Page 24 - 1955-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 44§

D ocum entele sesiunii lărgite Evenimentele din Costa-Rica

E mai mult de o săptămână de cînd partea de nord, spre graniţa cu Nicaragua.

a Biroului Consiliului Mondial al Păcii trupe de mercenari înarmaţi venind din Industria naţională este aproape inexis­

Nicaragua au invadat mica republică dm tentă, bogatele zăcăminte de petrol, aur şi

America Centrală — Costa-Rica — reedi­ argint fiind exploatate de monopolurile

tând evenimentele petrecute anul trecut din S.U.A. întinsele plantaţii de banane,

în Guatemala. Intervenţioniştii au Ocupat cacao şi cafea din nord sînt în cea mai

Declaraţia Biroului Consiliului Mondial al Păcii cîteva localităţi din nordul ţării şi au e- mare parte acaparate de societatea nord-

fectuat zboruri deasupra oraşelor costa- americană „United Fruit Company“, care

VIENA (Agerpres). - TASS : genţelor internaţionale. Popoarele ştiu din proprie experienţă că o asemenea politică nu ricane mitraliind populaţia civilă. stăpîneşte mai mult de o treime din te­
poate să ducă decît la ruină economică, mizerie şi război. Mişcarea mondială pentru
In preajma noului an, 1955, s-au ivit două primejdii care planează asupra popoa­ pace cheamă popoarele să ţină seama de întreaga gravitate a acestei noi primejdii şi Ca şi în cazul Guatemalei, agresiunea renurile arabile ale ţării. Populaţia tră ­
relor : primejdia remilitarizării Germaniei şi hotărîrile adoptate pentru a pregăti şi justi­ să folosească toate mijloacele aflate la dispoziţia lor pentru a o înlătura.
fica un ră/boi atomic. Aceste primejdii au apărut în momentul cînd în faţa popoarelor împotriva Republicii Costa-Rica a fost ieşte într-c stare de înapoiere şi mizerie
s-au deschis noi perspective de pace. Aceste primejdii au apărut ca urmare a acţiunilor Acţiuni coordonate ale popoarelor pot pune capăt politicii blocurilor. Asemenea ac­
unor guverne răspunzătoare şi nu numai ca urmare a declaraţiilor unor oameni politici ţiuni pot obliga guvernele să treacă la tratative, la dezarmare şi la folosirea energiei precedată de o serie de pregătiri febrile de nedescris ; foamea este un fenomen
sau conducători militari. Aceste acţiuni sînt îndreptate în mod vădit împotriva voinţei
popoarelor respective şi împotriva opiniei pu blice a întregii lumi. atomice exclusiv în scopuri paşnice. făcute în ultimul timp în statui vecin Ni­ endemic pentru două treimi din locuitorii
Oamenii nu vor fi pasivi şi nu vor admite să fie tîrîţi în urgiile unui război ato­
Remilitarizarea Germaniei şi piedicile pe care pactul Asiei de sud-est (S.E.A.T.O) caragua : sporirea forţelor armate, şi în ţă r ii; mii şi mii de oameni sînt seceraţi
le pune in calea rezolvării paşnice a problemelor Asiei subliniază gravitatea excepţio­ mic. Problema nu este de a stabili instanţa militară sau guvernamentală care să poată
nală a hotărîrilor adoptate de Consiliul blocului nord-atlantic (N.A.T.O.). lua o hotărîre cu privire la războiul atomic să facă distincţie între aşa-zisele arme tactice special a aviaţiei, livrările de armament anual de tuberculoză şi malarie, iar mor­
şi cele strategice. Problema este ca înlături nd distrugerea, asuprirea şi mizeria pe care
Aceste hotărîri au drept scop să legaliz eze războiul atomic care a şi fost condamnat acest război le-ar aduce după sine, să se asigure tuturor popoarelor lumii indepen­ din S.U.A. şi, recent, sosirea unul număr talitatea infantilă este extrem de ridicată.
de conştiinţa omenirii şi de dreptul internaţional şi să convingă opinia publică de nece­ denţa şi dreptul la dezvoltarea resurselor lor proprii, pentru ca toate, împreună, să păşească
sitatea unul asemenea război. Fie pot duce la dezlănţuirea unui război atomic în Asia şi în pe calea securităţii şi propăşirii. Tocmai acestei necesităţi îi corespund chemarea la con­ de avioane din Venezuela. Aceste pregă­ Deşi din punct de vedere formal este in­
Europa. Ele creează de pe acum o astfel de primejdie pentru ţările din toate continentele. tinuarea luptei împotriva remilitarizării Germaniei şi chemarea la organizarea unei largi
campanii împotriva armei atomice. Tocmai acestei necesităţi îi corespunde convocarea tiri, care nu puteau lăsa nici o îndoială dependentă, Costa-Rica este de fapt o co­
Remilitarizarea Germaniei şi legalizarea războiului atomic sînt strîns legate între ele. la 22 mai 1955 la Helsinki a unei mari adunări mondiale Ia care se vor întîlni reprezen­
Ele sînt roadele uneia şi aceleiaşi politici ba zale pe scindarea lumii în două blocuri, asupra scopului lor, au trezit îngrijorarea lonie a S.U.A. care o stăpîneşte prin in­
pe orientarea către poziţii de forţă, pe folosi rea războiului ca mijloc de rezolvare a diver­ tanţii forţelor iubitoare de pace din toate ţările.
justificată a guvernului cosbarican, cu a- termediul atotputernicei „United Fruit“ —
Viena, 19 Ianuarie 1955.
tît mai mult cu cit republica Costa-Rica foarte nemulţumită de atitudinea preşedia?

