Page 27 - 1955-01
P. 27
Nr. 447 DRUMUL SOCIALISMULUI Pac. 3
Roiul organelor sindicale în organizarea întrecerii socialiste Să extindem mai larg lucrul „PROMPTITUDINE"
Organizarea şi dezvoltarea întrecerii so FEHER LADISLAU în munca lor, să fie mai exigente faţă de după metoda graficului ciclic — Nu mai merge, trebuie să deschidem
cialiste este una din cele mai importan ele înşile, în ce priveşte întreţinerea lo neapărat noua oreşă de copii — zise în
te sarcini ale organelor sindicale în ve preşedintele Consiliului sindical regional cuirilor de muncă şi să se preocupe mai Una din metodele principale de ridicare A.S.I.T.-ul, organizaţie oare cuprinde sine tovarăşul director administrativ al
derea îndeplinirii cu succes a pianului !pe intens de realizarea de economii a productivităţii muncii în minele din marea masă a inginerilor şi tehnicienilor, I.C.S.H.-utui Moga Dumitru. Din anul tre
ultimul an al cincinalului, în scopul tra că în luarea de măsuri tehnice şi orga M e a Jiului este şl metoda lucrului după a sprijinit de la început introducerea în cut tot o amânăm de pe o zi pe alta.
ducerii în viaţă a prevederilor Hotărârii nizatorice, care să asigure îndeplinirea an Evidenţa dară a desfăşurării întrecerii graficul ciclic, metodă introdusă pentru minele din Valea Jiului a metodei de lucru
plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din au gajamentelor luate, le crează greutăţi ’ socialiste, întocmirea şi complectai1ea evi prima dată în minele noastre în anul după graficul oidic, prin organizarea de — Ca să meargă treaba pe roate, o să
gust 1953. Pentru aceasta trebuie înlă denţei este o sarcină a organelor admi 1952. Aplicarea el s-a extins treptat, cre- conferinţe, publicaţii şi consfătuiri în a- dăm dispoziţii pentru cele 29 de paturi
turate ou hotărâre procedeele de muncă A urmări şi conduce în mod just în nistrative. Comitetele de întreprinderi îndu-se dadre cu o experienţă din ce în ceastă direcţie. Referatele şi conferinţele: pentru copii, care au fost împrumutate
birocratice şi formale ce se mai manifes trecerea . socialistă, înseamnă a urmări în trebuie să controleze dacă evidenta se ce mai bogată. Rezultatele confirmate de „Metoda înaintărilor rapide a minerului mundtorilor, să fie restituite. Pe urmă
tă în organizarea întrecerii, să fie îndrep permanenţă felul cum se desfăşoară a- complectează la z i dacă graficele între practică, numărul mereu crescând al bri Ivan Golovin şi aplicarea ei la mina Lu dau alte dispoziţii! Ele să fie reparate,
tată în med concret energia şi entuzias ceastă mişcare patriotică, a analiza cau cerii sînt afişate la locuri vizibile şi, dacă, găzilor ce lucrează după graficul ciclic, peni“, „Organizarea muncii după graficul vopsite, şi, în sfîrşit, să fie transportate
mul maselor în direcţia îndeplinirii pia zele pentru care unii muncitori nu reu 6înt alcătuite în aşa feO, îneît să fie uşor precum şi executarea ritmică a lucrărilor oidic în abatajele de cărbuni“, „Situaţia la creşă.
