Page 26 - 1955-01
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 447
DIN VIAŢA SPORTIVĂ La concursul brigăzilor artistice de agitaţie
..... : ¦¦ Duminică 23 ianuarie a avut loc în sala
clubului „Filimon Sîrbu“ din Simeria,
Ce rase de cai se pot creşte ţionat cu calul de rasă „Furioso-Norts- GIMNASTICĂ. In sala de sport a Şcolii desfăşurarea întrecerii pe regiune a con Culţeman, Dumitru Popa, inginer Bîrsan taţie Pefcrib şi a clubului „23 August“ din
medii de băieţi din oraşul Deva se fac a- cursului dintre brigăzile artistice de agi
î n .regiunea noastră lar“ care a dat rezultate mulţumitoare. proape în fiecare zi antrenamente la gim taţie. Acest prilej a dezvăluit ou tărie, pu şi alţii oa aceştia, care, invocînd tot felul Deva, oare au ocupat looul întii, brigada
Pentru înmulţirea acestei rase, s-a aplicat nastică. Deosebit de îmbucurător este fap ternicul rol pe care brigăzile artistice de
tul că direcţiunea şcolii sprijină îndea agitaţie îl joacă în viaţa întreprinderilor, de „motive”, au refuzat să participe la artistică de agitaţie a U.R.U.M.P. şi I.C.S.H.
proape activitatea sportivă din această în lupta acestora pentru îmbunătăţirea
Pînă acum, cei care au luat cuvântul in şi metoda îrsăm înţarilor artificiale, me şcoală. .Astfel, cu sprijinul direcţiunii a continuă a procesului de producţie. Din cele viaţa Culturală a întreprinderii lor. care au ocupat locul doi şi brigada artis
oâdrul conferinţei prin corespondenţă „Să todă ce a avut rezultate deosebite. Astfel, fost reparată complect sala de gimnastică, peste 46 brigăzi, existente în regiunea
creştem cit mai multe animale“, au spus din 114 iepe montate anul trecut, au ră au fost procurate din vreme o serie de noastră, au luat parte la concurs un nu Trebuie remarcat programul variat, in tică de agitaţie 401 construcţii şi CFR Si-
multe lucruri interesante despre oreşterea mas gestante 78 iepe, pe cită vreme mon- materiale şi echipamente sportive nece măr de 14.
porcilor, oilor, vacilor, etc'., dar nimeni n-a tîndu-se pe cale naturală, procentul de fe sare orelor de educaţie fizică. terpretat cu multă artă, pe oare l-au pre meria, oare au ocupat looul trei. Au mai
vorbit despre creşterea calului. De aceea, cunditate este cu mult mai mic. Conţinutul variat, concentrat, asupra
în cele ce urmează vreau să spun câteva In acelaşi timp trebuie să arătăm că celor mai de seamă probleme şi legat zentat tovarăşii din colectivul brigăzii ar fost de asemenea distinse cu menţiuni, bri-
lucruri pe care un crescător de cai tre Recomandăm crescătorilor de cai să-şi profesorul de educaţie fizică de la această concret de oameni şi fapte, a demonstrat
buie să le ştie. aplece atenţia asupra îmbunătăţirii calu şcoală, lucrează intens ou o serie de elevi în mod cu totul convingător, că atunci cînd tistice de agitaţie a clubului „23 August“ *găzile artistice de agitaţie de la CFR Te
lui local prin încrucişarea cu celelalte 2a antrenamentele de atletism. In acea critica este bine ţintită, constructiv făcută
In regiunea noastră, se creşte calul au rase descrise mai sus. Calul mai are încă stă perioadă el insistă pentru formarea şi într-o formă usturătoare prezentată, îşi din Deva. Alegînd o formă de expresie de iuş, Cugir şi Teba.
tohton (local) asupra căruia s-a acţionat un rol însemnat în agricultură şi trans unei cît mai bune condiţii fizice a fiecă ajunge pe deplin scopul. Fiecare din cele
în anii de democraţie populară în părţile porturi. întrucât maşinile nu pot pătrunde rui atlet în parte. 14 brigăzi artistice de agitaţie, ce au par un ascuţit spirit critic, această brigadă a Desfăşurarea concursului regional a bri
deluroase cu calul „Lipiţan“, iar in părţile prin toate văile şi pe toate dealurile. Tre ticipat la concurs, vorbind despre roadele reuşit să obţină un succes bine meritat, In găzilor artistice de agitaţie, Care s-a ţinut
muntoase cu calul „Huţul“. In ultimul buie să i se acorde calului importanţa cu * concrete pe care le-a recoltat în urma pro special programul ei a reliefat condamna la Simeria, a scos la iveală odată mai
timp, în părţile de şes şi mai ales ps va venită. Crescătorii de cai, au în această gramelor prezentate, a arătat că, acel to bila lipsă de interes pe care conducerea mult, bogăţia talentului nostru popular.
