Page 28 - 1955-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 447

Popoarele continuă lupta împotriva Plenara C. C. al partidului V. M. Molotov a primit pe ambasadorul
socialist italian R. D. Germane în U. R. S. S.

reînvierii militarismului german ROMA (Agerpres). — TASS MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­ chestiuni privind problema germană în
Plenara Comitetului Central al partidu­ mite : ansamblu, precum şi chestiuni legate de
Comunicatul Biroului Consiliului care a fost adoptată în unanimitate ho­ desjugendring" a avut loc un miting îm­ lui socialist italian a luat sfîrşit. La şe­ consolidarea şi dezvoltarea continuă a re­
naţional al păcii din Franţa tărârea de a declara grevă în ziua celei potriva recrutării tineretului vest-german dinţa de închidere au continuat discuţiile La 24 ianuarie, V. M. Molotov, minis­ laţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Re­
de a doua lecturi în Bundestag a acordu­ în Wehrmochtui pe oale de reînviere. pe marginea raportului lud Nenni. Luând trul Afacerilor Externe al U.R.S.S., l-a publica Democrată Germană.
PARIS (Agerpres). — TASS rilor de la Paris. S-a hotărât de asemenea cuvîntul La discuţii, delegata Maretto (ora­ primit pe Rudodf Appelt, ambasadorul
Biroul Consiliului naţional al păoid din să înceapă fără întârziere strîngerea de La mitingul de la Stuttgart au partici­ şul Vicenza) a semnalat marile posibili­ extraordinar şi plenipotenţiar al Republi­ La întrevedere a fost de faţă G. M.
Franţa a hotărât aa în ziua de 6 februarie semnături pe o petiţie de protest împo­ pat şi reprezentanţi ai luptătorilor fran­ tăţi de oare dispune partidul pentru a-şi cii Democrate Germane în Uniunea So­ Puşkin, ambasadorul extraordinar şi ple­
să organizeze în întreaga Franţă Ziua triva ratificării acestor acorduri. cezi din rezistenţa împotriva fascismului. întări influenţa în rîndurdle maselor de vietică. nipotenţiar al U.R.S.S. în Republica De­
naţională de luptă împotriva înarmării Vorbitorii care au luat' cuvîntul la miting catolici. Bertoldi (oraşul Verona) a subli­ mocrată Germană, pare se află la Mos­
Germaniei. In comunicatul Biroului se Iniţiativa muncitorilor din Remscheid a au chemat la intensificarea luptei împo­ niat necesitatea lărgirii frontului forţelor In legătură cu acordurile de la Paris, cova.
spune: găsit sprijin în rundul muncitorilor din triva acordurilor de la Paris. democratice şi a întăririi unităţii de ac­ în cadrul întrevederii au fost abordate
„Hotărârile adoptate la 17 decembrie alte întreprinderi vest-germane. ţiune cu comuniştii, atât în oraşe cît şi
1954 de către Consiliul Uniunii AtLantd- Reprezentanţii tuturor organizaţiilor de la sate. Inmînarea de ordine şi medalii
oului de nord, hotărâri care legalizează fo­ BERUN (Agerpres). — Â.D.N. tineret din Soiingen, în semn de protest Numeroase cuvântări au fost consacrate unor diplomaţi sovietici
losirea armei atomice în caz de război, La 20 ianuarie a avut loc la Augsburg împotriva pregătirilor militare ale auto­ luptei pentru libertăţile democratice, pen­
agravează miai mult ca orioînd ’primejdia un miting oare s-a desfăşurat sub lozân- rităţilor de la Bonn, au hotărît să-şi gru­ tru drepturi politice şi satisfacerea re­ MOSCOVA (Agerpres). — TASS plenipotenţiar al U.R.S.S. în Iran, şi I. A.