nu posedă armată nici aviaţie, ci numai telul Figueres care, deşi a permis capi­

mici forţe .poliţieneşti. Dealtfel preşedin­ talului american să exploateze toate bo­

tele republicii, Jose Figueres, a Cerut, încă găţiile ţării, în ultimul timp, sub presiu­

înainte de declanşarea invaziei, convocarea nea maselor populare, a făcut unele de­

unei sesiuni extraordinare a aşa-zisei „Or­ claraţii şi a luat o serie de măsuri preju-

ganizaţii a Statelor Americane (O. S. A.) dicitod interesele societăţii „United F ruit“.

care să ia măsuri pentru a preîntâmpina Printre altele, el a cerut ca „United Fruit“

pericolul unei noi agresiuni în această să achite statului un impozit de 50% în

Apelul către popoarele Europei .parte a lumii. Dar O.S.A. nu a luat nici o loc de 15%, şi să plătească taxe vamale,

măsură, dovedind încă odată că este doar iar parlamentul a hotărît chiar s ă .inten­

Popoarele Europei resping crearea Weh rmachtului. Guvernele care au semnat acordurile de la Londra şi Paris nu pot să mal ascundă un simplu instrument în mîna imperia­ teze un proces sooietăţii pentru faptul că
Popoarele iau atitudine împotriva refacerii — după numai zece ani de la termina­ urmările tragice ale creării noului Wehrmacht. Remilitarizarea Germaniei occidentale ar
rea războiului — a armatei care a semănat moartea şi distrugerea în Europa. atrage după sine constituirea unor forţe armate în Germania răsăriteană. Ea ar intensifica liştilor nordamericani. a oprit o parte din salariile lucrătorilor
Popoarele sînt indignate de posibilitatea ca arma atomică să fie pusă la dispoziţia cursa înarmărilor, ar exclude pe mulţi ani posibilitatea unificării paşnice a Germaniei şi
foştilor generali hitlerişti. ar îngreuna orice organizare a securităţii colective în Europa. Este deosebit de semnificativă poziţia de costarioani. Refuzul demonstrativ ăl Re­
Popoarele nu se vor împăca niciodată cu această crimă.
Ratificarea tratatelor cu privire la crearea Wehrmachtului nu este încă nici pe de­ Consiliul Mondial al Păcii cheamă bărbaţii şi femeile din toate ţările să depună aşa zisă „neutralitate“ adoptată de S.U.A., publicii Costa-Rica de a participa la con­
parte un fapt împlinit toate eforturile, să-şi manifeste întreaga hotărîre şi întregul lor curaj pentru a zădărnici
La Londra şi Paris, în parlamentele care au aprobai aceste hotărîri, din rîndurile care se străduiesc să prezinte invadarea ferinţa panamericană de la Caracas, fap­
deputaţilor chemaţi să se pronunţe, nu s-a găsit nici măcar jumătate care să dorească ratificarea şi aplicarea tratatelor de la Londra şi Paris.