nului la toţi indicii, ridicarea calităţii pro- şesc să-şi realizeze normele, a-i ajuta în înţelese do muncitori şi îndeplinirea ciclurilor sînt mărturii dă
duselor, reducerea pe toate căile a pre mod concret şi real să-şi îndeplinească şi lucrul după graficul dolLc este metoda oare aplicării lucrului după graficul oidic în — Of, of, toate se sparg numai în ca
ţului de cost şi creşterea neîntreruptă a să-şi depăşească angajamentele luate. Co Graficele întrecerii socialiste constituie duce la creşterea unei înalte producti abatajele din Valea Jiului“, „Posilibităţi pul meu. Subalternilor le trebuie toate
producţiei şi productivităţii muncii. mitetele de întreprindere de la mina Ţe- un ajutor important pentru muncitori. vităţi a muncii pe baza unei tehnici noi. de aplicarea luorului după graficul dd ic mură-n gură. Eu şi numai eu să le fac
bea, I.M.C. Brad, G^A.S. Galda, etc. tre Ele dau posibilitatea acestora să cunoas în abatajele cameră“, etc., precum şi arti pe toate. De „trăzneşte şi fulgeră“ să se
Organizarea întrecerii socialiste în în buie să ţină seama că organizarea între că dacă şi-au îndeplinit şi. depăşit nor Dacă în anul 1953, în minele din Valea colele : „Să extindem tot mai larg metoda ştie, craşa o deschidem în ziua de 13 ia
treprinderi ridică în faţa comitetelor de cerii socialiste nu se face de dragul în mele, sau dacă au rămas sub norme, să Jiului au lucrat după metoda graficului graficului d d ic“, „Un an de aplicare a nuarie a.c. — zise în sine directorul Moga.
întreprinderi şi a întregului activ sindi trecerii sau de dragul de a avea 70—80% compare rezultatul muncii lor cu cele ale ciclici coa. 49 brigăzi din care 15 au rea lucrului după graficul d d ic în minele din
cal numeroase probleme legate de cele din numărul muncitorilor antrenaţi în în tovarăşilor de la locul de muncă. In acest lizat cddurille, în anul 1954 numărul bri Valea Jiului“, etc. au ajutat pe mineri la Nu peste mult timp noianul de dispo
mai/variate aspeote ale activităţii lor. Re trecere, cd pentru ca acestea să constituie fel, ei se pot strădui să-şi îmbunătăţească găzilor care au lucrat după această meto aplicarea judideasă a metodei graficului ziţii plecă spre subalternii sectorului. Tre
zolvarea ou succes a acestor probleme este principala metodă de organizare a luptei necontenit munca. Avînd o evidenţă cla dă a crescut în medie cu 17%, iar înde oidid buie puse la punct pătucurile pentru co
Cu putinţă prin desfăşurarea unei munci muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor ră a rezultatelor întrecerii, comitetul de plinirea ciclurilor de către brigăzile res pii! După un „efort susţinut“ din numă
perseverente în rindul muncitorilor, teh pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcini întreprindere poate cunoaşte pe muncitorii pective a crescut mal bine de 100%. A- Cu toate acestea, nu se poate spune că rul total al paturilor împrumutate s-au
nicienilor şi funcţionarilor. lor de plan. Trebuie dată cea mai mare a- fruntaşi oare îşi îndeplinesc şi depăşesc cest lucru, dovedeşte dă a existat o preo A.S.I.T.-ul a depus o activitate susţinută restituit doar oinoi bucăţi.
temţie organizării întrecerid socialiste în normele, precum şi pe acei oare rămân în cupare serioasă din partea conducerii unor în direcţia extinderii largi a metodei gra
1întrecerii socialiste îi este cu totul străl- tre om şi om, între muncitorii aceleiaşi urmă ; astfel, el poate organiza ajutorarea mine, în crearea de condiţii optime bri ficului Cidic. Filiala A.S.I.T. Valea Jiului nu — 11 şi cu 5 fac 16. Da, exact atîtea
profesii. celor rămaşi în urmă de către fruntaşi. De găzilor ce lucrează după metoda graficului a reuşit să antreneze în măsură suficientă fac. Deci pînă la 40 mai avem lipsă 24
-nă manifestările formalismului şi biro- asemenea datorită unei evidenţe ţinute la ciclic, că experienţa lor se îmbogăţeşte inginerii şi tehnicienii cercurilor A.S.I.T. paturi — cugetă în sine tovarăşul director.
