de muncă des liste necesare dezvoltării economiei na ducţiei s-ar putea obţine economii în va mediu. Dacă această corelaţie nu este res
făşoară du avînt întrecerea socialistă pen ţionale şi totodată a dat posibilitatea sta loare de 173.080 led din care se pot con Numeroase sînt căile pentru reducerea tri în producţie, este un important mijloc pectată şi dimpotrivă în unele locuri sa
tru îndeplinirea planului pe ultimul an tului sovietic să reducă preţurile de vîn- fecţiona 3113 poşete, ori 3577 ghete, sau lariul mediu întrece indicele de creştere
al cincinalului acordând o mare atenţie zare ele mărfiurilor, determinându-se o 4972 pantofii pehtru fete. preţului de cost al producţiei. Cel mai de reducere a preţului de cost. De exem al productivităţii muncii, atunci se va urca
mobilizării rezervelor pentru sporirea pro simţitoare creştere a puterii de cumpărare preţui de cost. Un exemplu concludent în
ducţiei şi productivităţii muncii, pentru a oamenilor sovietici Preţul de cost al producţiei este unul important factor este creşterea producti plu, instruirea după metoda Covaliov a această privinţa îl constituie I.F.E.T.-urile
reducerea sistematică a preţului de cost. dintre cei mai însemnaţi indici calitativi din Orăştie şi Pui precum şi de la Com
In economia sooiaiistă bazată pe pro care caracterizează activitatea fiecărei în vităţii muncii, adică- creşterea producţiei ţesătoarelor de la ţesătoria din Vulcan, binatul metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“
Recenta hotărîre a partidului şi guver prietatea socialistă asupra mijloacelor de treprinderi industriale sau a fiecărei ra din Hunedoara. In trimestrul IV din anul
nului cu privire la desfiinţarea sistemu producţie, muncitorii, tehnicienii, inginerii muri a economiei naţionale. In ele sînt cu aceleaşi cheltuieli de muncă, obţinîn- a avut drept rezultat reducerea timpilor trecut la aceaste întreprinderi fondul, de
lui de aprovizionare pe bază de cartele şi funcţionarii sînt •cointeresaţi în - re oglindite sub formă bănească toate chel- salarii a fost depăşit cu 28,9---64,31%, in
şi raţii, creează condiţii prielnice pentru ducerea preţului de cost deoarece toate ' túieliie' de producţie ale întreprinderilor du-se mai multe produse în aceeaşi uni de lucru La diferite operaţiuni, creându-se timp ce indicele de plan privind produc
creşterea continuă a volumului de bu economiile obţinute revin, sub diferite industriale. tivitatea muncii nu a fost realizat decît în
nuri de larg consum, măreşte cointere forme, în întregime celor ce muncesc". tate de timp. Realizarea unei sporiri Con posibilitatea ţesătoarelor să depăşească proporţie de 42,9—73,8%. Este clar că a-
sarea oamenilor muncii în sporirea pro Care sînt elementele Componente ale ceastâ disproporţie a dus la o serioasă
ducţiei industriale şi agricole, stimulează Nu acelaşi lucru se întâmplă în sistemul preţului de cost? Preţui de cost al pro tinue a productivităţii muncii este condi prevederile planului de producţie pe anul creştere a preţului.de cest.