lea Mureşului, s-a acţionat * p rin . calul direcţie sarcini deosebite. varăşi care au fost criticaţi, au reuşit să sindicatelor comerţ, cooperaţie şi poligra In acelaşi timp, el a subliniat rolul deo
„Furioso-Northstar“ şi „Ncnius“. se debaraseze în mare măsură de lipsu fie, cît şi cea a consiliului sindical re sebit de important pe care brigăzile artis
BEJAN LIYIU rile ce le săvârşeau în munca şi compor gional, o manifestă faţă de greutăţile de tice de agitaţie îl joacă în bunul mers al
Atât pentru agricultură cit şi pentru doctor veterinar osebit de grele de oare se loveşte activi muncii din întreprinderi. Răscolind cu di
tarea lor. tatea acestui club, elanul celor care-1 băcie şi persistenţă tot felul de lipsuri,
transporturi, se tinde a se obţine un cal Brigada artistică de agitaţie de la frecventează. Tovarăşii de la consiliul sin brigăzile artistice de agitaţie combat fără
dical regional, printre care şi tovarăşul cruţare atitudinile de nepăsare, chiul, bi
intermediar, propriu pentru muncile agri Creştefi cai de rasă „Lipiţan" I.C.S.H. — secţia mecanic-şef, în urma Gulea, secretarul acestuia care au fost rocratismul şi alte apucături de acest feL
programelor pe care le-a prezentat la lo prezenţi în sală, au rîs şi el de „necazu Existenţa lor în întreprinderi este de un
cole, călărie şi transporturi. Mă ocup cu creşterea cailor mai bine SCHI. In ultima vreme au fost organi cul de producţie, a reuşit să îndrepte o rile“ şi „durerile“ dubuiui. Rîsul lor însă real folos. Dar, pentru ca Intr-adevăr, cri
Să descriem acum pe f rind fiecare din de 40 de ani. Fără oai în curte parcă nici zate pe pârtiile de schi din Valea Jiului mai serie de tovarăşi ca de pildă, pe tinerii a fost cam amar. Bine ar ii ca pe viitor, tica mânuită de ele să fie eficace, să lo
multe concursuri de schi, la care au par din brigada lui Ghedeon, oare aveau pros acest rîs să se transforme într-un rîs să vească drept la ţintă, e necesar să fie sti
rasele amintite şi să analizăm care din a- ticipat numeroşi tineri şi tinere, iubitori tul obicei de a chiuli, pe munoitorul Kar- nătos, vesel, rezultat din conştiinţa faptu mulată, încurajată. Greşelile semnalate de
cestea se rentează să fie cunoscute şi în n-aşi putea trăi, atât îmi sînt de dragi. ai acestui frumos şi util sport Cele mai daş Sigismund care nu-şi îngrijea maşina lui că şi-au făcut pe deplin datoria în a- către brigăzile artistice, trebuie privite cu
Dragoste mai mare însă, pentru creşterea' bune. rezultate le-au obţinut în această cum trebuie, pe tovarăşii Voicu şl Creţu ceastă direcţie. dorinţa sinceră de a contribui la lichidarea
ce părţi ale regiunii noastre. direcţie colectivele sportive „Minerul“ din care nu duceau nioi un fel de activitate lor şi nu fierbînd de minie şi de dorul
Calul local, ce creşte în majoritatea co cailor am căpătat de vreo 10 ani încoace, Lupeni şi Petroşani. Activişti sportivi vo sportivă şi pe alţii. Brigada I.C.S.H.-ulud, O impresie deosebit de plăcută a făout răzbunării contra celor care au îndrăznit
de cînd cu ajutorul statului pot să cresc luntari din localităţile de mai sus, au do alegând forme de expresie vii, .presărate asupra publicului spectator, brigada ar să pună degetul pe punctele slabe, aşa cum
munelor din regiune, este un cal de ta lie . cai de rasă. înainte vreme, oaii pe care-i vedit din nou cunoştinţe lăudabile în ceea cu mult comic, a criticat şi pe directorul tistică de agitaţie din Petrila. Printre acei obişnuiesc să facă unii directori de între
mijlocie cu o constituţie fină, este un cal c'e priveşte organizarea în bune condiţii Man, din neglijenţa căruia nu s-a făcut care făceau parte din colectivul ei a pu prinderi. Gaz concret cel de la întreprin