î cratismuluL Răpind întrecerii caracterul întrecerea individuală este cea mad zi şi compleotarea ei cu cea mai mare şl calificarea muncitorilor creşte. din întreprinderile miniere, iar cercurile
răspândită formă a întrecerii socialiste. atenţie, activiştii sindicali pot sezisa ime A.S.I.T. nu au colaborat sufioient de strîns — Dar unde sînt restul de paturi ? Ei
ed viu şi creator, formalismul şi birocra- De fapt celelalte forme, cum sînt între diat rămânerea în urmă a unui sector, Realizări în această direcţie în anul ce evidenţă, evidenţă!... Aa, n u ! La mine
• tismul simt de fapt duşmanii ei de moar- cerea între echipe, brigăzi, ateliere, sec atelier, brigadă, etc. şi pot interveni ope a trecut a avut mina Petrila, unde bri cu organizaţiile sindicale în vederea extin aoasă este un pat „împrumutat“ este şi
^te şi cei mad primejdioşi. împotriva a- ţii şi întreprinderi, se bazează pe între rativ pentru ca administraţia să ia măsu gada condusă de tovarăşul Haidu Iuliu, derii metodei graficului ciclic la d t mal la tovarăşul Toma, secretarul organizaţiei
' cestor duşmani comitetele de întreprin cerea individuală^ Comitetele de între ri tehnico-organizatorice necesare îndepli Erou al Muncii Socialiste, a îndeplinit sar multe brigăzi şi nu a cerut ajutorul co de partid şi la tovarăşul Zamoniţă, şi...
prindere trebuie să asigure o asemenea nirii planului de producţie la toţi indicii, cinile de pian pe anul 1954 în proporţie mitetelor de partid din întreprinderi pen mai ştiu. Va fi greu să ne punem la punct.
dere de la I.C.S.M. Căiam, I.FJE.T. Zis/tna, organizare, desfăşurare şi conducere a în să cheme muncitorii, tehnicienii şi ingi .de 154%, brigăzile tovarăşilor Mdhai Şte tru a-i sprijini în acţiunile întreprinse. Dar nu-i nimic, propun direcţiunii gene
LF.E.T. Sebeş, etc. trebuie să ducă o trecerii socialiste, îneît să obţină înde nerii să-şi îmbunătăţească munca în di fan şi Kibedi Adaibert, tot de la mina Pe- rale să comandăm de la Bucureşti 5Q de
luptă ¦necruţătoare. Ele trebuie să depună plinirea şi depăşirea planului pe anul recţia în oare s-au ivit lipsurile şi să con triia, în proporţie do 129%. La mina Vul In scopul creşterii numărului brigăzilor paturi noi-nouţe, cu saltele cu tot. Ce să
^forturi susţinute pentru lichidarea ma 1955 în fiecare zi, la fiecare loc de pro voace o consfătuire de producţie, în care can, brigada fruntaşului în întrecerea so ce lucrează după metoda graficului oiclic, ne mai batem noi capul ou adunatul, Cu
nifestărilor de birocratism şi formalism, ducţie, de fiecare muncitor, de către fie să se dezbată şi să hotărască în colectiv cialistă Vizi Andrei şi-a îndeplinit pla pentru ca sarcinile de plan să fie înde reparatul, şi multe alte probleme oare sînt
/Smpo'triva tendinţelor de a înlocui munca care secţie, pe întreprindere, ramură de ce măsuri trebuie luate. nul anual în medie cu 129%, iar brigăzile plinite la zi, conducerile întreprinderilor legate de deschiderea oreşei ?
i cu f d de fel de operaţii birocratice. producţie şi pe ansamblul economiei na conduse de Ispas Aurel şi Vass Martin trebuie să asigure condiţii tehnice cores
ţionale. Trebuie spus însă că numeroase arga- cu 124 şi respectiv 131%. La mina Lu- punzătoare acestor brigăzi, punîndu-le la ?
' ’ Principiul de bază al întrecerid socialis ni2jaţii sindicale acţionează cu încetineală peni, brigada tovarăşului Spînu Petru şi-a dispoziţie sculele necesare, energia electri
te tţebuie săil constituie sprijinirea mun- La uzina „Victoria“ Călan, în urma or pentru extinderea noilor iniţiative apă realizat sarcinile anuale în proporţie de că şi pneumatică sufidentă, aprovizionarea Din 1954, încă înainte de lima noiem
editorilor rămaşi în urmă şi ridicarea lor ganizării întrecerii socialiste între sec rute în cursul desfăşurării întrecerii so 139%, a tovarăşului Poboren Alexandru cu 1a timp cu vagonete şi materiale de sus brie, s-au luat multe asemenea „măsuri“.
la inivelul fruntaşilor. Nu poate fi vorba toarele furnale şi transporturi şi a urmă cialiste pentru generalizarea experienţei 158%, iar la minele Aninoasa, Lonea şi ţinere. De asemenea, este necesar să se Ele au fost luate şi în preajma noului an.