Consiliul Mondial al Păcii cheamă bărbaţii şi femeile care au dus o luptă eroică Cosba-Ricii ca o chestiune „internă“ sau tul că în ţară există o mişcare sindicală
să voteze în favoarea acestor acorduri. Guvernele, ca şi parlamentele, au fost nevoite să
împotriva reînarmării Germaniei, precum şi pe toţi cei care încep să-şi dea seama de da un rezultat ai duşmăniei personale diri- condusă de F.S.M., greva celor 10.000 de
recunoască făţiş că popoarele lor manifestă o atitudine ostilă faţă de acordurile de Ia primejdia care se apropie, să-şi unească şi să-şi sporească eforturile pentru a împiedica
Paris. Aceste guverne însă, nu intenţionează să ţină seama de rezistenţa popoarelor euro­ reînvierea militarismului german şi a asigura securitatea Europei cu participarea unei ire preşedintele Figueres şi' direotorul re­ muncitori de pe plantaţiile de banane care
pene şi îndeosebi de rezistenţa crescîndă a poporului german însuşi.
Germanii iubitoare de pace. publicii Nicaragua, Somoza. Dovadă că a avut loc anul trecut, şi in sfîrşit decla­
Hotărîrile adoptate de parlamente împo triva voinţei popoarelor nu pot lega popoarele. Cu ajutorul tuturor popoarelor, Europa nu va admite crearea unui nou Wehrmacht.
lucrurile nu stau cîtuşi de puţin astfel raţia Iul Figueres că investiţiile de capital
Viena, 19 ianuarie 1955.
e faptul că pînă şi presa reacţionară a- nordamerioan în ţările Americii Latine

meriaană nu numai că nu poate.ascunde „constituie o ooupaţie economică asemă­

adevăratul caracter al acestei invazii dar nătoare întrucâtva Cu o ooupaţie m ilitară”

dezvăluie şi rolul S.U.A. în pregătirea şi ;— toate acestea au declanşat furia impe­

organizarea ei. Astfel săptămânalul „New rialiştilor nordamericani. Ei au luat hotă-

Statesman and Nation” scria recen t: „dacă rlrea să instaleze în Cosba-Rioa o dicta­

Apelul către popoarele lumii S.U.A. nu vor ac'orda Republicii Costa- tură care să asigure o dominaţie neştir­

Riioa nici un ajutor diplomatic sau mili- . bită şi posibilităţi de exploatare nelimi­

Cerem distrugerea în toate ţările stocurilor de arme atomice şl încetarea imediată tar, aceasta va confirma suspiciunea că tate.

In prezent, anumite guverne se pregătesc să dezlănţuie un război atomic. Ele vor Viena. lt ianuarie 1955. departamentul de stat, cel puţin în mod Poporul cosbarican, care se bucură de
?ă convingă popoarele de inevitabilitatea acestuia.
a producţiei acestora. tacit, încurajează pe preşedintele Somoza simpatia popoarelor, strîngîndu-se în ju­

