Page 25 - 1955-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
Să grăbim reparaţiile
utilajului agricol
I • ¦Lisăminţările de primăvară, constituie
o problemă de o deosebită importanţă e-
comcmică şi politică.' O recoltă sporită în
acest an, va ridica considerabili nivelul
de trai ei celor Ce muncesc de la oraşe şi
sate, va asigura o mai bună aprovizionare
cu materii prime a industriei noastre so­
cialiste, mereu în creştere, va da viaţă
prevederilor recentei hotărâri a partidu­
lui şi guvernului ou privire la desfiinţa­
rea sistemului de aprovizionare pe bază
de cartel© ş i ' raţii. Astfel, va creşte pu­ gospodăriile anexe, de pe lingă întreprin­ şi tehnicieni necesare producţiei, s-au ca­
terea de apărare a patriei noastre împo­
triva uneltirilor duşmănoase 'ale imperialiş- deri şi instituţii, reparaţiile aproape că lificat la locul de muncă un număr de
tdlor americani şi englezi.
Sîntem în plin sezon de iarnă, când pre­
gătirile pentru muncile agricole sânt in
toi. Din toate aceste munci pregătitoare,
repararea întregului utilaj agricol este o
problemă însemnată pentru viitoarele
munci agricole. Deşi ţi-ai pregătit semin­
ţele, deşi timpul est© bun, dacă n-ai ma­
şini şi unelte agridole bine reparate nu
poţi ara şi semăna La timp şi în condiţii
bune. De aceea problemă reparaţiilor la
timp şi de bună calitate trebui© să stea în
centrul preocupărilor organelor de partid
şi de stat raionale şi comunale, trebuie
să constituie în momentul de faţă preo­
cuparea cea mai de seamă a conducerilor
S.M.T., G.A.S., G.A.C. şi a gospodăriilor
anexe de pe lingă întreprinderi şi institu­
ţii, precum şi a fiecărui ţăran muncitor.
In timpul ce a mai rămas pînă la în­
ceperea campaniei agricole de primăva­
ră, trebuie să fie terminate reparaţiile
tractoarelor, ' plugurilor, semănătorilor,
grapelc-r, Cultivatoarelor şi a tuturor unel­
te1
reparaţiilor nur-oaiţv* c.cd
nimd seama că pînă la 28 februarie cel
mai târziu, trebuie terminată repararea în­
tregului parc de tractoare şi maşini agri-
oole.
Dacă unele unităţi au obţinut o serie
de rezultate bune în oampania de repara­
ţii, apoi nu acelaşi lucru se poate spune
despre S. M. T. Orăştie şi Alba - Iulie.
Conducerile acestor două staţiuni nu au
luat măsurile cuvenite de organizarea
muncii în atelierele staţiunilor oît şi pen­
tru folosirea utilajului existent. De aceea,
reparaţiile au decurs la voia întâmplării,
nimeni nu a ştiut în acest© staţiuni cit
trebuia să se repare pînă în prezent şi
care este viteza zilnică de lucru la :e-
pamaţii.
Colectivele de conducere din aceste
staţiuni, nu au avut o preocupare în orga­
nizarea muncii şi în mobilizarea meca­
nizatorilor la lucru. In aceste staţiuni,
munoa s-a desfăşurat de-a valma, fiecare
muncitor a lucrat după cum l-a tăiat capuL
In ateliere, nu s-au introdus prima dată
şasiuriie, motoarele şi maşinile care la
repararea lor necesită un minim de piese,
introducîndu-se întâi tractoarele şi maşi­
nile 'la a căror reparaţie necesită un vo­
lum mai mare de piese de schimb. Intre-
bîrnd conducerile acestor S.M.T.-uri, care
este cauza rămânerii în urmă cu repa­
raţiile, răspunsul îl vei primi sc u rt: „Nu
sînt piese de schimb“. Adevărul însă este
altul. Rămânerea în urmă cu reparaţiile,
se datoreşte comodităţii şi lipsei de in­
teres ce s-a manifestat în munca conduce­
rilor acestor staţiuni. In ce priveşte apro­
vizionarea cu piese de schimb, conduce­
rile S.M.T., n-au luat măsurile necesare
pentru recondiţionarea.unor piese care ar
mai putea fi folosite. In aceste staţiuni,
prin ateliere, prin curţi, peste tot, poţi
vedea mormone de .piese bune, ce s-ar mai
putea recondiţiona c a : pompe de injecţii,
şuruburi, colţi de grape, fiare, cormane,
automate de plug, efc.