de\o întrecere socialistă, acolo unde mun- ririi zilnice a rezultatelor obţinute, s-a muncitorilor fruntaşi. Uricani numeroase brigăzi care aplică me dea o mai mare atenţie mecanizării pro In sfîrşit, pentru a treia oară s-a hotă
creat o strînsă colaborare între cele două toda graficului ciclic, au avut depăşiri cesului de încărcare şi micii mecanizări, rât deschiderea creşei pe ziua de 18 ia
Lde sprijinire a muncitorilor de către sectoare, în uirma căreia furnalele sânt mai Comitetele de întreprindere trebuie să medii între 108—140%. iluminatului şi aerisirii condiţionate a lo nuarie a.c.
ştri şi tehnicieni în îndeplinirea an bine aprovizionate ou materii prime, iar se gândească la faptul *că procedând ast curilor de muncă.
gajamentelor este înlocuită cu metode de produsele fabricate în uzină sînt trans fel, ele nu pot contribui efectiv la mobi începutul anului 1955 arată o creştere Dar a trecut şi această dată. In localul
comandă. Aşa se procedează de fapt la portate la depozite într-un timp mai scurt. lizarea întregii mase de muncitori şi teh simţitoare faţă de anul 1954. In primele Organizaţiile de masă, sindicat şi creşei, soba de teracotă abia e începută,
I.MjC. Brad, Combinatul metalurgic „Gh. Acest lucru a dat posibilitatea ambelor nicieni în lupta pentru realizarea şi de două săptămâni, numărul brigăzilor care lemne de foc — nici pomeneală, unele lu
Gheorghdu-Dej“ Hunedoara — secţia O SM sectoare să înlăture o serie de deficienţe păşirea sarcinilor de plan. lucrează după graficul ridic a atins cifra A.S.I.T., trebuie să colaboreze mai strîns, crări cu caracter igienic nici nu au fost ter
şi alte întreprinderi unde maiştrii, tehni de 77, iar rezultatele obţinute sînt de pe minate, cheile de la uşi lipsesc, caturile
cienii şi o parte din ingineri în loc să acum promiţătoare. în vederea extinderii lucrului după gra „împrumutate“, iar despre cele coman
sprijine muncitorii la locurile de mun- date încă nu se ştie nimic.
Dacă realizările în această direcţie sînt
bune faţă de anii trecuţi, nu trebuie uitat ficul dalie, iniţiind în acest scop schim Concluzia practică nu poate fi alta de
faptul că la mina Petrila şi la sectorul
de investiţii al minei Vulcan s-a acordat buri de experienţă şi evidenţiind brigăzile cît „amânarea în mod oficial“ din partea
atenţia cuvenită extinderii metodei gra
Cum ţinem noi evidenţa realizărilor în întrecere ficului oidic. Dacă şi conducerile minelor care au dobîmdit realizări frumoase. Or direcţiunii generale şi a celei administra
Lonea, Aninoasa şi Lupeni ar fi atribuit o
mai mare atenţie extinderii lucrului după ganizaţiile sindicale şi A.S.I.T. au datoria tive a solemnităţii de inaugurare pînă la
metoda graficului ciclic, rezultatele ar fi
De câţiva ani, organizarea întrecerii so COTOŢ IOSIF ma că nu-şi cunosc atribuţiile ce le revin fost mai bune la minele respective. o nouă dată, cînd se vor lua într-adevăr
cialiste la mina Vulcan a devenit o preo directorul minei Vulcan în acest sens.
cupare de seamă. Defaiearea planului de să sprijine întreprinderile în crearea de măsuri prompte.