oreşteam erau amestecaţi cu tot felul de a competiţiilor, indiferent de caracterul pe nici pînă acum o hală în oare să fie adă tut fi văzut şi Eroul Muncii Socialiste, derea 401 Hunedoara, unde conducerea,
destul de armonios, asupra căruia s-a ac cord, deoarece nu erau staţiuni de menta care îl au. postite maşinile de transport. tov. Haidu Iuliu a cărui piept strălucea neînţelegînd ajutorul preţios ce i-a fost
ţionat după nevoile regiunii, reuşind să înzestrate ou armăsari din rasele cele mai . de decoraţii şi oare, în cinstea minerului dat de către brigadă, prin oriticile ce i-au
I se îmbunătăţească talia, conformaţia şi bune. De multe ori, cînd iepele erau în Cu oît vom organiza mai multe antre Un program reuşit, cu multă ascuţime fruntaş Mihai Ştefan, cu care se găseşte fost făcute, a văzut în acestea drept o
călduri şi trebuia să le duc la montă, um namente şi concursuri de schi, în Valea şi îndrăzneală, axat pe problemele cele în întrecere socialistă, a cîntat un cântec
viteza. blam oiţe 50-60 de lan. prin împrejurimi Jiului, cu atât vom contribui mai mult la mai specifice ale muncii lor, a dat şi bri
Rasa „Lipiţan“ de culoare, în cele mai atragerea oamenilor muncii din această gada artistică de agitaţie de la 401 con
ca să găsesc un armăsar. Şi de Cele mal parte a regiunii în practicarea continuă a strucţii Hunedoara. Folosind cu multă maghiar.
multe cazuri, vânătă şi mai rar neagră şi multe ori nu găseam şi veneam acasă cu acestei discipline sportive şi în cunoaşte artă satira, aceasta a criticat cu multă
iepele nemontate. rea frumuseţilor naturii în timpul lunilor tărie pe oameni oa Sturza Remus — şeful
murg de diferite nuanţe, are un cap us de iarnă. secţiei transporturi care nu se interesează „ştirbire“ a „prestigiului“ său şi pentru
căţiv, fin, expresiv şi uşor berbecat. Gî- Prin faptul că, comuna noastră are o de transportul materialelor, Ouibuş Ale
tul puternic^ muşchiulos, în multe cazuri aşezare mai mult delufoasă-muntoasă, iar * xandru care se ţine mai mult de petreceri Programe reuşite au prezentat şi brigă ca să curme definitiv posibilitatea de a i
„gît de lebădă“, spinarea lungă, largă şi ţăranii muncitori cresc cai din rasele „Li decât de serviciu, sau ca Groza Ana, Mimi
puternică, iar coada prinsă sus şi purtată piţan“ şi „Huţul“, la staţiunea de montă MOTOCICLISM. Zilele trecute Colecti zile artistice de agitaţie din Teiuş, Sime- se mai întâmpla asemenea lucruri, s-a a-
frumos măi ales în, mers. Picioarele uscă din satul vecin Valea Lupului, avem un vul sportiv „Progresul“ din Alba-Iulia a
ţive şi robuste. încheieturi largi şi copita armăsar din rasa „Lipiţan“ iar La cea din organizat o consfătuire tehnică ou nume ria, URUMP, Teba şi din alte părţi. - * puoat şi a „pus pe liber“ 6 tovarăşi d:n
foarte tare. Calul „Lipiţan“ are un mers Livadia, avem un armăsar din rasa „Hu- roşi motooicliişti din ţara noastră. Scopul Dar nu numai părţi negative au scos în brigadă, aşa doar pentru oa „să-i înveţe
foarte elegant. ţul“. Astfel, acum putem să creştem cai acestei consfătuiri a fost discutarea în co minte pe toţi" da atunci cînd fac o critică
dintr-o rasă pură, sau să acţionăm asupra lectiv a organizării în anul 1955 a unor evidenţă programele prezentate de către
Această rasă este .puţin pretenţioasă In încrucişării acestor două rase. importante competiţii motocidliste amicale
hrană şi întreţinere, este blînd şi foarte între diferite oraşe cît şi stringerea rela acestea. Ele au relevat şi un şir de exem „să se uite bine cui o fac“ !...