IN A C E S T N U M Ă R :
Să creştem cit mâi multe animale — — însemnări cultural-sportive obştesc trebuie Îmbunătăţită -
(pag. 3-a)'
Ce rase de cai se pot creşte în re­ (pag. 2-a)
— Să extindem mai larg. lucrul după
giunea noastră (pag. 2-a) — Rolul organelor sindicale in orga­ metoda graficului ciclic (pag. 3-a)
— Popoarele continuă lupta împotriva
La concursul brigăzilor artistice nizarea întrecerii socialiste
reînvierii militarismului german
de agitaţie (pag. 2-a) (pag. 3-a) (pag. 4-a)
Ne vorbesc cultivatorii de sfeclă — Cum jinem noi evidenţa realizări­
de zahăr — Cultivăm 10 ha. sfe­ lor în întrecere (pag. 3-a)
clă de zahăr. (pag- 2-a) — Activitatea comisiilor de control
De pe întinsul
Cadre noi de constructori Pentru o producţie sporită de oţel ; In contul anilor viitori
Repararea uneltelor şi a maşinilor agri­
cole se desfăşoară defectuos şi în cele­ La I.C.S. Hunedoara, în cei 3 ani de Scrisoarea de răspuns a minerilor de la Teliuc La mina Vulcan, cinci gru,pa de mineri
lucrează în contul omului 1957. Patru
lalte sectoare din agricultură. In gospodă­ cînd a apărut hotărârea Comitetului Cen­
riile colective, pînă în prezent, abia s-au tral al P.M.R. şi a guvernului cu pri­ _______ căfre ofelarii hunedoreni _____ din ele şi-au luat angajamentul că
ziua de 1 Mai 1955, îi va găsi cu lucrul
reparat 45% din uneltele agricole, iar în vire la pregătirea cadrelor de munoitori Apelul vostru cu privire la colaborarea ce trebuie să existe între mineri în contul anului 1958. Rezultatele ce s-du
şi ojelari, ne-a găsit în plină activitate de pregătire a condiţiilor pentru obţinut pînă acum, sînt destul de fru­
moase. Astfel grupa minerului Iovan An-
extragerea u-nor cantităţi sporite de limonita albastră. Aceasta, pentru a da dronic lucrează în contul anului 1957 luna
viaţă prevederilor contractului încheiat între întreprinderile noastre. To­ iunie. Grupele conduse de tovarăşii Vizi
tuşi, apelul vostru ne-a mobilizat şi mai mult în jurul acestei probleme Andrei şi Iancu Octavian lucrează în con­
nici nu au început. Cel mai slab cu repa­ 2500 muncitori, peste 100 de maiştri şi atît de importante. Ne-aţi făcut să înţelegem şi mai mult cit de importantă
tul lunii mai, iar grupa minerului Boy-
raţiile stă sectorul individual din a g ric u l­ s-au asigurat întreprinderii cadrele ne­ este limonita albastră pentru şarjele de oţe1 pe care le elaboraţi.
Pentru a vă fi de folos, noi răspundem apelului pe care l-aţi adresat te Pavel, în Contul lunii aprilie 1957. A-
tură. Aci, din cele 93 tractoare abia sânt cesare în problemele de normare şi or­
minerilor, cu următoarele:
reparate 15, din cele 30 pluguri pentru ganizarea muncii. Din rândul acestor
tractoare sini reparate numai 6, iar din muncitori, amintim pe fruntaşii întrecerii
cele 564 semănători de păioase, sînt re­ sooialiste: Grigore Nicolae sudor, Tîmă
parate numai 106 bucăţi. La fel se prezin­ Ioan lăcătuş, Bălţatu Ioan miner, precum — vom căuta ca nici un bob de limonită albastră să nu se piardă ; Ceste patru grupe în cursul lunii ianua­
tă situaţia şi în ce priveşte repararea plu­ şi maiştrii Skoujfo losif, Pcpa Octavian. — vom descoperi cît mai mult minereu de acest fel, pentru a satisface rie, au obţinut depăşiri cuprinse între
necesarul vostru ; 30—62%.
gurilor şi a grapelor cu tracţiune anima­ şi alţii.