producţie pe sectoare şi grupe, pe 8—24 Deşi în anul trecut au fost antrenaţi în Nepăsarea unor activişti din cadrul co
ore şi lunar, dă posibilitate minerilor să întrecere în medie 84% din totalul mun mitetului de întreprindere şi a comite cadre capabile şi Cu dragoste de muncă, A. GOŢVAN
cunoască din timp ce au de făcut într-o citorilor, totuşi nu s-a depus o activita telor de secţie în direcţia organizării şi
perioadă anumită. In consfătuirile de pro te stăruitoare de către comitetul sindical urmăririi întrecerii socialiste, s-a făcut prin ridicarea continuă a calificării mun-
ducţie ce se ţin lunar, nu se analizează de întreprindere şi comitetele de secţie în 9imţită negativ în desfăşurarea lucrări
numai succesele-obţinute în ultima lună, vederea organizării. temeinice a întrecerii lor de producţie, iar ca dovadă stă faptul dtorilor şi antrenarea lor în aplicarea pe Calitatea pîinii lasă de dorit
ci şi ceea oe .se-putea face, precum şi socialiste şi în special a consfătuirilor de că.în. anul trecut nu toate sectoarele mi
perspectivele de viitor ale sectoarelor şi producţie, unde s-ax fi putut discuta pro nei şi-au îndeplinit în întregime sarcinile o scară tot mai largă a metodelor înaintate Cu mare nerăbdare locuitorii oraşului
grupelor.' blemele cele mal arzătoare, ce priveau Petroşani au aşteptat să se pună în func
desfăşurarea procesului de producţie. Co de plan. de muncă. E. BOCONCIOSU ţiune noua fabrică de pîine. Iată că în
Dacă pînă acum angajamentele se luau mitetul sindical de întreprindere şi comi Pentru viitor, ne-am propus — în uima prezent funcţionează; funcţionează însă
în procente, în momentul de faţă ele se tetele de secţii din subteran nu se preo complectării comitetului de întreprindere Fără comentarii prost In loc să dea muncitorilor pîine de
iau- în tone. Fiecare om din echipă sau cupă în suficientă măsură de ridicarea ca cu oameni de nădejde — ca întrecerea calitate bună, ea dă pîine de oalitate sla
brigadă, Cunoscînd puterea şi condiţiile lităţii consfătuirilor de producţie în si socialistă şi urmărirea realizărilor obţinute Tovarăşul Giurgiu Toma, preşedintele Vînzătorul Işvescu Petru, de la magazi bă. Asta nu din motiv că maşinile acestei
de muncă poate să-şi mobilizeze forţele. în nul grupelor sindicale, pentru a da ast să constituie un punct principal al activi Sfatului popular al comunei Livadia, ra nul alimentara nr. 1 din Haţeg, nu ser fabrici funcţionează prost, nu, ci din cau
direcţia obţinerii de rezultate crescînde. fel posibilitatea afirmării iniţiativei crea tăţii comitetului de întreprindere şi a ionul Haţeg, a depozitat ovăzul pentru re veşte conştiincios consumatorii. Insultele ză că conducerea acestei fabricii munceşte
Urmărirea întrecerii şi a rezultatelor ob toare a maselor de mineri. Urmărirea în-, comitetelor de secţii. In consfătuirile de producători (vieri) într-o ladă în curtea au intrat în obiceiul acestuia ca Ceva defectuos, nu controlează. şi nu urmăreşte
ţinute se face decada! de către maiştrii trecerii nu se face în mod permanent la producţie să fie dezbătute adînc posibili sfatului popular, iar pivniţa clădirii sfa ..firesc“, dar dăunător şi ca prost obicei.
mineri şi responsabilul cu întrecerea pe tăţile de ridicare a producţiei şi felul cum tului a făcut-o cocină, unde secretarul îşi calitatea produselor.
mină, rezultatele afişîndu-se în sala de toate sectoarele. Tocmai la sectoarele din au muncit organele sindicale în perioada ţine pordd. Câtă „grijă“ faţă de avutul ? Nu rareori s-a întâmplat ca în pîine să
apel şi în alte locuri unde minerii au po obştesc 1 Oîtă ?...
sibilitatea să-şi vadă realizările dobîndite. subteran, productive, nu se face această precedentă. Punând activitatea organelor Cântecul „Had vino mâine, nu mai aştep se găsească corpuri străine, lucru de care
? ta“ îl „cîntă“ şi tovarăşa Burdulea Valeria, conducerea fabricii a fost sezisat.ă în ne
Ar fi greşit să spunem însă că orga urmărife, iar organizarea întrecerii so sindicale în discuţia maselor în cadrul referentă la Sfatul' popular al comunei numărate rînduri, dar care nu a luat nici
nizarea întrecerii şi urmărirea rezultatelor Depozitul de lemne al combustibilului Stremţ, raionul Alba. Ea îi oîntă în mod o măsură.