uşor de condus deşi are un temperament ţiilor de prietenie sportivă între toţi mo-
tooicliştii din ţara noastră. ple bune, de figuri de oameni înaintaţi Concursul brigăzilor artistice de agita
foarte vioi. Eu, mai bine de 10 ani, cresc în curtea oa, tovarăşii Demian Gheorghe şi Balog ţie, a dovedit odată mai mult, că acolo
„Lipiţanui" are talia între 1,50-1,60 cm mea numai cai din rasa „Lipiţan“, de Iniţiativa luată de colectivul sportiv Iosif de la ICSH, Keiper Henrich, Petrescu unde acestea îşi trăiesc cu intensitate
oarece sînt iuţi şi îi pot folosi bine atât .Progresul“ Alba-Iulia, este deosebit de Atanasie şi loan Mihai de la fabrica „Te viaţa, unde organizaţiile de partid şi sin
şi greutatea corporală de 400-500 kg. Se La munca oîmpului oît şi La transporturi. frumoasă, pentru care fapt merită toate ba“ Sebeş, Popa loan 49 de la Petrila, to dicale veghează Oa programul lor să fie
foloseşte la muncile agricole, transporturi Totodată, această rasă este puţin preten laudele. O lipsă a consfătuirii a fost însă varăşul Păştiiă de la Cugir şi alţii. In just îmbinat, unde ele sprijină efectiv ac
şi este bun de călărie. ţioasă la hrană, şi la' întreţinere. că timpul stabilit pentru desfăşurarea lu general, brigăzile participante la concurs,
crărilor ei nu a permis discutarea pro au dovedit stăruinţă şi muncă deosebită. tivitatea, îmbunătăţirile în muncă sînt evi
Este un bun ameliorator al calului din In prezent, am patru capete de cai. Iapa „Mi fundă a tuturor problemelor, lăsîndu-se Printre acelea care s-au distins în mod
părţile deluroase ale regiunii noastre. multe din ele neolarificate. deosebit, au fost brigada artistică de agi dente şl cresc de la zi la zi.
V. DAN
Rasa „Huţul“ de culcare mai mult murg, dii“ o âm de 11 ani şi a fătat pînă acum 7 - ))
roib şi neagră, are o talie mică cuprinsă mînji. In momentul acesta este gestantă
între 1,20-1,30 cm., este cel mai potrivit de 8 luni. Celelalte trei capete sînt pro
cal pentru regiunile muntoase, excepţional duşi de la „Michi“. „Doina“, are patru ani
pentru samar şi călărie. şi a făcut şi ea un mînz „Olga“ are trei BOX. Pentru prima oară ia fiinţă în re
„Huţulul“ are capul mic cu profilul ani, iar „Tuţi“ cea mai mică are 8 luni. giunea noastră o secţie de box în cadrul
unui colectiv sportiv din Asociaţia pen
drept sau concav, ochii mari, vioi şi ex Nu vreau să mă laud, însă vreau să tru cultură fizică şi sport „Recolta“. A-
presivi. II caracterizează coama, moţul şi spun că atît în sat, cat şi prin împrejurimi ceastă realizare a -fost obţinută de colec
coada ou păr foarte abundent ondulat şi nu are nimeni cai mai frumoşi ca ai mei. tivul sportiv „Recolta“ S.M.T. Alba-Iulia.
lucios. Gîtul este scurt dar muşchiulos. De cînd cresc această rasă, eu nu am mers In prezent acest colectiv dispune de su
spinarea şi şalele drepte şi largi. Pieptul niciodată cu mânjii în tîrg pentru a-i ficiente materiale necesare practicării bo
adînc şi coastele bine arcuite. Picioarele vinde, oi au venit cumpărătorii la mine xului, cît şi de un bun instructor de box.
sînt subţiri însă solide şi cu articulaţii acasă.