dezvoltarea schimbului de mărfuri între economic capitalist bazat pe proprietatea ducţiei este format dintr-un număr de
oraş şi sat, dă putinţă unor treptate re privată asupra mijloacelor de producţie. elemente dintre care mai însemnate sînt ţionată de o serie de factori ca :. introdu 1954 cu 1,59%. Tot în strînsă legătură cu O altă cale importantă — principala
duceri de preţuri pe baza creşterii pro- In lumea capitalistă, reducerea preţuiau următoarele: pîrghie în reducerea preţului de cost al
dudtivităţii muncii, a reducerii preţului de cost duce la mărirea profitului pentru cerea tehnicii noi, mecanizarea, creşterea creşterea productivităţii muncii trebuie a- producţiei — este introducerea unui re
de cost, al sporirii cantităţilor de măr capitalism, la o mod ciuntă exploatare a a) Cheltuieli materiale (materii prime, gim sever de economii prin scăderea sis
furi pe piaţă. Succesele dobândite în oamenilor muncii. materiale auxiliare, combustibil, energie calificării cadrelor, îmbunătăţirea organi rătat aportul preţios pe care îl reprezintă tematică a cheltuielilor materiale (materii
cursul anului trecut în creşterea produc electrică, întrebuinţate în procesul de prime, materiale auxiliare, combustibil,
tivităţii muncii, în realizarea de economii Reducerea sistematică a preţului de producţie). zării procesului tehnologic al producţiei mişcarea inovatorilor şi a raţionalizato- energie electrică). In această acţiune, de
de materii prime şi materiale auxiliare, în cost va da posibilitatea statului nostru mare însemnătate sînt diferitele iniţiati
să ieftinească mărfurile puse la dispoziţia b) Amortizările (fondurile pentru men şi a muncii, justa aplicare a principiului rilor. In anul 1954 la întreprinderile car ve îndreptate spre reducerea consumului
scăderea oheltuieldlor administrative gos oamenilor muncii şi în acelaşi timp să ţinerea în stare de funcţiune a maşinilor, de materii prime şi materiale auxiliare,
podăreşti, li se adaugă altele nod,' Care investească fonduri din ce în ce mai mari instalaţiilor şi pentru înlocuirea celor socialist, etc. bonifere din Valea Jiului au fost înregis sau Înlocuirea unor materiale cu altele
vor avea drept efect reducerea preţului pentru dezvoltarea economiei naţionale, uzate). fără a fi influenţată calitatea produselor
de cost al producţiei într-o serie de în construind noi fabrici şi uzine, meoanizînd In ceea ce priveşte folosirea deplină a trate 293 inovaţii din Care 150 au şi fost Iniţiativa fruntaşului în producţie Nicoîae
treprinderi. Aceste succese arată că din agricultura, pentru satisfacerea anumitor c) Salarii şi accesorii (salariile persona Militam de la fabrica „Nicolae Bălcesou“
ce în ce mai mult pătrunde în rândul nevoi sodial-culturale, prin ridicarea de lului productiv şi ale personalului ad capacităţii de producţie a întreprinderi aplicate. In urma acestora s-au realizat de a realiza din aceiaşi cantitate de mate
oamenilor muncii ideia subliniată în ho şcoli, cămine culturale, locuinţe, case de ministrativ la care se adaugă sumele chel rie mai muită încălţăminte, a găsit o
tărârile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. odihnă, spitale, etc. Iată de ce reducerea tuite pentru Concedii, asigurări sociale, lor noastre trebuie arătat că în multe lo importante sume de bani. De exem largă răspândire în întreprinderile din re
din august 1953, cît şi în celelalte docu preţului de cost în toate ramurile econo etc.). giunea noastră obţinîndu-se importante
mente ale partidului, că de felul în care miei naţionale este sarcina cea mai im curi maşinile nu sînt just utilizate, ele plu, inovatorul Remzo Iosif de la URUMP economii de piele.De enemplu la fabrica
munceşte fiedare colectiv pentru a spori portantă a fiecărui om al muncii, a tutu d) Diferite cheltuieli gospodăreşti (sume „Simion Bărnuţiu" din Alba-Iuilia în anul
producţia şi productivitatea muncii, pen ror organelor economice de partid şi necesare pentru poştă, telefon, rechizite, putând da mult mai mult ca în prezent. a confecţionat o matriţă cu care se pot trecut s-au economisit peste 90.000 dcm.
tru a reduce preţul de cost, depinde ca sindicale. deplasări, lumină, cheltuieli destinate pro pătraţi piele, din care se pot croi 6.400
pe piaţă să existe mai multe şi mai ief tecţiei muncii, dobânzile şi amenzile su De pildă, în ultima vreme industria me executa bolţurile pentru lanţ de craţer. feţe de pantofi, 43.000 m.p. meşină din
tine produse, depinde ridicarea puterii de Reducerea de pildă, du numai 1 la portate de întreprindere, etc.). care va ieşi căptuşeală pentru 3.975 buc.