— ne vom strădui ca limonita albastră care vă trebuie la decarburarea
lă, a motoarelor stabile, a moto-pompelor Munca rodnică depusă de colectivul şco- şarjelor să fie cu un conţinut de fier de peste 50% şi un conţinut de siliciu
sub 10%.
de irigat şi a altor unelte agricole. lii de calificare în frunte cu tovarăşul Succesele obţinute se datoresc aplicării
Măsurile tehnice şi organizatorice pe care ni le propunem să le luăm
Secţiunile agricole ale sfaturilor popu­ DiaCcnescu Ioan, Deac Grigore şi alţii a metodelor sovietice Voroşin, Jandarova şi
lare raionale, manifestă o totală lipsă de fost încununată de succes. In munca de sînt următoarele:
interes faţă de repararea utilajului agri­ instruire la locurile de muncă s-au evi­ — deschiderea în cel mai scurt timp la sectorul I a unui nou front de a graficului ciclic. <
A. RANIŞ \
col. Deşi pe lingă aceste secţiuni există o denţiat în mod deosebit minerul Kader
„armată“ întreagă de tehnicieni, nefiimd Tosof, zidarul Cohan Ioan şi alţii.
însă controlaţi, aceştia au neglijat munca ¦ In noul an, colectivul şcolii de califioa- extragere a limonitei albastre, iar la sectorul II a unui alt front; Animalele contractate
de control şi îndrumare pe teren lăsând re este hotărât să-şi îndeplinească sarci­ aduc beneficii frumoase
ca reparaţiile să se desfăşoare la întîm- nile de plan, asigurând astfel întreprin­ — stimularea morală şi materială a minerilor care se vor preocupa
plare. Astfel, în raionul Alba este reparat derii muncitori calificaţi. de alegerea acestui minereu special ; In urma Hotărîrid cu privire la îmbună­
OCTAVIAN LTANOS tăţirea sistemului de contractare şi aehi-
un singur' tractor din cele 39 existente, a — fronturile din care se extrage limonita albastră vor avea prioritate ziţie de animale, păşări şi produse .'.ni-
corespondent voluntar (a alimentarea cu vagoane goale; maie. ţăranii muncitori din satul Juncu,
căiror proprietari sînt chiaburi, iar s.in ra­ comuna Ribiţa, raionul Brad, convinşi de
— însilozarea limonitei albastre se va face separat; avantajele ce le pot obţine, au început cu
ionul Orăşhie din cele 15 tractoare sînt — se vor forma la' aceste locuri de muncă echipe dintre minerii cei i nCredere să contracteze animale cu coo-
mai bine pregătiţi din punct de vedere politico-profesional; : erativa. Un exemplu în această privinţă
reparate numai 2. Comitetele executive Una dintre fruntaşele,
ale sfaturilor populare raionale şi comu­ — vom organiza întrecerea socialistă între echipe, avînd ca obiective
sporirea cantităţii, îmbunătăţirea calităţii şi scăderea preţului de cost a li­
nale, nu au obligat chiaburii, duşmanii po­ fabricii monitei albastre. întrecerea va ti organizată atît individual cît şi pe echipe
porului, care au supt ani de-a rândul vla­
Iată prin urmare, tovarăşi ojalara, că noi minerii sîntem gata să cola îl constituie ţăranul muncitor Faur Nico-
ga ţăranului muncitor, sa repare maşini­ In fiecare zi, din comuna Petre şti, ra­
le agricole, îndeplinindu-şi astfel obliga­ ionul Sebeş, ies grupuri, grupuri de mun­ borăm tcvărăşeşte, cu scopul de a da patriei o producţie sporită, de bună ! iau care a contractat o vacă cu o greu-
ţiile faţă de stat. citori şi funcţionari, care se îndreaptă spre calitate şi la un preţ de cost redus. Forţa colectivelor noastre strins unite \ ate de 350 kg., reuşind ca pînă la pre-
Pentru .terminarea reparaţiilor la timp. oraşul apropiat — Sebeş, spre fabricii© şi va rezulta o creştere şi mai simţitoare a producţiei şi productivităţii muncii, ! dare, greutatea ei să crească la 485 kg.,
satA.- Jr» fiecare..-zi. m erse şi va duce la creşterea puterii economice şi politice a patriei noastre scumpe primind astfel o sumă sporită de bani.