puternice. Această rasă se recomandă a Este binecunoscut faptul că în ace istă
se creşte deoarece este foarte puţin pre In calitate de crescător de cai, mă a- perioadă activitatea pugilistică din ţara
tenţioasă la hrană, adăpost şi întreţinere. iociez celor spuse în conferinţa prin noastră este în plină desfăşurare. A-
corespondenţă cu titlul „Să oreştem cît cest lucru îl Cunosc şi membrii secţiilor
Cu rasa „Huţul“ este indicat a se ac mai multe animale“ publicată în ziarul de box din Colectivele sportive din Hu
ţiona asupra calului local din raionul Pe „Drumul Socialismului” şi sînt întru to nedoara, Petroşani, Lupeni şi Ougir. Zil
troşani, Brad, şi în părţile muntoase din tul de acord că la noi în regiune se poate nic poţi vedea în sălile de antrenament
raioanele Bia, Haţeg şi Hunedoara. din aceste localităţi zeci şi zeci de tineri
mări atît numărul animalelor cit şi îm antrenîndu-se cu multă seriozitate sub
Rasa „Nonius“, este un dai mai greu de- ndrumarea atentă a antrenorilor de spe
cît rasele descrise pînă acum, bun mai bunătăţirea raselor, acestora. îndemn pe cialitate.
ales pentru muncile agricole. Are făp
tură puternică, un temperament blînd şi toţi crescătorii de oai din regiune şi în nsim
liniştit. Merge foarte bine La trap, avînd
pasul întins şi spornic Ou această rasă se special pe cei din raioanele deluroase şi
muntoase, să crească cît mai mulţi cai
din rasa „Lipiţan“. o
ameliorează parte din caid din raioanele COCOLA PETRU
Sebeş, Orăştie şi Alba. ţăran muncitor din satul Hobiţa
In radonul Ilia, în ultimul timp s-a ac raionul Haţeg
chitarea tuturor obligaţiunilor la timpul în rînduri drepte. Odată ce am terminat Ultimele lucrări ştiinţifice
cu semănatul, am dat cu tăvălugul. Sfe apărute în Editura Academiei
Ne vor bese c ul ti va to ri i prevăzut faţă de fabrică. cla mea, a răsărit repede şi destui de vi
de s 1e c 1ă de z a h ă r guros. îndată ce am văzut că sfecla are R. P. R.*
In Hotărîrea privitoare la Contractarea două frunze răsărite, i-am făcut prima
praşilă, iar la patru frunze i-am făout bu
sfeolei de zahăr, partidul şi guvernul a- chetatui. Cînd plantele începuseră să Gramatica limbii romîne. Voi. II
crească bine şi sosi timpul să exeCut a
cordă avantaje mari gospodăriilor agricole doua şi a treia praşilă, m-am apucat să Sintaxa Lei 8.75
le răresc la o distanţă de 20 cm. una de
colective, întovărăşirilor agricole, asocia alta. Acad. D. DANIELOPOLU: Probleme
ţiilor şi ţăranilor muncitori ou gospodării Eu, din cărţi, ştiu că praşilele se repetă de farmacodinamie nespecifică
La sfecla de zahăr pînă ce frunzele aco-
tărîţi să obţină anul acesta recolte mari individuale care contractează să cultive pără întreg solul pentru a împiedica for Voi. I Lei 13.75 -
de sfeclă de zahăr. Aceasta este şi în In marea crustei pe pămint şi evaporarea a-
Cultivăm 10 ha sfeclă de zahăr teresul nostru şi al statului. şl de stat de la raion şi comună, am reu sfeclă de zahăr. Pentru acest fapt noi, pei din sol, de aceea am făcut patru pra Acad. D. DANIELOPOLU : Probleme
şit pînă acum să înscriem în asociaţia şile. Recoltarea am făcut-o după ce frun
Cea mai mare suprafaţă de teren arabii GAJA ŞTEFAN noastră 25 de membri Cu o suprafaţă de toţi cei din asociaţie, am hotărît să conti zele începuseră să îngălbenească. de farmacodinamie nespecifică
din gospodăria noastră colectivă o culti teren de peste 8,90 hectare.