reînvierii Wehrmachtului, la dispoziţia ,oile: „Jos, acordurile de la Paris I”, „Ce­ peze organizaţiile în „Asociaţia de luptă vendicărilor economice ale oamenilor La 24 ianuarie, K. E. Voroşilov, preşe­ Malik — ambasador extraordinar şi ple­
căruia este pusă această armă. In cazul rem alegeri pe întreaga Germanie şi con­ împotriva serviciului militar, a remiiita- muncii. dintele Prezidiului Sovietului Suprem al nipotenţiar al U.R.S.S. în Marea Britanie
ratificării acordurilor de la Paris, acea­ vocarea unei conferinţe a celor patru pu­ rizării şi militarismului'‘. Plenara a hotărît să convoace la 31 U.R.S.S., a înmânat la Kremlin ordine şi
stă primejdie ar ameninţa. întreaga Eu­ teri“. R. Wascher, reprezentantul Parti­ m artie cel de al 31-lea congres naţional medalii următorilor diplomaţi dm. Minis­ In afară de aceasta, lui A. I. Lavren­
ropă. dului Comunist din Germania, oare a luat Intilnirea reprezentanţilor, tineretului al partidului. terul Afacerilor Externe al U.R.S.S., care tiev, decorat cu prilejul celei de a 50-a
Mişcarea de protest care se desfăşoară cuvântul la miting, a vorbit despre urmă­ din Ungaria, Austria şi Cehoslovacia au fost decoraţi pentru anii serviţi şi aniversări a zilei sale de naştere şi pen­
în Franţa şi în alte ţări, îndeosebi fin rile nefaste ale acordurilor militare de la Jacques Dudos demască pentru muncă ireproşabilă: S. A. Vino­
Germania, poate să zădărnicească planu­ Paris pentru poporul german. In încheie­ PRAGA (Agerpres). — CETEKA gradov — ambasador extraordinar şi ple­ tru merite în activitatea diplomatică, i-a
rile de reînviere a Wehrmaohitului“. rea mitingului a avut loc o retragere cu La 22 ianuarie în Capitala Slovaciei — manevrele lui Mendes-France nipotenţiar ai U.R.S.S. în Franţa, G. N.
După cum s-a mai anunţat, la 30 ianua­ torţe pe străzile oraşului. Participanţii la Bratislava — a avut loc o întâlnire a re­ Zarubin — ambasador extraordinar şi fost înmânat Ordinul Drapelul Roşu al
rie se va desfăşura în întreaga Franţă demonstraţie purtau pancarte ou lozincile: prezentanţilor tineretului din Ungaria, PARIS (Agerpres). — După cum anunţă plenipotenţiar al U.R.S.S. în S.U.A., A. L
Ziua naţională de luptă a femeilor pen­ „Locuitori din Augsburg intensificaţi Austria şi Cehoslovacia.’- La întâlnire au ‘ziarul „L’Humanité", Jacques Duolos, pre­ Lavrentiev — ambasador extraordinar şi Muncii.
tru dezarmare. Lupta pentru p ace!”; „Noi nu vrem arme venit 56 reprezentanţi ai tineretului un­ şedintele grupului parlamentar al Parti­ K. E. Voroşilov a felicitat călduros pe .
americane, vrem să muncim pentru con­ gar şi 220 reprezentanţi ai tineretului dului Comunist Francez, a trimis preşe­
Acţiuni hotărîte ale muncitorilor strucţia paşnică“. austriac. Participanţii la întîlnire au dis­ dintelui Adunării Naţionale franceze o cei decoraţi şi le-a urat noi succese în
vest-germani cutat problema intensificării luptei împo­ scrisoare de protest împotriva intenţiilor
O demonstraţie de protest împotriva ra­ triva remiditarizării Germaniei occiden­ lui Mendes-Francé de a prezenta preşe­ activitatea lor.