Folosirea armei atomice ar duce Ia un război nimicitor. participanţii la şedinţă au semnat Apelul că­ să reediteze împotriva Republicii Costa- rul forţelor guvernamentale, este ferm ho­
tre popoarele lumii. Gu aceasta a început
Declarăm că guvernul care va dezlănţui războiul atomic va pierde încrederea poporu­ Participanţii la sesiunea lărgită a Biroului campania mondială pentru strîngerea de Rioa tactica oare s-a dovedit eficace în tărît să nu permită realizarea manevre­
lui său şl va fi condamnat de toate popoarele. Consiliului Mondial al Păcii au adoptat a- semnături pe acest document de oea mai
cest Apel într-o atmosferă de uriaşă insufle mare importanţă. privinţa Guatemalei“. ......... " ' ' - ' lor odioase ale Washingtonului. După cum
Ne ridicăm împotriva acelora care pregătesc războiul atomic. ţire. Ei şi-au exprimat solidaritatea cu acest
document prin aplauze puternice. Apoi, toţi Se pune în mod logic întrebarea: Cui relatează agenţia France Presse, birourile

foloseşte agresiunea împotriva guvernu­ de recrutare sînt asaltate de voluntari

lui legai din Costa-Rica? oare se pun la dispoziţia autorităţilor mi­

Costa-Rica este un stat mic dar bogat litare pentru apărarea ţării lor, pentru de-

în petrol, aur şi argint. Republica are o jucarea planurilor agresive ale aţîţători-

Cu privire la politica externă a Indiei Furtuni de zăpadă, ploi suprafaţă de 51.000 km. p. şi o populaţie lor la război care nu se dau în lături sa
şi inundaţii în Europa de vest
de aproximativ, 1.000.000 locuitori. Capi­ înăbuşe în sînge orice aspiraţie de liber­
PARIS (Agerpres). —
Putemioiie furtunii de zăpadă, ploile şi tala este San Jose. Ţara este mai mult tate şi independenţă oare se manifestă în
inundaţiile continuă să provoace mani pa­
' DELHI (Agerpres). — încheierea pactului agresiv al Asiei de Congresul naţional indian îşi exprimă spe­ gube în Europa' occidentală'. • muntoasă, dar posedă şi şesuri fertile în ţările de sub dominaţia lor.
După cum anunţă Agenţia indiană de sud-est (S.E.A.T.O.) de către puterile oc­ ranţa fierbinte dă în cursul anului acesta După Cum relatează""agenţia France
cidentale şi cîteva state din sud-estul A- China îşi va ocupa locul ce-i revine în Presse în Franţa nivelul apelor Senei Buvernui cehoslovac acceptă cu recunoştinţă
informaţii, comitetul de conducere al par­ siei — se arată în continuare în rezolu- O.N.U.“. . continuă să crească. In departamentale propunerea guvernului 0. R. 8. S.
tidului Congresul naţional indian a "adop­ -ţie — constituie un fapt regretabil" “şi a Sena şi Mame digurile care apără şo­
tat mai multe rezoluţii in care este defi­ sporit nesiguranţa în această parte a lu­ In continuare în rezoluţie se vorbeşte seaua Paris-Belfort au fost distruse. PRAGA (Agerpres). — CETEKA: unor ţeluri paşnice în interesul întregii
nită politică externă şi internă a Indiei. mii, extinzind zona războiului rece. „Prin­ despre pericolul pe oare îl prezintă pentru Revărsarea apelor Rhonului ameninţă