De asemenea ţăranul muncitor Faur
In numele colectivului de mineri ai minelor Teliuc: Aron, care a contractat o pereche de boi,
POLOCA VASILE TANASE IOAN prin o bună îngrijire şi hrănire a lor, a
directorul minelor Teliuc secretarul organizaţiei de bază P.M.R. sporit greutatea cu 500 kg. obţinând o
PUS NICOLAE BARBU MARIN creştere considerabilă a preţului. El a pri­
preşedintele comitetului de întreprindere secretarul organizaţiei de bază U.T.M. mit 7.000 lei şi un bon în valoare de 900
lei pe care primeşte la comerţul de în-
Buda Simion, Stănescu Gavrilă şi Florincaş. Gaşpar, mineri fruntaşi In timpinare ţiglă, cherestea, ciment, talpă
producţie. şi alte produse industriale.
SIMA ILIE
corespondent voluntar
Depăşiri peste plan
Muncitorii şi tehnicienii de la între­ tovarăşii Meşter Hie şi'Codrean Pascu. Reparaţii bune şi la timp
prinderea „Crlşana“ din Vaţa de Jos, De asemenea, colectivul minei Lunca, a Ţăranii muncitori din comuna Igbiu ra­
muncesc cu însufleţire pentru îndeplinirea întrecut planul celor 15 ţile din luna ia­ ionul Alba, fac intense pregătiri pentru
sarcinilor de plan. Numai pe perioada nuarie cu 5%. însămînţările de primăvară.
1—15 ianuarie a.c., colectivul carierei de întreprinderea „Crişana“ a obţinut suc­ Pină acum la cele 6 centre de reparat ma­
calcar a dat cu 20% mai mult calcar si­
derurgic pentru furnale. La obţinerea a- cese frumoase şi în ramura producţiei de şini şi unelte agricole, fierari ca tovarăşii
cestud rezultat, în mod deosebit s-au evi­ măciniş. In această ramură, planul la zi Unică Partenie şi Dărănuş Nicolae au re­
al întreprinderii a fost depăşit cu pes­ parat peste 45 de pluguri de tracţiune ani­
mală, 25 grape, 10 semănători pentru po­
denţiat muncitorii din echipele c’onduse de te 3%. rumb, 5 trioare şi două batoze din secto­
rul particular.
Acordarea distincţiei de fruntaş Cei care şi-au reparat la timp şi bine
uneltele agricole pentru a obţine producţii
în comerţul de stat 9porite la hectar au fost ţăranii muncitori
Dumitru Miron, Ureche Traian, Dan Gli-
De ourînid a avut loc o adunare a sa­ bilă. Datorită bunei organizări a lucrului gor, Dumitrean Florean şi alţii.
lariaţilor de la O.C.L.-urile din Deva, unde şi a felului în care a ştiut să conducă
ne ccndiţiurît -a repîairaţiiiicr, un iox u© P este 4.000 pomi s-a înmânat insigna de fruntaş in comer­ munca, brigada ei a deţinut mai mult timp înainte de termen
seamă îl are agitaţia politică de masă atât fructiferi stropiţi' ţul de stat vânzătoarei Ştefan Aurelia, de drapelul de brigadă fruntaşă pe unităţile
în sectorul particular oît şi în sectorul so­ la O.C.L. Alimentara, unitatea nr. 2 Deva. din Deva. Inafară de obligaţiile ce le avea Deşi nu aveau multe unelte agricole de
cialist, desfăşurată de către organizaţiile In comuna Vinţul de Jos raionul Alba, ca vînzătoare, Ştefan Aurelia, a calificat reparat, totuşi întovărăşiţii din comuna
de partid şi sindicat. In sectorul parti­ a început de curând munoa de stropire a Cu patru ani în urmă, Ştefan Aurelia, La locul de muncă două vînzătoare. In Băoia, raionul Hunedoara, s-au sfătuit să
cular, ţăranii muncitori trebuie îndrumaţi pomilor fructiferi cu soluţie de ulei hor­ şi-a început munoa într-un magazin, fiecare lună ea reuşeşte să-şi depăşească repare din timp toate uneltele agricole
să-şi repare inventarul agricol în mod ticol pentru combaterea şi distrugerea ajutoare de vînzătoare. Nu după mult timp, planul cu peste 15%. pentru lucrările de primăvară.