BERLIN (Agerpres). — A.D.N. tificării acordurilor de la Paris a avut de tale, împotriva pericolului crescând oare a- dintelui Republioii spre ratificare acordul
Zilele trecute a avut loc la Remsoheid asemenea loc în cartierele muncitoreşti meninţă securitatea popoarelor europene ou privire la aşa-numitul paot al Asiei C um a fost eliberată insula Ikianşan
o adunare a membrilor consiliilor de uzi­ din oraşul Bochum. In oraşul Miihledn, la şi împotriva războiului atomic pregătit de de sud-est (S-E.A T.O.) ' fără a-1 supune
nă din întreprinderile din localitate la iniţiativa organizaţiei de tineret „Bun- cercurile agresive din ţările occidentale. discutării în parlament. „Noi considerăm, de M. DOMOGAŢKIH
se spune în scrisoare, că Adunarea Naţio­
Încheierea lucrărilor congresului partidului Scrisoarea nală trebuie să se pronunţe în această La 18 ianuarie, Armata Populară Chi­ Ikianşan, situat la 10 km. nord-vest de
Congresul national indian lui Ollenhauer adresată problemă pentru a interzice guvernului de neză a eliberat insula Ikianşan — un im­ insulele Dacen, a fost mult timp o bază
a încălca constituţia şi de a împinge portant punct strategic în Marea Chinei a gomindaniştilor. De pe această insulă,
DELHI (Agerpres). — TASS ini se află de asemenea reprezentanţi din lui Adenauer Franţa pe o cale care contravine intere­ de est. ciankaişiştii porneau atacurile lor pirate­
La şedinţa din 21 ianuarie a celui de Ceylon, Nepal, Sikkim, Algeria, Rhodezia selor ei". reşti împotriva Chinei, săvîrşeau acţiuni,
al 60-lea congres al partidului Congre­ de nord, Biimania şi Japonia. BONN (Agerpres). — In ziua de 24 ia­ Ikianşan a reprezentat o puternică po­ piratereşti împotriva vaselor comerciale şi
sul naţional indian, Dhebar, preşedintele A început procesul ziţie, întărită de gomindanişti cu ajutorul de pescuit, punând necontenit în pericol
partidului, în cuvântul său de deschidere, . La şedinţă a luat cuvîntul primul' mi­ nuarie a fost dată publicităţii scrisoarea Djilas-Dedijer clicii militariste americane. Ciankaişiştii o viaţa şi securitatea populaţiei paşnice din,
a declarat printre altele că, în ceea ce nistru al Uniunii Indiene, Nehru. El a adresată cancelarului vest-german Ade­ considerau inaccesibilă. Marinarii flotei regiunile de pe litoral.
priveşte principiile şi metodele dezvol­ consacrat cuvântarea sa problemelor dez­ nauer de către preşedintele partidului BELGRAD (Agerpres). — Coresponden­ populare însă au fost ferm hotărâţi să eli­
tării economice, India nu trebuie să co­ voltării economice a ţării, probleme ex­ sooial-demoonat, Qlienhauer, prin care po­ tul agenţiei France Presse transmite că la bereze cu brice preţ insula. In ultimul timp, forţele maritime mili­
pieze metodele aplicate în economia ţă­ puse în rezoluţia „Cu privire la crearea 24 ianuarie, la tribunalul regional din tare ale gomindaniştilor au suferit pa­
rilor occidentale. Trebuie să se ia în con­ societăţii de tip socialist" pe care a pre­ trivit hotărârii comitetului de conducere Belgrad, a început procesul lui Djiias şi La 13 ianuarie, forţele maritime mili­ gube serioase în regiunea insulelor Da­
siderare, a spus el, condiţiile specifice din zentat-o congresului. al partidului, este adusă La cunoştinţa gu­ Deddjer. tare au întreprins în strânsă colaborai e cu cen. La 9 ianuarie Armata Populară de
ţară şi concepţia ei de viaţă. vernului de La Bonn poziţia partidului so­ unităţile de aviaţie militare o operaţiune Eliberare a scufundat sau avariat cinci
Referindu-se la problemele de politică Rezoluţia prezentată de Nehru a fost cial-democrat faţă de declaraţia din 15 După cum se ştie, la sfîrşitui lunii de­ îndrăzneaţă oare' s-a soldat cu o victorie vase ciankaiişiste. Acest fapt a- provocat
internă, Dhebar a declarat că India a fă­ adoptată -în unanimitate. ianuarie a guvernului sovietic cu privire cembrie, în urma propunerii procurorului deplină. La ora 8 dimineaţa, unităţi ale derută şi panică în rândul trupelor gomin­
cut primul pas pe calea spre obiectivul Belgradului, tribunalul regional din Bel­ aviaţiei populare au început să bombar­ daniste de pe insulă, deşi comandamentul
final al stabilirii „unei orânduiri sociale DELHI (Agerpres). — TASS La problema germană. grad a hotărît să intenteze un proces lui deze întăriturile gomindaniste de pe Ikian- acestora a continuat să vorbească cu lău­
bazate pe adevăr şi neviclem/ţă“. Dhebar La 23- ianuarie şi-a încheiat lucrările cel „Toate încercările posibile — se spune Molovan Djâlas, fost vicepreşedinte al Ve- şan. dăroşenie despre inaccesibiiitatea insulelor
s-a oprit pe larg asupra problemelor şo­ de ai 60-lea congres al partidului Con­ cei executive federale, şi lui Vladimir Dacen şi Ikianşan.