Aceste rezoluţii vor fi supuse discuţiei cipiile oare trebuie să stea la baza rela­ omenire armele atomică şi cu hidrogen. .sud-estul Franţei. Periferiile oraşelor au La 19 ianuarie, guvernul cehoslovac a omeniri.
Congresului partidului, care a început la ţiilor internaţionale — se subliniază în re­ „Interzicerea complectă a fabricării şi fo­ fost acoperite cu apă, iar populaţia a fost
19 ianuarie la Avadi (în apropiere de Ma- zoluţie — au fost enunţate în declaraţia losirii bombelor atomică şi ou hidrogen, .evacuată. Situaţia este asemănătoare şi discutat propunerea guvernului sovietic1de Este greu de apreciat pe deplin impor­
dras). comună chino-indiană şi chino-birmană, precum şi a celorlalte arme de .extermi­ în regiunile Loirei şi Garonnei. Traficul
iar recent în declaraţia iugoslavo-indiană. nare în masă, tot astfel ca şi a armelor rutier a fost întrerupt. Sute de persoane a acorda Cehoslovaciei ajutor tehnico- tanţa propunerii guvernului sovietic pen­
In rezoluţia asupra situaţiei internaţio­ Congresul naţional indian salută fierbinte atomice convenţionale (clasice), cum ar fi sînt izolate. Agenţia France ¦Presse rela­
nale se exprimă speranţa că micşorarea aceste principii... Aceste principii consti­ artileria atomică, este absolut necesară tează că inundaţiile au consecinţele cele ştidnţific şi de producţie în domeniul dez­ tru dezvoltarea continuă a ştiinţei noas­
încordării internaţionale va continua şi tuie o alternativă de pace colectivă la pentru ca civilizaţia să fie salvată de la mai grave, printre care întreruperea ac­
că se va realiza o îmbunătăţire continuă pregătirile de război“. distrugere. Congresul naţional indian cere voltării cercetărilor ou privire la folosi­ tre şi pentru economia naţională cehoslo­
a relaţiilor internaţionale. „Acordul de la tuturor ţărilor interesate să înceteze ex­ tivităţii a numeroase fabrici şi uzine ai
Geneva ou privire Ia Indochina — se spu­ In legătură cu problema restabilirii perienţele ou astfel de arme, iar Comisia căror muncitori în număr de cîteva mii rea energiei atomice în scopuri paşnice. vacă. In acest fel, Cehoslovaoia va avea
ne în rezoluţie — nu numai că a pus ca­ O.N.U. pentru dezarmare să examineze au rămas şomeri.
păt unui război oare dura de şapte ani, drepturilor R.P. Chineze la O.N.U., în re­ imediat această problemă“. Guvernul Republicii Cehoslovace acceptă posibilitatea de a ajunge în scurt timp la
dar a pus capăt conflictelor armate exis­
tente in lume. Congresul naţional indian zoluţie se arată : „Continuarea excluderii In încheierea rezoluţiei conducerea par­ cu un sentiment de sinceră recunoştinţă un nivel al cercetărilor ştiinţifice în do­
speră că aceasta va duce la reglementa­ tidului Congresul naţional indian declară
rea paşnică a problemelor acestui impor­ Chinei de la lucrările O.N.U. este foarte că' aprobă politica dusă de guvernul in­ propunerea guvernului Uniunii Republici­ meniul fizicii nucleare şi al folosirii prac­
tant sector al Asiei de sud-est“. dian.
regretabilă şi întirzie realizarea păcii şi a lor Sovietice Socialiste. Guvernul Repu­ tice a energiei atomice în scopuri paşnice,