văm ou cereale. preşedintele G.A.C. „Drumul Socia De pe suprafaţa de 0,40 ha. eu am re Voi. II Lei 19.40
lismului“ din Comuna Gîrbova Comitetul de conducere al asociaţiei, fă- coltat peste 9.000 kg. sfeclă ceea ce ar
Totuşi, anul trecut, îndrumaţi de tehni raionul Sebeş cînd planul de muncă, l-a pus în discu nuăm şi să înscriem şi pe alţi ţărani veni în medie 23.000 kg. La hectar. Pen Probleme de reumatologie. Voi. II
cienii agronomi am cultivat şi 4 ha. cu ţia adunării generale, după care s-a ho- tru aceasta am primit 2.275 lei, 54 kg. za
sfeclă de • zahăr. Vom munci cu spor în asociaţie tărît ca în anul acesta, să facem unele muncitori în asociaţia noastră, pentru a a- hăr, 27 metri pînză şi 3.000 kg. borhot la Lei 10.50
lucrări necesare sporirii producţiei de sfe preţ redus. Cu banii primiţi mi-am cum
Producţia obţinută ne-a adus venituri După ce a apărut în ziarul „Scânteia“, clă de zahăr 1a hectar. junge să cultivăm cu sfeclă de zahăr nu părat o maşină de cusut şi alte obiecte ? X Probleme de terapeutică. Voi. I
mari. Dacă am fi aplicat toate regulile Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu pri necesare în casă.
agromdnima cu siguranţă că am fi avut vire la contractarea sfeclei de zahăr, to Noi, am prevăzut în plan să trecem pe numai suprafaţa de 8,90 ha. cît avem a- Lei 14.50
o recoltă şi mai mare de sfeclă de zahăr varăşul preşedinte al cooperativei (Gălan- teren la locul fiecărui membru pentru a Intrând în asociaţia pentru oultivarea
Pentru anul acesta văzînd în recenta ho- cea Harion) a adunat şi a prelucrat într-o vedea dacă are făcută arătura adîncă de cum, oi o suprafaţă oare să treacă de 10 sfeclei de zahăr, înfiinţată de curind în *** Probleme de antropologie. Voi. I
tărîre a partidului şi guvernului, avanta duminică la căminul cultural în faţa ţă toamnă, dacă a gunoit terenul cu bălegar comună, m-am hotărît să împărtăşesc din
jele pe care le oferă cultivarea sfeclei de ranilor muncitori, această hotărîre. de grajd, iar dacă nu, să înceapă trans hectare. experienţa mea şi altor ţărani muncitori. Lei 9.45
zahăr, am. hotărât să mărim suprafaţa în portarea lud la cîmp, dacă şi-a reparat Totodată voi căuta să lucrez şi mai bine S. IZSAK : Aspecte din trecutul me-
sămânţată cu sfeclă de zahăr pînă la 10 ha. Eu, şi cu mai mulţi ţărani muncitori uneltele agricole necesare lucrărilor de ClLNICEANU IOAN pămîntul după regulile agrotehnice căci
din comună, văzînd în această hotărîre primăvară, etc. Am mai hotărît să facem numai aşa va putea asociaţia noastră să dicinei romîneşti Lei 4.35
Oa să obţinem recolte mari, va trebui marile avantaje de Care se poate bucura toţi însămînţarea sfeclei cu maşinile, în obţină cît mai bogate recolte de sfeolă
însă, să însămânţăm sfecla imediat după orice cultivator de sfeclă de zahăr, am rânduri drepte, să prăşim sfecla cel pu preşedintele asociaţiei pentru culti „ie zahăr la hectar. C. I. POPESCU : Condiţiile de insta
însămînţarea păioaselor, să facem patru hotărât să formăm o asociaţie. ţin de 4 ori pe an, să-i facem buchetatul varea sfeolei de zahăr din comuna
praşile, să buchetăm sfecla ps rind la dis şi răritul la distanţă de 20-22 cm. una de Hotărîrea partidului şi guvernului cu lare a perdelelor forestiere de
tanţe de 25 cm. şi să lăsăm buchete lungi N-au trecut multe zile de la propunerea alta, şi alte lucrări agrotehnice necesare Gîrbova — raionul Sebeş privire La contractarea sfecle', de zahăr
de 5 cm., şi să recoltăm atunci cînd frun noastră. Cu sprijinul acordat în munca în sporirea producţiei la hectar. acordă avantaje mari producătorilor. De protecţie a cîmpului in Oltenia
zele încep să se îngălbenească. de îndrumare şi lămurire de către orga adeea, noi trebuie să luptăm pentru a
nizaţia de partid, (secretar Scutea Simion), Am mai hotărît să ne ajutăm în mun smulge pământului roade cit mai bogate Lei 7.25
Aceste reguli agrotehnice ne vor ajuta consiliul de conducere al cooperativei şi că unul pe altul, pentru a executa toate pentru a îndestula aprovizionarea cu za
să predăm fabricii ds zahăr din Bod can sfatul popular comunal, am putut să în lucrările de bună calitate şi la timpul cu Cum am obfinut recoltă mare hăr a oamenilor muncii de La oraşe şi * * * DOCUMENTE PRIVIND ISTO
tităţi însemnate de sfeclă de zahăr. Noi scriem în asociaţia noastră, aproape toţi venit. la sfecla de zahăr sate.