cumpărare a muncitorilor, tehnicienilor, sută a preţului de cost pe o ramură in talurgică din ţara noastră a fost înzestra Această inovaţie a dus la reducerea tim încălţăminte şi niţele.
inginerilor şi funcţionarilor. dustrială are o mare însemnătate, reali- Mărimea fiecărui element, greutatea sa
zîndu-se economii uriaşe. Dacă în indus specifică în alcătuirea preţului de cost tă cu peste 7000 de maşini noi moderne. ‘ pului de confecţionare de la 1,30 minute Lupta pentru reducerea’ Consumurilor
Din bogata experienţă a Uniunii Sovie tria uşoară s-ar realiza reducerea cu 1% diferă de la o ramură de producţie la specifice de materiale trebuie să fie larg
tice în domeniul construirii socialismului a cheltuielilor generale s-ar putea obţine alta. Spre exemplu, în industria textilă Cu toate acestea într-o serie de întreprin la 18 secunde, realizîndu-se astfel o e-
şi trecerii spre comunism, se desprinde anual economii echivalente cu valoarea cheltuielile pentru materii prime, mate
du tărie importanţa reducerii preţului de a peste 1 milion metri pînză nealbită. riale auxiliare, energie electrică au o deri metalurgice noile maşini nu sînt fo concmie până la sfîrşi'tul anului trecut de
cost, care a constituit un factor puternic Sau dacă ne oprim la posibilităţile unor greutate mai mare în formarea preţului
în creşterea rentabilităţii întreprinderilor întreprinderi, de pildă, „Simion Bărnuţiu“ de cost decît cele corespunzătoare în in losite îndeajuns. O cauză principală a peste 5.600 lei.
din Sebeş, observăm că redueîndu se a* dustria extractivă (carboniferă), unde sa
lariile şi accesoriile sînt în primul rând îndeplinirii planului de reducere a pre Ridicarea continuă a Calificării profesio
părţile componente ale preţului de cost.
Cunoaşterea elementului principal care ţului de cost la unele întreprinderi este nale a muncitorilor duce în mod firesc la
creşterea necorespunzătoare a productivi stăpânirea de către aceştia în mai bune
tăţii muncii în raport cu înzestrarea în coriddţiuni a procesului tehnologic al pro
treprinderilor cu maşini şi unelte noi, pre ducţiei, putându-se obţine realizări în di
cum şi gradul scăzut de folosire a utila recţia scăderii preţului de cost. Iniţiativa
jelor. De o deosebită însemnătate pentru izvcrîtă din grupa 19-a sindicală, de la
folosirea capacităţii maşinilor este lichi uzinele „21 Decembrie“ din Bucureşti,
darea pierderilor de timp de lucru cu pentru ridicarea celor rămaşi în urmă la
prilejul predării schimburilor. S-a con nivelul fruntaşilor, reprezintă un preţios
statat de pildă, că trei muncitori ce lu mijloc pentru calificarea muncitorilor,
crează în trei schimburi la acelaşi strung pentru creşterea productivităţii muncii şi
pierd cu ocazia preluării schimbului, cu reducerea preţului de cost.
reglarea maşinii, etc. din 24 ore mai mult Lupta pentru scăderea sistematică a
de 2 ore şi 15 minute, adică aproape 10% preţului de cost este influenţată şi de
(asta nu în general). Introducerea metodei felul în care se asigură in întreprinderi
Antoninei Jandarova, preluarea schimbu respectarea disciplinei socialiste a mun
lui din mers, a determinat folosirea inte cii. Mai sînt unităţi de producţie unde
grală de către fiecare strung a celor 8 .organizaţiile de partid nu duc o susţinută
ore de lucru. Astfel, în timp ce înainte da muncă de educare a oamenilor, nu an
aplicarea metodei Jandarova unul din cei trenează marea masă a muncitorilor în
trei strungari executa într-un schimb formarea unui curent de opinie împotri
9 piese, după aplicarea acestei metode a va chiulangiilor, plângăreţilor, a celor