se fac în mod ireproşabil la mina noastră. cialiste este lăsată în grija administra consfătuirilor de produoţie, considerăm că ddn Orăşbie nu are lemne de foc. In schimb deosebit atunci cînd amână ţăranii mun
are o conducere nepăsătoare faţă de a- citori de pe o zi pe alta pentru a le eli Conducerea .acestei fabrici va trebui să
ţiei, deşi activiştii sindicali nu pot afir delăsarea şi nepăsarea se va curma, iar ceastă stare de lucruri. bera certificate de naştere, căsătorie şi se gîndească mai mult la consumatori, la
munca se va solda cu succese progresive. ? altele. calitatea pîinii.
Referatul tov. Benea Petru a scos la ivea Din discuţiile purtate Din poşta de ieri
lă o gravă abatere de la hotărârea partidu
Activitatea comisiilor de control lui şi guvernului din decembrie 1954, aba Discuţiile purtate pe marginea refera ŞI-A DAT ARAMA PE FAŢA
obştesc trebuie îmbunătăţită tere manifestată şi descoperită la maga telor au complectat referatele cu proble
zinul „Aprozar" din Brad, unde vînzăto
rul Neamţu Nicolae a vîndut fasolea cu me ce sînt necesare a fi rezolvate în sourt Corespondentul Lăcătuş Ioan din salul
timp. Astfel unii dintre cei care au luat Draşov raionul Sebeş ne face cunoscut
3,30 led, în loc de 3 lei, cît este preţul ofi parte La discuţii au propus ca în comuna j următoarele : Liviu, este codaş la
cial. La fel s-a întîmplat şl ia măcelăria Crişoior să se organizeze un restaurant, Colectorul Stanciu
din Gura-Barza, unde neconform hotă-
Citeva realizări ale căror gestionar este tovarăşul Rusu rîrii, carnea de vită, calitatea I-a, s-a vîn necesar muncitorilor din această comună. predarea cotelor de carne, serviciul pres
Adam. Curăţenia localurilor de aici, lasă dut cu 15 lei kg. Secţia comercială a sfatului popular re tat de el este nemulţumitor, în fiecare zi
Cele tred referate, prezentate de tovară Comisiile de control obştesc, care de dorit, iar mărfurile sânt aşezate în raf se prezintă ou întârziere la serviciu cu
şii Benea Petru, preşedintele comitetului funcţionează în cadrul sindicatelor, au turi La voia întâmplării, fără nici un pic gional are datoria să ţină oont de aceas
infersindicai raional, Ionescu Aurora, res- un rol important in sprijinirea comer de gust estetic, călcîndu-se prin aceasta
ponsabiia comisiei de control obştesc de ţului de stat şi cooperatist. în mod nepermis regulile de funcţionare Mai sînt unii vânzători care vînd marfa tă cerinţă a nuncitorilor din comuna Criş- cîte o oră, o oră şi jumătate.
întreprinderea de transporturi Criş- ale magazinelor de desfacere cu amănun numai la unii oameni „aleşi“. Aşa este to cior şi sâ îndrume conducerea O.C.L. Ali
cior şi tovarăşul Lucaci Aton, res In vederea ridicării muncii lor Ia tul din comerţul socialist. In plus, gestio varăşa Cărmăzan, de la alimentara din De multe ori s-a încercat să i se arate
ponsabilul comisiei de control obştesc de un nivel şi mal înalt, redacţia ziarului narul Rusu Adam întrebuinţează în de Brad, care a vândut tovarăşului Luntra- mentara de a deschide restaurantul cerut.
La atelierele centrale, au arătat o serie de „Drumul Socialismului", în colaborare servirea oamenilor muncii metode ne şu (bun cunoscut de al ei) 30 kg. făină
realizări obţinute de unii membri ai a- cu C.S.R., a organizat în oraşul Brad, demne de un lucrător al noului comerţ de de porumb, iar la alţii (străini bineînţeles) Vorbitorii au mal arătat că din pricina greşelile. A fost criticat şi la gazeta de stra
cestor comisii. Ei au controlat activita în ziua de 16 ianuarie a.c., o cons stat şi cooperatist; răspunde obraznic la nici un kg.
tea unităţilor comerţului socialist, de care fătuire cu toate comisiile de control întrebările consumatorilor, iar In multe unor delăsători, magazinele textile nu dă, dar fără rezultat. Materialul apărui a
răspund şi le-au ajutat să-şi îmbunătă obştesc din raionul Brad, ia care au cazuri, aceştia sînt chiar insultaţi.