majului, reformei agrare, situaţiei femei­ gresul naţional indian. în scrisoare — pentru convocarea unei Dedijer, fost membru al C.C. al Uniunii In acelaşi timp, alte unităţi de aviaţie
lor şi consolidării organizatorice a pantd- conferinţe a celor patru care să discute comuniştilor dlin Iugoslavia, acuzaţi de au bombardat insula Dacen, pentru a nu In prezent, arată ziarul „Jenmânjibao”,
In ultima sa şedinţă, congresul a adop­ problema unificării- Germaniei înainte de propagandă calomnioasă şi duşmănoasă. da gomindaniştilor posibilitatea de (a tri­ mitul despre inaccesibiiitatea acestor in­
.dului. tat nouă rezoluţii, printre care rezoluţiile ratificarea acordurilor de la Paris, n-au mite grabnic întărituri pe insula Ikian- sule a fost spulberat. Eliberarea insulei
La congres a asistat ca oaspete preşe­ cu privire la învăţământ, la lupta împo­ fost încă făcute. Declamţia sovietică din După o scurtă deliberare, tribunalul a şan. Artileria de mare calibru a flotei Ikianşan, subliniază ziarul, arată că Ar­
triva inundaţiilor, La reforma agrară şi 15 ianuarie Conţine, în ceea ce priveşte hotărît ca procesul să continue cu uşile populare a început un bombardament con­ mata Populară Chineză de Eliberare şi-a
dintele Iugoslaviei, Tdto, oare a rostit o creditul agricol, la consolidarea organiza­ organizarea de alegeri în întreaga Germa­ închise. De aceea, publicul, inclusiv zia­ centrat împotriva garnizoanei gominda- însuşit în mod strălucit tehndoa militară
cuvântare de salut. Printre oaspeţii stră­ ţiilor partidului şi la îmbunătăţirea situa­ nie, propuneri care oferă cele mai favo­ riştii iugoslavi, au fost invitaţi să pără­ niştiior. modernă şi metodele de desfăşurare a
ţiei femeilor şi copiilor. rabile premize în vederea negocierilor, sească sala. operaţiunilor militare prin colaborarea
după conferinţa de la Berlin din ianuarie La orele 14, detaşamente de paraşutişti, tuturor genurilor de arme — infanterie,
Guvernul de la Bonn urmăreşte să menţină 1954”. Adîncirea contradicţiilor sprijinite de flotă şi aviaţie, au început flota şi aviaţie. Această victorie arată că
scindarea Germaniei franco—vest-germane să aterizeze pe Ikianşan. Printr-un ataci cu­ voinţa poporului chinez de a elibera cu
In numele partidului sooial-demoorat, orice preţ teritoriul lor sfînt — Insula
In legătură cu discursul radiodifuza} al lui Adenauer PARIS (Agerpres). — La 21 ianuarie, ex­ rajos, detaşamentele de paraşutişti au ocu­ Tadwan — este de neclintit. Poporul chi­
Ollenhauer cere guvernului de La Bonn perţii celor şapte state participante la nez va depune toate eforturile pentru a
realizarea imediată a următoarelor „Uniunea Europei occidentale", întruniţi pat poziţiile dominante ale garnindaniş- îndeplini această sarcină.