stabilităţii în Asia şi în întreaga lume. blicii Cehoslovace, împreună cu întregul care fără acest ajutor ar putea fi atins

popor cehoslovac, îşi dă pe deplin seama abia după o muncă îndelungată şi grea,

că rezultatele remarcabile obţinute pentru după cercetări costisitoare necesitând un

prima oară în lume de Uniunea Sovietică mare volum de muncă şi mari investiţii,

în domeniul folosirii energiei atomice în deşi şbiinţa şi industria noastră se află la

scopuri paşnice sînt un rod al uriaşei dez— • un înalt nivel de toăfuritate. Uniunea So­

voltărd a ştiinţei sovietice, care în Condi­ vietică va acorda Cehoslovaciei un ajutor

ţiile orîndudrii socialiste se dezvoltă în­ multilateral în ceea ce priveşte proiecta­

Poporul german are de ales între două căi tr-un ritm necunoscut în capitalism. A- rea, livrarea de utilaj şi construirea de

ceste rezultate constituie rodul muncii generatori atomici experimentali Cu o ca-

dîrze şi pline de abnegaţie a întregului paoitate termică pînă la 5.000 kw. şi da

Opinia publică mondială continuă să puterniciri extraordinare lui Hdtlar. A- vor cădea de acord cu privire la ţinerea ţionează şi Declaraţia Guvernului Sovie­ popor sovietic care' îşi îndeplineşte cu acceleratori de particule încărcate. Apoi,
acorde cea mai mare importanţă Declara­ tic, propunerile Guvernului Sovietic ofe­
ţiei Guvernului Sovietic în problema ger­ cestea au fost împuterniciri pentru pre­ unor asemenea alegeri, va fi posibil să ră toate posibilităţile pentru ca Germania cinste măreaţa misiune istorică de pionier Uniunea Sovietică va pune la dispoziţia
mană. Asigurarea păcii in Europa, spre să păşească pe calea oare corespunde atît
oare tind toate popoarele europene, de­ gătirea războiului. Ratificarea acorduri­ se ajungă la un acord privind instituirea intereselor naţionale ale poporului ger­ al progresului pentru binele întregii ome­ Cehoslovaciei cantitatea necesară de ma­
pinde în mare măsură de soluţionarea man, cit şi întăririi păcii în întreaga lu­
problemei germane. Nu este pentru prima lor de la Paris — a arătat W. Ulbricht — unei supravegheri internaţionale cores­ me. niri şi o dovadă convingătoare a superio­ teriale dezagregabile pentru generatorii a-
daită cînd guvernul sovietic întreprinde
o acţiune concretă in acest sens. De astă înseamnă reînvierea militarismului în loc punzătoare asupra ţinerii alegerilor pe Serviciul de presă şi informaţii al gu­ rităţii absolute a sistemului socialist asu­ tomici şi pentru lucrările de cercetări
dată Insă Declaraţia Guvernului Sovie­ vernului vest-german a dat publicităţii la
tic intervine într-un moment deosebit de de unificarea Germaniei. întreaga Germanie. Crearea unin stat ger­ 16 ianuarie un comunicat plin de con­ pra celui capitalist. ştiinţifice. Marele ajutor acordat de gu­
important pentru viitoarea soartă a po­ tradicţii în legătură cu Declaraţia Guver­
porului german şi a păcii pe întregul con­ In Germania occidentală, ca şi în An­ man iubitor de pace şi democrat nu poate nului Sovietic în problema germană. Dar. Nobilul gest al guvernului sovietic' con­ vernul sovietic' Cehoslovaciei pentru dez­
tinent. Este vorba de fapt de calea pe care autorii acestui comunicat se declară adep­ stituie o nouă manifestare grăitoare a aju­ voltarea cercetărilor în domeniul folosirii
trebuie să şi-o aleagă astăzi poporul ger­ glia, Franţa şi alte ţări, se afirmă că ra­ L; însă asigurată decît în cazul în care ţi ai tratativelor şi resping în acelaşi timp torului frăţesc dezinteresat acordat de paşnice a energiei atomice va întări şi
man, calea permanentizării scindării Ger­ tratativele cu privire la unificarea Ger­ Uniunea Sovietică popoarelor ţării noas­ adinei şi mai mult dragostea şi devota­
maniei ou toate consecinţele decurgînd de tificarea acordurilor de la Paris nu nu­ nici o parte a Germaniei nu este legată maniei. Astăzi, cînd tratativele cu privire
aci, sau calea unificării paşnice a ţării. la unifioarea Germaniei mai sînt încă po­
mai că nu ar împiedioa, dar chiar ar de vreo condiţie decurgînd din acorduri sibile, ei resping aceste tratative, încer- tre pentru construirea unei vieţi socia­ mentul întregului popor cehoslovac faţă
După cum arată Guvernul Sovietic în cînd în schimb să convingă poporul ger­ liste fericite. de cel mai credincios şi apropiat prieten