ţească munca pentru o mai bună deser participat şl tovarăşi din conducerile sînt aprovizionate cu sortimente noi, sau. fost rupt cu mânie, iar cei care au criticat,
vire a consumatorilor. Un asemenea to organizaţiilor comerciale, gestionari şi Lipsuri grave manifestate în Comerţul
varăş oare a controlat atît felul cum ma vinzători. socialist au fost arătate şi de tovarăşa Io Un alt Caz, care indignează muncitorii dacă se pun în vînzare diferite articole de trecuţi sub „observaţie“. Cu această ocazie
gazinul „Alimentara“ din Guna-Barza a- nescu Aurora în referatul său. Aşa, de din Gura-Barza, este cel al tovarăşei Gla- sezon, nu se pun în cantităţi suficiente. colectorul şi-a dat însă arama pe faţă. O
provdzionează consumatorii, cît şi felul cum Dăm mal jos cîteva probleme mai pildă, s-a arătat că la centrul de panifi va, de la alimentara din Gura-Barza, care In sezonul de iarnă, magazinul textil din perioadă bună din viaţa sa, acest om a
vânzătorii îşi fac datoria, este tovarăşul importante dezbătute în această cons caţie ddn Gura-Barza, al Cărui responsabil are o atitudine nedemnă faţă de consu Brad n-a primit nici un metru de stofă
Marincaş. In urma controlului efectuat de fătuire. este tovarăşul Iancu Petru, pâinea se pre matori, repezîndu-i cu neruşinare, oînd îi
el s-a constatat că mărfurile nu sînt a- găteşte în condiţii nedgdenice; localul este deserveşte, iar oînd eîntăreşte marfa, o pentru paltoane. Uneori se pun în vîn fost primar sub regimul burghezo-moşie
ranjate şi depozitate în mod ordonat, că Referatele au mad arătat că la unele ma murdar, îi lipseşte lumina, măturatul se aruncă pe cântar în aşa hal încât de multe
ei© sânt răvăşite prin magazin. Sezisînd gazine textile s-au obţinut suCcese fru face tocmai în timpul când se pregăteşte ori ü defectează. zare stofe care nu sînt prea căutate de resc.
cele constatate organelor superioare, a- moase şi în buna deservire a consuma pîinea, apa necesară fabricării acesteia se locuitorii oraşului Brad şi ai satelor din Astfel de elemente cu apucături înve
oeastă lipsă a fost complect înlăturată. torilor, ddn partea vânzătorilor. Printre procură din locuri necorespunzătoare, Toate trei referatele au scos în eviden jur. Asemenea stofe sînt cele de culoare
De asemenea, comisia de control obştesc vînzătorii oare servesc consumatorii în Iar făina nu se verifică înainte de a fi ţă lipsurile manifestate la restaurantul deschisă. Preferinţele consumatorilor sînt chite nu pot să mai rămână în asemenea
de La întreprinderea de transporturi, orga- mod conştiincios, respectuos, a fost amin pusă în lucru. „Orişul“ ddn Brad. Aici, atît în local, cît pentru stofe de culoare mai închisă. posturi
nizînd un control în colectiv la cantina tit şi tovarăşul Olej Tănase de la maga şi în bucătărie, lipseşte cu desăvîrşire cu
din Gura-Barza, a constatat că masa se zinul textil din Brad. Toate acestea produc surprize neplă răţenia. Feţele de mese sînt murdare şi ? Pe urmele materialelor
servea ţinîndu-se cont de rudele şi cu cute consumatorilor, îi nemulţumeşte faţă nu se schimbă ou săptămânile. Meniurile apărute în ziarul
noştinţele salariaţilor acestei cantine, ier Costatări neplăcute de calitatea pâinii şi îi face să gândeas sânt sărace şi neconsistente. Faţă de toate Consfătuirea a dovedit c'ă organele sin
preţul meniurilor nu era afişat. Propune că nu tocmai bine despre lucrătorii de la dicale nu au acordat suficientă atenţie „Drumul Socialismului"