îa conferinţa de la Paris, au publicat un
puncte : comunicat în oare anunţă că „la sfîrşitui lilb r' şi au început o ofensivă înaintând
1. Să ceară puterilor occidentale să ducă primei săptămâni de activitate" întrucât
fiecare delegat a precizat poziţia ţării sale spre centrul insulei. Peste două ore go-
tratative cu U.R.S.S., pe baza propuneri­ faţă de proiectul francez de creare a unei
lor cuprinse în declaraţia din 15 ianuarie agenţii a armamentelor, lucrările vor fi mindaniştdi au fost zdrobiţi.
a guvernului sovietic. întrerupte şi reluate peste o săptămână.
BERLIN (Agerpres). — TASS trans­ condiţii de pace şi libertate, este nereală Succesul Ansamblului de cîntece şi dansuri
2. Să facă cunoscut guvernelor aceloraşi După citirea comunicatului, observatorii populare romîneşti la Paris
mite : din punct de vedere politic". puteri dorinţa Republicii Federale (Ger­ politici remarcau cu ironie că* săptămâna
maniei occidentale) de a începe aceste de lucru a acestei conferinţe a fost destul
La 22 ianuarie, cancelarul vest-german Este izbitoare slăbiciunea argumentelor tratative înainte de ratificarea acordurilor de souirtă — de trei zile — întrucât şedinţe PARIS (Agerpres). — Ansamblul de constituie o suită de şase dansuri, repre­
'de la Paris. . au avut loc doar la 17, 18 şi 21 ianuarie. cîntece şi dansuri populare romîneşti dă zentând diferite provincii romîneşti. La
Adenauer a ţinut la radio un disours în duşmanilor unităţii Germaniei. Adenauer de aproape două săptămâni spectacole în fiecare intrare dansatorii ies din paginile
„Aceste cereri — se spune în scrisoarea Aceste întreruperi şi amânări se dato­ capitala Franţei şi succesul înregistrat unui album uriaş oare acoperă tot fun­
care s-a ocupat îndeosebi de declaraţia n-a făcut decît să repete îndemnul de a lui Ollenhauer — au la bază dorinţa de rase divergenţelor existente între parti­ creşte pe zi ce trece. dalul scenei. E greu să-ţi închipui ceva
a ' folosi toate posibilităţile care să ducă cipanţii la conferinţă, în special între mai ingenios".
guvernului sovietic în problema germană. duce o politică, „de pe poziţii de forţă" — la unificarea Germaniei intr-un stat Liber Franţa şi Germania occidentală, in ceea Sub titlul „Pasiune şi disciplină", săp­
şi democrat". ce priveşte controlul armamentelor". tămânalul „L’Express" scria : „Dansul vi­ Sub titlul „O artă vie şi realistă“, săp­
Discursul lui Adenauer, transmis de agen­ politică de mult discreditată. guros, rapid, ritm at al bărbaţilor în opo­ tămânalul „Lettres Françaises" scrie :
ziţie cu dansul suplu şi graţios al femei­
ţia D.P.A., nu lasă ruici o îndoială .asupra Discursul lui Adenauer a confirmat din lor realizează un spectacol de o frumu­ „Dansurile prezentate de tînărul ansam­
seţe pe oare costumele negre, albe şi roşii
faptului că guvernul de la Bonn este ho- nou faptul că Bonnul nu doreşte organi- o fac şi mai fermecătoare". blu românesc nu sînt detaşate de viaţa de

tărit să sprijine poziţia acelor cercuri din . zarea în Germania a unor alegeri cu ade- Publicaţia săptămânală „France Obser­ fiecare zi. eie constituie expresia plină de
vateur” scrie : „Apoteoza spectacolului o
ţările occidentale care urmăresc să îm­ vărat libere în vederea unificării ţării pe bucurie a evenimentelor fericite pe care

piedice unifioarea Germaniei. baze paşnice, democratice, şi că adevăra­ le trăieşte poporul român".