vom primi pentru fiecare 10 tone de sfe cultivatorii din comună cu experienţă de RIA ROMlNIEI. Războiul pen
clă predată câte 2.500 lei, 50 kg. zahăr, ani de zile în cultivarea sfeclei de zahăr Ţinând seama de aceste sarcini pe oare • KENTSOH SIMION
25 kg. sămânţă pentru un hectar, 3.500 kg. şi care au obţinut producţiile celo mai ni le-am prevăzut noi în planul de mun tru independenţă. Voi. I.
borhot la preţul de 10 lei tona. De aseme mari la hectar pînă acum. Au intrat în că, am mai stabilit şi sarcinile ce le are ţăran muncitor din comuna
nea, pentru fiecare 10 tone de sfeclă pre ' asociaţie ţăranii muncitori Morar Teren- preşedintele asooiaţiei şi seoretarul-casier 1 .Şirfeava « ysiogui Sebeş (Partea I-a)
dată, vom mai primi în plus cîte 50 kg. ţiu, Maftei Munteanu, Opriş Ilie şi alţii, în întocmirea contractului cu fabrica de
zahăr, ceea ce înseamnă că noi vom pri care anul trecut au obţinut între 18.000— zahăr din Bod — Oraşul Slalin, în repar Anul trecut am cultivat 0,40 hectare cu Starea economică şi soclal-poli-
mi în mod gratuit pentru fiecare 10 tone 28.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Prin tizarea drepturilor cuvenite la fiecaie sfeclă¦* de zahăr. Pentru că sînt un vechi
de sfeclă predată înafară de bani, să străduinţa noastră şi a organelor politice membru din asociaţie, în executarea la cultivator de sfeclă de zahăr şi îmi place tică în ajunul anului 1877. Miş
mânţă, credite, etc.,' oiţe 100 kg: zahăr, timp, a lucrărilor necesare sfeolei şi în a să ascult sfaturile agronomilor, am cău
j .Colectiviştii gosgpdăriei noastre sînt ho tat să aplic întocmai lucrările avansate carea revoluţionară (1871-1881).
agrotehnice care se cer la cultivarea şi
întreţinerea sfeclei de zahăr. Lei 28
Iată ce lucrări am făcut eu : * * * DOCUMENTE PRIVIND ISTO
După ce am recoltat păioaseie, am fă RIA ROMÎNIEI. Războiul pen
out dezmiriştitul. Toamna, am făout o a-
rătură adîncă pînă la 22 cm. adâncime şi tru independenţă. Voi. I.
am îngropat sub brazdă gunoiul de grajd
care fusese transportat şi împrăştiat pe (Partea Il-a)
holdă, încă dinainte.
Evenimentele militare premer
Primăvara, după ce pământul se zvîn- gătoare anului 1877. Lei 18.10
tase, am împrăştiat o cantitate de îngră
şăminte chimice şi am dat peste loc cu C. DAICOVICIU: Cetatea dacică de la
cultivatorul şi grapa, mărunţind tot pă-
mîntul de la suprafaţă. înainte de semă Piatra Roşie. Monografie arheo
nat, am ma' dat odată cu cultivatorul,
după c$re am f|ţ^it semănatul cu rnaşi&a logica. Lei 7.85
RADISCEV: Texte filozofice alese.
Lei 11.
X * Cercetări filozof.ee. Voi. II.
Lei 6.85
Pentru a veni în ajutorul celor ce n-au
posibilitatea să-şi procure cartea ştiin
ţifică în localitatea respectivă,
LIBRĂRIA ACADEMIEI R.P.R.
Bucureşti — Calea Victoriei nr. 27
expediază, contra ramburs, în toată
ţara ' oricare din lucrările de mai sus,
sau orice altă lucrare ştiinţifică.