rile făcute de comisia de control obştesc Pe lângă aceste realizări frumoase, ob centrul do panificaţie Gura-Barza. muncii comisiilor de control obştesc, lu
au schimbat procedeele de muncă de la a- ţinute de comisiile de control obştesc din cru ce se reflectă negativ prin necu In numărul 103 al ziarului „Drumul
ceastă cantină. raionul Brad, referatele au arătat şi o se Dacă în fabricarea plinii s-au constat noaşterea în mod preois, de către mem
rie de lipsuri care deşi au fost sezisate lipsuri serioase, apoi, în distribuirea a-
Comisiile de control, sezisînd ddn vreme de către membrii acestor comisii, totuşi aceste lipsuri se face vinovat în primul brii comisiilor, a sarcinilor ce le revin. Socialismului“, La rubrica „Din poşta de
organele de control despre lipsurile mani conducerile magazinelor comerţului socia desteia lipsurile nu sînt de loc mai puţine. lând tovarăşul Vesa loan oare, în loc Comitetele sindicale n-au instruit comi ieri", corespondentul voluntar Rădulcă,
festate în aprovizionarea oamenilor mun list, n-au schimbat ou nimic deservirea să lupte pentru stârpirea lor, oade el în miner la Uricani, a arătat că populaţiei
La centrul de desfacere a pâini! ddn Gu suşi în greşeală, trimiţând aoasă salariaţii siile de control obştesc spre a cunoaşte din această localitate îi lipseşte o cen
în condiţii mai igienice şi mai tune a restaurantului cu „diferite sticle". sarcinile privitoare la controlul obştesc trală telefonică. Părerea personală a aces
oamenilor muncii. Cazuri de acest fel, ra-Barza, gestionarul Nariţa vinde unor asupra unităţilor de desfacere cu amă tui corespondent a fost că, dacă la Uri
sînt cele de la magazinul nr. 2 al coope Lipsă de interes faţă de aprovizionarea nuntul în comerţul socialist.
rativei din Ţebea, al cărui gestionar este consumatori pîine cu sacuL Se ştie că a-
tovarăşa Şerban Veturia, şi cel de la ma Mai mult, activitatea acestora n-a fost
semenea cumpărători nu folosesc pîinea
gazinele cooperativei „Brădeana“ din Brad, oamenilor muncii s-a dovedit a fi şi la co analizată periodic în şedinţe, n-au fost cani nu s-a ajuns să se instaleze o ca
cumpărată pentru ei, ci o folosesc în sco popularizate metodele bune folosite de bină telefonică, aceasta se datoreşte în
operativa „Pleşa Constantin“ din Gura- unii membri ai comisiilor de control ob primul rînd birocratismului şi comodităţii
puri de speculă. Desigur că acest pro ştesc. de care dă dovadă serviciul tehnic regio
Barza, unde din neglijenţă s-a stricat o nal din direcţia P.T.T.R. Hunedoara-Deva.
cedeu defectuos nu poate decît să nemul Comitetele sindicale au obligaţia să mo
mare cantitate de ceapă. bilizeze mai mult aceste comisii, să ajun
ţumească consumatorii din Gura-Barza.
Cu privire la respectarea orarului de
serviciu a unităţilor de desfacere din co gă să facă din ele luptători de seamă în In scriosoarea de răspuns a Direcţiei
cii cu produse agro-alimentare, s-a ajuns merţul socialist, raportorii au arătat că nu aplicarea hotărârilor partidului şi guver P.T.T.R. Hunedoara-Deva, se arată că în
ca, în toamna anului treout, unităţile co se respectă aşa cum trebuie. Cele care au nului, menite să contribuie la ridicarea urma materialului apărut în ziar, la Ofi
merciale să asigure aprovizionarea con dovedit acest lucru sînt conducerile bu nivelului de trai al oamenilor muncii de j ciul Uricani s-a instalat o centrala tele-
sumatorilor cu produse, în cantităţi su fetului alimentarei, al cofetăriei din Brad la oraşe şi sate. j fonică, care în prezent funcţionează în
C. ORĂCIUNESCU bune condiţiuni.
ficiente.. - .. şi altele. ' ~ 1 v^ '