Declaraţia sa, mai există încă astăzi po­ contribui la ducerea de tratative în pro­ separate cu privire la participarea ei 13 man că sînt pentru tratative după ra­ şi aliat — Uniunea Sovietică. După ce sa
sibilităţi nefdosite pentru realizarea unei tificarea acordurilor de la Paris, adică a- Totodată, propunerea guvernului sovie­ va pune de acord cu guvernul Uniunii
înţelegeri in problema unificării Germa­ blema germană. In Declaraţia Guvernu­ grupări militare. tunci cînd ele vor deveni imposibile. tic constituie o manifestare a politicii ex­ Republicilor Sovietice Socialiste, guvernul
niei, ţinto du-se seama în medul cuvenit terne de pace a Uniunii Sovietice, care in Republicii Cehoslovace va lua măsurile
de -interesele legitime ale poporului ger­ lui Sovietic este cuprins însă un avertis­ Alegeri libere pe întreaga Germanie şi In Germania occidentală majoritatea po­ interesul asigurării păcii în întreaga lu­ concrete necesare pentru traducerea în
man. In calea folosirii posibilităţilor exis­ porului judecă însă lucid şi este capabil me şi a prieteniei între popoare luptă fapt a acestei propuneri.
tente se află însă un obstacol pe care po­ ment care nu poate lăsa nici o urmă de restabilirea unităţii Germaniei reprezintă să înţeleagă ce anume corespunde inte­ ferm pentru interzicerea armelor de ex­
porul german îl poate în lătu ra: planurile reselor poporului german şi ce anume Punctul de vedere al guvernului Repu­
de remiliitarizare a Germaniei occidentale îndoială asupra consecinţelor ratificării premizele necesare pentru încheierea unui este contrai* intereselor sale. terminare în masă şi pentru ca energia blicii Cehoslovace a fost transmis guver­
şi de atragere a ei în grupări militare. nului Uniunii Republicilor Sovietice Socia­
acordurilor. „Este absolut evident — se tratat de pace cu Germania, care ar con­ Fireşte Că poporul german va trebui să atomică — această grandioasă descoperire
Guvernul Sovietic consideră necesare ducă o luptă grea pentru a-şi putea alege
tratative între Statele Unite ale Ameri- spune în Declaraţia Guvernului Sovietic sfinţi definitiv independenţa, suveranita­ calea pe care doreşte să păşească în vi­
edi, Anglia, Franţa şi Uniunea Sovietică itor, el trebuind să învingă toate mane­
în problema restabilirii unităţii Germaniei — că unificarea dintre Republica Demo­ tea şi egalitatea în drepturi a Germaniei vrele întreprinse de duşmanii unificării
pe baza unor alegeri libere pe întreaga Germaniei care încearcă să denatureze şi
Germanie, tratative care îşi vor pierde crată Germană, iubitoare de pace şi Re­ unite. să minimalizeze importanţa noilor pro­
insă sensul şi vor deveni imposibile dacă puneri ale Guvernului Sovietic. Puternicii
acordurile de la Paris vor fi ratificate şi publica Federală Germană, militarizată şi Guvernul Sovietic consideră că problema ecou pe care l-a trezit în Germania oc­
cidentală şi în alte ţări ale Europei oc­
puse în aplicare. atrasă în grupări militare, este imposibilă. viitoarei brînduiri de stat a Germaniei cidentale Declaraţia Guvernului Sovietic a ştiinţei contemporane — să servească liste.
- Vorbind în cadrul unui miting oare a dovedeşte însă că toate aceste manevre
avut loc la 16 ianuarie în R. D. Germană, Ratificarea acordurilor de la Paris este unite trebuie să fie rezolvată de poporal se vor izbi de hotărârea poporului german
Walter Ulbricht — prim-secretar al C.C. de a-şi realiza unificarea paşnică a ţării.
al P.S.U.G. şi prim-vicepreşedinte al incompatibilă ou restabilirea Germaniei ca german însuşi, sarcina celorlalte state Lucrările Comitetului Consultativ O.N.U. pentru
Consiliului de Miniştri al R. D. Germane Poporul romîn se alătură luptei po­ pregătirea conferinţei internaţionale în vederea
a arătat că votul în problema acordurilor stat unit şi iubitor de pace*“. fiind de a Contribui ca Germania să pă­ porului german pentru unificarea pe folosirii energiei atomice în scopuri paşnice
de la Paris are aceeaşi importanţă şi sem­ baze paşnice şi democratice a Germaniei
nificaţie oa şi votul din Reichstag din Avertismentul cuprins în Declaraţia So­ şească ferm pe calea dezvoltării paşnice şi şi este convins că aceasta va reuşi să
anul 1933 cu privire la acordarea de îm­ aleagă călea care să-i asigure realizarea
vietică nu este însă luat în seamă de a- democrate. dszvbitării sale paşnice, viitoare.