Exprimând năzuinţa duşmanilor unităţii tul scop al guvernului de la Bonn este

Germaniei, Adenauer a declarat: „Părerea menţinerea scindării Germaniei prin atra­

că în stadiul aotual Republica Federală ar gerea părţii occidentale a. acestei ţări în

putea sa ducă cu succes tratative cu Ru- organizaţia agresivă a „Uniunii Europsi

• sia sovietică, cu privire la unificare în occidentale".

NOTE ŞI COMENTARE EXTERNE ce cele ale Angliei au rămas aproape neschim­ a armamentelor“, au ieşit la iveală con­ Wehrmachtului, nu se poate conta că Ger­
bate. Monopolurile vest-germane sînt pe tradicţii extrem de grave între eventualii mania revanşardă va tolera o situaţie de
Se se a s n d e In. spetele Uniunii Europei occidentale pieţele Americii Latine, Europei occiden­ participanţi la aceasta, precum şi cu subordonare în gruparea militară nou
tale şi Orientului Apropiat concurente se­ S.U.A., contradicţii, provocate de tendinţa creată.
Creând Uniunea Europei occidentale, de N. INOZEMŢOV ne au reprezentat aproape 30% din cele rioase ale capitalului englez. mcnopoliştilor fiecăreia din aceste ţari de
a smulge o parte cît mai mare din profi­ In lumina faptelor oitate nu este de mi­
cercurile imperialiste agresive din S.U.A., americane. In ceea ce priveşte volumul In urma semnării acordurilor de la Paris, unii turile legate de crearea Wehrmachtului. rare că prin optimismul oficial al presei
oameni politici şi unele organe de presă burgheze în ceea ce priveşte „întărirea
Anglia, Franţa şi Germania occidentală au la 60% (în anul 1946), pentru ca în anii exporturilor în ţările Europei -occidentale, burgheze au declarat că aceste acorduri In afară de aceasta, se ştie că toate a- unităţii puterilor occidentale" se întrevede
ar duce la „încetarea vrajbei seculare din­ vantajele de ps urma participării la vreun tot mai frecvent o îngrijorare faţă de vi­
acceptat un anumit compromis în urma următori să soadă simţitor. Industria Germania occidentală a întrecut S.U.A. tre Franţa şi Germania", la „o deplină în­ cartel sînt întotdeauna de partea celui itorul acordurilor de la Paris. Astfel, zia­
ţelegere reciprocă“ între cercurile condu­ mai puternic participant la acest cariei. rul francez „Le Monde" scria recent că
cărui fapt au semnat acordurile de la Pa­ Germaniei occidentale, care înainte de cel iar în privinţa exporturilor în America cătoare din Franţa şi Germania occiden­ Avînd în vedere că de pe acum poten­ în sinul blocului occidental a început o
tală, etc. Toate aceste declaraţii nu pot ţialul industrial al Germaniei occidentale mare „criză a încrederii".