planificat, să se prezinte la ateliere în zilele dăunătorilor. Numai pînă în ziua de 22 La locul de muncă, ea s-a calificat ca vîn­
.stabilite. In seotoml socialist, accentul ianuarie a.c. numărul pomilor stropiţi tre­ zătoare ce deservea un raion din cadrul Pentru realizările obţinute în 1cei patru 2ele 5 pluguri, 8 grape, una semănă­
agitaţiei politice de masă trebuie să fie cea peste 4.000. magazinului. Prin hărnicia ei, servind cu ani, pentru' comportarea conştiincioasă şi toare de porumb, un trior şi 12 sape ma­
pus pe aplicarea celor mai bune metode conştiinciozitate pe . consumatori, vînză- demnă de o vînzătoare de tip nou, Comi­ nuale, pe care le aveau de reparat, le-au
de lucru, pe urmărirea întrecerii socia­ Această acţiune a fost întreprinsă de toarea Ştefan Aurelia, a ajuns în scurt tetul Central al Sindicatului din Comerţ terminat înainte de termen.
liste, pe organizarea muncii pe echipe şi secţia agricolă a Sfatului popular raional timp să fie fruntaşă. Văzîndu-i dragostea şi M.C.I. au acordat tovarăşei Ştefan Au­
muncitori individuali, pe stimularea şi Alba şi executată în mod gratuit de către de muncă, conducerea O.C.L. a trimis-o relia insigna de fruntaş în comerţul de Acum, întovărăşiţii, Lungesou Gheorghe,
popularizarea fruntaşilor. o echipă de la ac'eastă secţie. la o şctoală pentru a se califica. Odată ca­ stat. Ac’eastă distincţie a fost acordată Nădăşteanu Iosif, Sas Ludovic şi alţii,
lificată, vânzătoarea Ştefan Aurelio, a în­ în regiunea noastră la 16 salariaţi din co­ lucrează cu mult elan, la curăţirea semin­
Peste tot însă trebuie urmărită pas ou FLOCA NICOLAE ceput să muncească ou şi mai multă râv­ merţ şi cooperaţie, care ca şi tovarăşa Şte­ ţelor pentru însămînţările de primăvară.
pas Calitatea reparaţiilor. In această pri­ corespondent voluntar. nă. fan Aurelia au avut realizări însemnate şi
vinţă, în toate sectoarele un rol imjpor- o comportare civilizată faţă de oamenii Exemplul bun trebuie urmat
fafit, îl au comisiile de recepţionare, care Cînd s-a organizat o brigadă de bună munoii.
deservire, ea a fost aleasă ca responsa­ Zilele trecute brigada artistică de agi­
taţie de la S.M.T. Miercurea a prezentat
trebuie să-şi facă datoria ou mult simţ primul program artistic în faţa munci­
torilor din această staţiune.
de răspundere. Trebuie vegheat ca nici un
Membrii brigăzii au adus mulţumiri
chiabur sau alt duşman al poporului mun­ |L Io întâmpinarea campaniei agricole de primăvară fruntaşilor din S.M.T. care obţin rezultate
citor, să nu se strecoare in aceste comisii frumoase în campania de reparaţii şi au
OOOOOi criticat cu asprime pe cei rămaşi in armă.
sub formă de „specialist“.
Tinărul Fleşeru Silviu a făcut o expu­
Organizaţiile de partid şi sfaturile popu­ G. A. S. Galda de jos dărie, cu 5 zile înainte de termenul fi­ Gîrbova nere în prima parte a programului esupra
xat. părţilor pozitive după care, au urmat cîn-
lare au datoria să vegheze ca Chiaburii tece populare în cinstea fruntaşilor.
să respecte legile statului,- să îndepli­ Organizarea pe echipe a reparaţi­ T o 1e ş i i Folosind cu pricepere timpul de iar­ Un efect deosebit a avut cîntecul satiric
al tractoristului Găvruş Nicolae „Am eu
nească la timp şi în bune condiţiuni pre­ ilor, făcută de şeful mecanic Chiri- nă colectiviştii din comuna Gîrbova ce am cu chiulăii“.