depţii remilitarizării Germaniei occiden- . Iată, aşa dar, că în faţa poporului ger­

tale. Ei repetă afirmaţiile amintita mai man se deschid două căi. O cale este aceea NEW YORK (Agerpres). — TASS : Această tendinţă a întâmpinat obiect-
In şedinţele din 18 ianuarie, Comitetul ţiuni legitime din partea altor membri ai
sus pentru a induce în eroare opinia pu­ care va duce la restabilirea unităţii Ger­ Consultativ O.N.U. pentru pregătirea con­ comitetului. îndeosebi reprezentantul Uni­
ferinţei internaţionale în vederea folosirii unii Sovietice, academicianul D. V. Sko-
blică din ţările vest-europene şi pentru a maniei şi la restabilirea de relaţii normale energiei atomice în scopuri paşnice, a belţîn, a arătat că tendinţa de a restringe
continuat discutarea ordinei de zi a apro­ lucrările comitetului consultativ contra­
putea astfel obţine mai uşor ratificarea cu toate statele Europei. Este calea care piatei conferinţe internaţionale şi a ascul­ vine hotărârii Adunării Generale cu pri­
tat pe reprezentanţii agenţiilor specializate vire la constituirea unui comitet, hotă­
acordurilor de la Paris în parlamentele asigură securitatea Germaniei prin parti­ ale O.N.U. râre în care se specifică absolut lirnped
Intrucît şedinţele comitetului sînt închi­ că secretarul general al O.N.U. efectuează
respective. Faptul că guvernul Statelor ciparea ei la un sistem de seouritate co­ se, corespondenţii nu cunosc problemele toate pregătirile pentru conferinţă în baza
care au fost incluse pe ordinea de zi a concluziilor comitetului consultativ.
Unite ale Americii, Angliei şi Franţei &u lectivă în Europa, este calea care exclude conferinţei. S-a aflat totuşi că în cursul
discutării ordinei de zi a ieşit la. iveală Corespondenţii de presă din ţările euro­
dovedit pină acum că sînt ostile orică­ participarea uneia sau a celeilalte părţi a pene şi ţările Asiei, acreditaţi la O.N.U.,
tendinţa vădită a reprezentantului Statelor califică încercările reprezentantului ame­
rei soluţii juste privind rezolvarea pro­ Germaniei la grupări militare îndreptate rican de a restringe lucrările comitetului
Unite de a restringe examinarea ordinei consultativ drept o tendinţă a S.U.A. d=
blemei germane şi că nu intenţionează să împotriva altor state. A doua cale este a pune sub controlul lor unilateral orga-
de zi şi a altor probleme legate de orga­ n-izarea şi stabilirea ordinei de zi a apro­
renunţe la politica de reînviere a milita­ calea acordurilor de la Paris, calea resta­ piatei conferinţe.
nizarea conferinţei, limitînd în felul acesta
rismului german pune însă astăzi in faţa bilirii militarismului şi a consfinţirii scin­
rolul comitetului consultativ.
poporului german problema intervenţiei dării Germaniei.

sale hoiărîte în vederea unificării ţării. O mai bună înţelegere reciprocă în pri­

In acest *scop, poporal german trebuie vinţa găsirii unor căi cu mai mari şanse

să aibe posibilitatea de a-şi exprima în de succes in vederea rezolvării unităţii

mod liber voinţa în cadrul unor alegeri Germaniei ar putea-o asigura în actua­

democrate, libere şi generale pe întreaga lele condiţii normalizarea relaţiilor din­

Germanie. In cazul în c'are guvernele R.D. tre Uniunea Sovietică şi Republică Fede­

Germane şi Republicii Federale Germane rală Germană. Tocmai acest lucru îl msn-

Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar cont aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intropr. Poligrafică de Stat DEVA