ris. La baza lor stă o înţelegere cu pri­ de al doilea război mondial depăşea in­ Latină ea s-a situat pe locui al doilea, însă ascunde contradicţiile profunde care depăşeşte considerabil potenţialul indus­
există între aceste două ţări. Aceste con­ trial al Franţei, nu se poate să nu se a- Astfel, există numeroase frioţiuni şl
vire la oraarea Wehrmachtului revanşard, dustria Franţei de aproape două ori, pro­ luînd-o cu mult înaintea Angliei. In 1954 tradicţii se manifestă îndeosebi extrem de jungă la concluzia că participarea lor co­ contradicţii în problema germană între
viu în problema soartei Saarului, în pro­ mună la un cartel dl armamentelor se va participanţii imperialişti La blocul nord-
pentru lupta împotriva ţărilor din lagărul ducea în primii ani ai perioadei postbelice (în primele 11 luni) exporturile vest-ger­ blema activităţii „Uniunii europene a căr­ întoarce împotriva Franţei. Acest fapt este ablantic agresiv. Totodată acordurile de la
bunelui şi oţelului", precum şi în dome­ confirmat în întregime de experienţa Paris, care constituie un târg încheiat fără
socialist, consolidarea forţelor reacţionare aproximativ de 1,5 ori mai puţin, decît mane au sporit cu 20%, în timp ce ex­ niul relaţiilor comerciale fnanco-germane. „Uniunii europene a cărbunelui şi oţelu­ ştirea, popoarelor, accentuează contradic­
Germania occidentală, ale cărei exporturi lui". Este suficient să amintim că dacă ţia profundă dintre cercurile imperialiste
împotriva mişcării democratice din Euro­ industria franceză. In prezent insă, Ger­ porturile S.U.A. au scăzut depăşesc exporturile Franţei, desfăşoară odată du orearea acestui cariei magnaţii ale puterilor ocoidentale care urmăresc
pa şi mişcării de eliberare naţională din mania occidentală a depăşit din nou cu De pe acum reprezentanţi ai celor mai o ofensivă intensă împotriva pieţelor de diin Ruhr şi-au ’întărit poziţiile, metalur­ transformarea unei Germanii occidentale
mult Franţa în ceea ce priveşte volumul diferite ourente politice din Anglia — de desfacere franceze. gia franceză dimpotrivă a înregistrat pier­ remili'tarizate intr-un fooax de război în
ţările coloniale şi dependente. deri grele. Caracterizând rezultatele acti­ Europa şi popoarele ţărilor din Europa oc­
la Beaverbrook din partidul conservator Iii ultimul timp, în politica franceză a vităţii acestei uniunii, ziarul francez „Le cidentală, inclusiv poporul german, care
O asemenea înţelegere bazată pe comu­ producţiei sale industriale. sporit activitatea cercurilor care în peri­ Monde" scria în anul 1954: „Franţa cu năzuiesc spre întărirea păcii şi securită­
nitatea intereselor de clasă ale cercurilor O mărturie grăitoare a accentuării ne- şi pînă la Bevan din partidul laburist — oada dintre cele două războaie, precum şi structura ei actuală nu are. posibilităţi a- ţii şi de aceea resping cu hotărâre aceste
imperialiste din diferite state nu înlătură uniformltăţii dezvoltării, economice este şi- pun la îndoială afirmaţiile cercurilor in­ în timpul celui de al doilea război mon­ naloage, celei ale industriei grele ger­ acorduri militariste.
însă câtuşi de puţin Contradicţiile între situaţia în care se află comerţul mondial. fluente din Londra, potrivit cărora intrind dial au colaborat cu imperialismul ger­ mane".
ele, determinate de tendinţa menopolişti- Statele Unite, care în urma celui de al în gruparea lărgită de la Bruxelles, An­ man şi Care reprezintă grupurile burghe­ Lupta maselor populare împotriva reîn­
lor din fiecare dintre aceste ţări de a-şi doilea război mondial şi-au sporit consi­ glia ar putea să aibă un rol de ,yarbitru" în ziei monopoliste franceze strâns legate de Acordurile de la Paris prevăd iniţial vierii Wehrmachtului revanşard a luat un
asigura profituri maxime. Pe această bază derabil greutatea specifică în exporturile . Europa occidentală, şi în primul rînd în capitalul monopolist german. Scontând sa­ crearea unui Wehrmachit cu un efectiv de avînt atît de mare, incit ratificarea acor­