gătirile aampanied agricole. In acelaşi leanu Teodor, a înlesnit mecanizato­ Odată cu venirea iernii, ţăranii raionul Sebeş, au reuşit să repare pînă Exemplul brigăzii artistice de la S.M.T.-
timp, trebuie să sporească vigilenţa tutu­ rilor şi tractoriştilor de k G.A.S. Gal­ muncitori din comuna Toteşti, raionul acum 10 căruţe, 6 pluguri de tracţiu­ Miercurea trebuie urmat şi de S.M.T. Alba
ror oamenilor muncii pentru a preveni şi da de Jos, raionul Alba, să obţină re­ Haţeg, au început să facă pregătirile ne animală, 9 grape, 2 semănători de şi Orăştie, care afirmă că „n-au elemente
zultate însemnate la repararea trac­ porumb, 8 prăşitoare şi un trior. corespunzătoare” pentru formarea brigă­
pentru campania agricolă de primă­ zilor artistice de agitaţie.
zădărnici orice acţiune din partea unor toarelor şi maşinilor agricole. vară. O importanţă deosebită au a- In fruntea muncilor au fost colecti­
cordat ei reparării utilajului agricol, viştii Depner Simion, Tiss Toma şi Secţiile politice din S.M.T. Alba şi O-
elemente dhiabureştd de a împiedica pre­ Luorînd ou multă sîrguinţă, cele păstrării şi selecţionării seminţelor. alţii. răştie trebuie să sprijine organizarea a-
cestor brigăzi, ţinând seama că timpul de
gătirile şi executarea lucrărilor agricole două echipe de tractorişti şi mecani­ In întreaga comună, funcţionează Colectiviştii din Gîrbova, paralel cu iarnă este cel mai prielnic pentru des­
de primăvară. zatori din această gospodărie au reu­ patru centre de reparat unelte, unde această muncă, au început şi lucrul făşurarea muncii culturale în staţiunile de
şit să repare pînă acum 2 tractoare s-au reparat pînă în prezent 250 piu la curăţirea seminţelor de orz, ovăz, maşini şi tractoare.
In vederea terminării încă înainte de K.D. 35 şi un tractor I.A.R. tip 23, 3 guri, 210 grape, 4 semănători de pă­ borceag şi altele, pentru însămînţările
timp a reparaţiilor, organele de partid şi şasiuri, 17 grape cu tracţiune mecani­ ioase şi 40 semănători pentru porumb. de primăvară şi continuă transportul CRIŞAN GHEORGHE
Cifrele de mai sus, reprezintă peste gunoiului de grajd la cîmp. corespondent voluntar
de stat raionale şi comunale, trebuie să . că, 10 prăşiitoare şi 7 pluguri cu trac­ 90% din uneltele reparate pe întreaga
comună. Brad
analizeze în cel mai scurt timp felul cum ţiune animală.
In Toteşti mai funcţionează de ase­ Ţăranii muncitori din oraşul Brad
se desfăşoară aceste lucrări de bază, să Pe lîngă acestea, ei au mai reparat menea, două centre de selecţionat se­ îşi pregătesc uneltele agricole pe care
ea măsuri grabnice pentru lichidarea lip­ un motor stabil pentru moara de mă­ minţe. Primii care şi-au selecţionat le vor folosi în primăvara acestui an.
surilor existente şi pentru desfăşurarea in­ cinat din gospodărie şi un autoca­ seminţele de borceag, orz şi ovăz, au
fost ţăranii muncitori Drăghin Bătut, La cele patru centre de reparat ma­
mion. Floroni Antonie, Şerban Jiga şi alţii. şini şi unelte agricole, ţăranii munci­
Pînă în prezent, pe întreaga comună, tori din acest oraş şi cătunele aparţi­
tr-un ritm mai viu a reparaţiilor. Fruntaşi în aceste munci au fost s-au selecţionat peste 2.000 kg. se­ nătoare, au reparat pînă acum peste
minţe din culturile ce se însăminţează 72 pluguri de tracţiune animală, peste
Tractorişti, mecanici, tehnicieni, fierari muncitorii Liseanu Liviu şi Fleman în mustul zăpezii. 53 de grape, 2 semănători şi 4 trioare.
şi ţărani m uncitori! Terminaţi repararea Dumitru, iar dintre utemdşti : Stăncel
întregului utilaj la timp şi în bune con­ Ioan, Pop Mihai, Andreica Ioan şi
diţiuni, contribuind astfel la obţinerea în
alţii.
Colectivul acestor două echipe s-a
acest an a unei recolte bogate la toate angajat să termine repararea parcu­
culturile! lui de muşini şi tractoare din gospo­