se naşte contradicţia de neîmpăcat între capitaliste mondiale, nu şi-au putut men­ relaţiile dintre Franţa şi Germania occi­ şi întărească poziţiile şi să-şi asigure pro­ 500.000 oameni, dispunînd de mari subuni­ durilor de la Paris s-a izbit de greutăţi
interesele din sânul blocului agresiv, ale ţine în perioada de după război poziţiile dentală. Aceste îndoieli sînt pe de-a între- fituri ¦ suplimentare prin intensificarea tăţi de aviaţie şi tancuri, precum şi pro­ serioase. In Camera Comunelor din An­
căror urmări sînt conflictele şi ciocnirile cucerite. In ai doilea rînd, reţine aten­ gui întemeiate. Va avea oare Anglia o cursei înarmărilor şi a exploatării popu­ ducţia nelimitată de armament în Germa­ glia, cit şi in Adunarea Naţională france­
ţia faptul că Franţa şi îndeosebi Germa­ preponderenţă reală care să-i permită şă laţiei teritoriilor franceze Ih Africa de nia occidentală. Trebuie totodată să se ză, pentru ratificare a votat o minoritate
dintre ţările capitaliste. nord, aceşti oapitalişti francezi au pro­ aibă în vedere că militarismul vest-ger­ (în Anglia — 42% din deputaţi, iar în
Uniunea Europei occidentale, La fel ca nia occidentală, care au ieşit din război fie intr-adevăr arbitru? Faptele dovedesc pus magnaţilor industriali şi financiari din man va dispune de cel mai mare potenţial Franţa — 46%); în Germania occidentală,
şi toate coaliţiile imperialiste, stabileşte extrem de slăbite, în perioada de după că ea nu dispune de aceste posibilităţi. Germania occidentală să participe în co­ miihtar-industrâaî şi de cadre militare cel împotriva acestor acorduri se pronunţă
Se ştie, de pildă, că dacă în primii ani mun la „Asociaţia pentru dezvoltarea te­ mai bine pregătite, în comparaţie cu cei­ partidul sociol-democrat, cel mai mare
un anumit raport de forţe între partici­ război îşi refac treptat poziţiile. ritoriilor de peste mări ale Franţei" şi la lalţi participanţi la Uniunea Europei occi­ partid din ţară, precum şi 6,5 milioane de
panţii ei şi tinde să statornicească acest Este semnificativ faptul că ies din ce în de după război producţia industrială a .Agenţia europeană a şrmamentelor". dentale. membri ai sindicatelor.
raport. Se ştie însă că forţele participan­ mai mult la iveală contradicţiile economice Germaniei occidentale era de aproximativ
ţilor la fiecare din aceste coaliţii variază dintre S.U.A. şi Germania occidentală, în 4 ori mai mică decît a Angliei, în ultima Faptele dovedesc însă că în cursul dis- Orice om care are păreri preconcepute In toate ţările din Europa ocoidentală
în urma neuniformităţii dezvoltăm econo­ ciuda apropierii politice din ce în ce. mai vreme, potrivit unei serii de indici impor­ dutăriâ preliminare a proiectului fran­ vede limpede că reînviind militarismul oreşte mişcarea împotriva politicii agre­
mice şi pditâce a ţărilor capitaliste. Tot­ strânse a cercurilor agresive din S.U.A. tanţi (producţia de oţel şi fontă', de ma- cez c'u privire la constituirea unei „uniuni german, orientîndu-se spre refacerea sive a cerouriior imperialiste, pentru în­
odată, faptele dovedesc că în’ ultimele de­ de revanşarzii de la Bonn, pe Pare ele îi şini-unelte, automobile, construcţia nava­ tărirea păcii
cenii această neunáformitate s-a accen­ consideră drept principalul lor aliat în lă, etc.), producţia Germaniei occidentale
tuat în mod considerabil. Astfel, de pildă, Europa. Monopolurile vest-germane, reîn­ s-a apropiat de cea a Angliei, iar în unele

cota-parte a S.U.A. în producţia indus­ viate cu sprijinul cel mai activ al capita­ cazuri a şi depăşit-o. <
trială a lumii capitaliste, care a reprezen­ lului american, îşi desfăşoară expansiunea Se ştie că în anul 1953, exporturile vest-
ta t în anul 1937 aproximativ 40%, a cres­ in ceea ce priveşte comerţul exterior, care germane au reprezentat 60% din cele en­

cut în urma celui de al doilea război mon­ este îndreptată şi împotriva Statelor Uni­ gleze. Anul trecut, exporturile Germaniei

dial pe seama puterilor europene aproape te. In anul 1953, exporturile vest-germa- ocoidentale au sporit considerabil, în timp

Redacţia şi Adm. ziarului Str, 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar eoni aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA