Page 30 - 1955-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr 448

Să creştem cît mai multe animale Din activitatea căminelor culturale

Cîteva metode de înmuiŞire se practica în cea mai mare parte a re­ potniva bolilor. Eu tocmai despre asta

a animalelor giunii noastre. vreau să vorbesc. Unde comuniştii sînt Singur, dirijorul, Petruţesou Troian dă pel la cadrele didactice. Ştînd de vorbă cui
în frunte tonul pentru începerea cîntecului „Nod nu fiecare în parte, ducînd o neobosită mun­
Una din metodele de obţinere a anima­ Practicând metoda de însămînţări arti­ E suficient să ne gândim că în urma Ur­ cerşim pacea, oi o impunem“... că de lămurire, au reuşit să pregătească
lelor de rase superioare, cu producţii mari, Sânt nenumărate exemplele oare dove­ cu aceştia prima piesă de teatru „Zestrea
este metoda încrucişării sau împerecherii ficiale, avem următoarele avantaje: nei epizootii, care apare într-o gospodărie desc oă, acolo unde organizaţiile de bază Corul, soliştii şi echipa de dansatori a că­ Ilenuţei". Reprezentarea s-a bucurat de
animalelor. depun interes pentru munca culturală, minului cultural din satul Tîmpa a pre­ un succes bine meritat, dar succesul ei,
i Prin încrucişarea şi împerecherea anima- — Se pot însămânţa mai multe femele sau într-o comună, numai în cîteva zile unde comuniştii sînt în fruntea acestor zentat cu prilejul acestei deplasări un pro­ cel mai de seamă, a constat. în aceea că,
I lelor, se urmăreşte îmbunătăţirea continuă acţiuni* rezultatele sînt cît se poate de gram bogat şi plăcut. Cîntecele „Iac'-aşa“, tineretul satului văzând pe învăţătorii lor
j a raselor de toate speciile, a producţiei de fără a micşora procentul de fecunditate şi pot fi distruse efective mari de animale. bune. Un caz grăitor în această privinţă, „La fintînă“, „Fata ardeleană“ şi altele, jucând teatru, a prins gust să facă ac'est
lapte şi a procentulud de grăsime, a pro- ti constituie exemplul comunei Geoagiu s-au bucurat de un mare succes, fiind viu lucru şi ei. Astfel, a fost pregătită cea
; duicţiei de liniă şi came, a precocităţii şi natalitate. Despre acest luam, ne-am putut convinge din radonul Orăştie. aplaudate de spectatori. Solistul Munteanu de a doua piesă de teatru „In peţit“, piesă
fecundităţii, dar la cabaline şi mărirea ca­ Miron, oare a cântat .„Doina ciobanului“ interpretată cu mult succes. Printre cei
pacităţii de muncă. — Executând monta artificială, avem ne­ deoarece în regiunea noastră a pie­ Aici, secretarul, organizaţiei de partid, sau Munteanu Tulia şi Costan Valen­ oare au depus mai mult suflet în învăţa­
tovarăşul Bătrâna, duce o neobosită mun­ tino, oare au cântat cântecul „Dragostea rea rolurilor pot fi amintiţi Plămădeală
înmulţirea animalelor se face pe mai voie de im număr mal redus de reprodu­ rit un număr oarecare de păsări la sfâr­ că pentru culturalizarea tot mai intensă a mea“ şi alţii,' au fost răsplătiţi cu aplauze Vera, Pîrvu Dumitru şi Avrameseu Lazăr.
multe căi şi anume : ţăranilor muncitori, pentru atragerea lor puternice.
cători. şitul anului trecut-, datorită faptului că nu în jurul căminului cultural. Sfătuindu-se Acum, echipa de teatru a comunei, dă
— înmulţirea în rasă curată, adică se îm­ cu toţi comuniştii din această comună, au Ţăranii muncitori din satul Petreni nu reprezentaţii din ce în ce mai reuşite. îm ­
perechează animale din aceeaşi specie şi — Ptrin aplicarea acestei metode se pot toţi crescătorii, au înţeles necesitatea şi întocmit un plan de muncă precis şi cu s-au înşelat... bunatăţindu,-şi mereu repertoriul şi depu-
din aceeaşi rasă. De exemplu, un berbec sarcini concrete pentru fiecare din ei. A- nînd un şirniai viu interes în munca sa,
de rasa ţigole se împerechează cu o oaie însămânţa femele ce se află la distanţe efddaoitatea vaccinărilor. cest plan nu a rămas pe hârtie, ci a prins LA BĂCIA această echipă va obţine 5n viitor rezul­
de rasă ţigaie. mari de locul unde se află reproducătorul mereu viaţă, cu fiecare zd. Datorită mun­ tate şi mai frumoase.
mascul. Un mijloc însemnat pentru preîntâmpi­ cii stăruitoare şi sistematice pe oare a- N-a trecut multă vreme de când echipa
înmulţirea prin încrucişare se face prin narea şi lichidarea bolilor molipsitoare la ceastă organizaţie de bază a dus-o, s-a artistică- a căminului cultural din Tîmpa Cînd nu-i unitate
împerecherea animalelor din aceeaşi spe- — Piractioîndu-se monta artificială, vom' animale, este vaccinarea la timp a aces­ reuşit oa în comuna Geoagiu activitatea a prezentat un program artistic ţăranilor
' oie, însă de rase diferite. De exemplu, un putea înlătura şi combate o serie de boli tora. Prin vaccinare, reuşim să păzim vi­ culturală să fie ridicată la un nivel înalt. muncitori din Petreni şi iat-o acum în co­ Ţăranii muncitori din satul Sîntandrei
berbec de rasă tigaie du o oaie de rasă c a : durina, exantenui genital,- vaginita tele noastre de ’bolile ode mod primejdi­ muna Băoia. Aloi, această echipă a mai raionul Hunedoara, îşi aduc cu drag a-
ţuroană. Produşi! din această încrucişare granuloasă, bruceloza, etc. oase oa antraxul la taurine, rugetul şi In fiecare duminică se fac audiţii colec­ fost încă de două ori. Acum se prezintă minte de vremea cînd la căminul cultural
se numesc metişi sau corci, având carac­ pesta la porcine, pesta aviară la păsări şi tive la radio, oare sînt viu discutate şi pentru a treia oară. Ţăranii muncitori din activitatea mergea bine, cînd echipa lor
tere intermediare în ce priveşte producţia. — Prin însămînţările artificiale se poate altele. Vaccinările se fac de către medicii just comentate de către ţăranii munci­ această comună se strânseseră la cămin de cor şi teatru era printre cele dintâi în
suplini lipsa reproducătorilor de valoare. veterinari sau agenţii veterinari în- fie­ tori. La ultima audiţie, de pildă, au par­ cu o oră mai înainte de începerea specta­ raion. Cu amar în suflet însă, se uită »-
Metoda încrucişării este indicată a se care an şi îndeobşte primăvara. In unele ticipat un număr de peste 40 săteni. Cer­ colului ; în număr de peste 350. cum La faptul că în satul lor activitatea
face mai ales în sectorul ovin, cu scopul — Se pot însămânţa femele de talie mică cazuri vaccinările se execută şi de două cul agrotehnic funcţionează de asemene.':, culturală se desfăşoară anevoios. Şi mai
de a avea produşi du calităţi mai superi­ cu reproducători grei, de talie mare, sau ori pe a n : odată primăvara şi a doua oară ou regularitate, având o frecvenţă de peste Noul program, prezentat de oaspeţi, for­ ales că ac’est lucru se petrece sub cehii
oare în produoţie şi pentru a spori proce­ invers, ceea ce pe oale naturală nu se toamna. 45 persoane Informarea politică a ţărăni­ mat din cîntoce oa „Mîndruliţă pui, pui, „nedumeriţi“ ai secretarului de partid,
sul de transformare a raselor inferioare poate executa. mii muncitoare, se face de asemenea în pui“, „De n-ar fi ochi şi sprîncene“, etc., tovarăşul Rusan, şi sub privirile nepăsă--
în rase cu producţii mai mani. Condiţia esenţială pentru oa vaccină­ mod organizat, pe grupe de oase. O mun­ dansuri ca „Ţarina Abrudului“, „Ca la toare ale tovarăşului Crişan, directorul
In regiunea noastră, această metodă a rile să-şi ajungă scopul, este ca în comu­ că frumoasă se desfăşoară şi ou cartea, iar rîmpa“, „Alunedud“ şi altele, au mulţu­ şcolii.
Pentru realizarea acestor scopuri, se fo­ fost 'aplicată pînă în prezent în 20 de sta­ nele unde s-au programat vaccinări, să echipa de teatru a reuşit să se situeze mit pe deplin ţăranii muncitori ai co­
loseşte, după caz, una din metodele amin­ ţiuni la ods, în trei staţiuni ia vaci şi în fie vaccinate absolut toate animalele. Dacă prima la faza comunală de concurs. munei Băcda. In loc ca aceştia să pună umărul uniţi,
tite. Reuşita lor depinde însă de modul două staţiuni la ?spe. o parte din animale sînt sustrase de la să se arunce cu puteri comune asupra
cum se execută monta. vaccinări, întreaga acţiune rămâne fără Căminul cultural din această comună, îşi Harnicii artişti amatori ai căminului greutăţilor, se măsoară unui pe altul ou
La cele 20 staţiuni de însămînţări arti­ rezultate, fiindcă animatele nevaccsinate se îndeplineşte cu oinste rolul de luminător cultural din Tîmpa îşi îmbogăţesc mereu priviri iscoditoare şi pizmaşe. Directorul
Monta animalelor se face pe două c ă i: ficiale la oi, în anul 1953, s-au însămîn- pot îmbolnăvi ulterior, dând astfel posibi­ al satului şi acest lucru se datoreşte în repertoriul cu oîntece noi, dansuri, cu­ şcolii, supărat foc că n-a fost el numit di­
pe cale naturală şi pe oale artificială. ţat un număr de 19.000 oi, de la care s-au litatea menţinerii şi răspândirii bolii res­ primul rînd faptului că organizaţia de ba­ plete şi altele. Peste puţin timp ei vor pre­ rector de cămin, în loc să se apuce ind-
Monta pe cale naturală se face atunci obţinut un număr de 17.000 miei, din care pective. ză, comuniştii din acest 'sat, sînt aceia care zenta muncitorilor- simerieni un program mos de lucru, pune tot felul de „beţe
când reproducătorul mascul este dat la o 6.500 mleluţe au fost reţinute pentru re­ duc o neobosită muncă de antrenare şi artistic ales. in roate“ celor care încearcă să activeze
femelă pentru a efectua monta. Deosebim producţie. La fel în anul 1954, au fost în­ Paralel ou acţiunile pentru prevenirea şi mobilizare a ţărănimii muncitoare la toate pe tărâm cultural, iar tovarăşul Rusan, se­
însă monta liberă, oînd producătorul este sămânţate artificial peste 29.000 oi. combaterea epizootiilor prin vaccinări, tre­ acţiunile culturale. Activitate bună cretarul organizaţiei de bază, în loc să La
lăsat să efectuez» monta înibr-o turmă. buie duse şi acţiunile de prevenirea şi măsuri energice şi să tragă ou tărie la răs­
La cele trei staţiuni de însămînţări ar­ tratarea bolilor parazitare. Dintre acţiu­ Artiştii căminului cultural Multă vreme s-ă gândit tovarăşa Chin- pundere pe toţi acei care nu-şi fac dato­
Monta în harem, aplicată mai ales la tificiale la vaci, din comunele Şibot, Te- nile întreprinse pe scară mai mare în din Tîmpa în turneu edu Maria, directoarea căminului cultural ria, se mulţumeşte să ridice diin umeri şi
ovine, este atunci cînd unui berbec i se re­ iuş şi Baia de Oriş, s-au însămânţat arti­ combaterea bolilor parazitare trebuie a- din comuna Mărtineşti, raionul Orăştie, să mărturisească' „nevinovat“ că el „n-are
partizează o turmă de 30 ol ou care umblă ficial peste 1.000 de vaci. mintit mai ales tratamentele contra sca­ LA PETRENI cum anume să facă, ce anume metode să ce să facă“.
toată perioada şi efectuează monta natu­ bie! la oi şi tratamentele contra hipoder- întrebuinţeze pentru a atrage tineretul din
rală. In oraşul Sebeş şi în comuna Itia, a mozei (coşurile la vite) care produci mari E dumdnioă. Sala festivă a căminului comună spre .căminul cultural. Vroia cu Această aşezare în coada maselor, nu
funcţionat câte o staţiune de însămînţări pagube. • cultural găzduieşte din nou harnicii ţă­ tot dinadinsul să înfiinţeze o echipă de promite nimic îmbucurător pentru salul
Monta la mimă, este aceea oînd feme­ artificiale la iepe. Astfel, la staţiunea din rani ai satului Petreni. S-au strîns în nu­ teatru, cu care apoi să plece în turneu Sintandrei. Noul director de cămin cul­
lele în călduri, sînt aduse la reproducători Sebeş, s-au montat artificial de ia un sin­ măr destul de m a re ; peste trei sute. Fie­ prin satele vecine şi să iniţieze astfel o tural, tovarăşul Băda Petru-, nu va reuşi
pentru efectuarea montei. Acest sistem gur armăsar peste 150 iepe, ceea ce pe care doreşte să vadă programul ce-1 va întrecere, prin mijlocirea căreia să iasă la să dea rezultatele cele mai bune, dacă şi
este Cel mal avantajos, întrucât se poate oale naturală este imposibil a se realiza. prezenta echipa artistică a căminului cul­ iveală toate minunatele deprinderi artis­ pe viitor în acest sat, vor continua sa e-
face o selecţie individuală a animalelor. Din aceste iepe, au rămas gestante peste tice ale tineretului de prin partea locu­ xiste aceleaşi „frecuşuri“, dacă şi pe viitor
Primul sistem de montă, adică monta în tural din Tîmpa. Auziseră ei şi de la al­ lui.
liber nu trebuie aplicată, deoarece nu dă 125. Alte acţiuni- cărora trebuie să li se dea tovarăşul Rusan va merge la nimereală,
rezultate bune. Văzând rezultatele bune ce se obţin prin o atenţie deosebită, sînt construcţiile de ţii, că această echipă are un program bo­ Munca nu a fost prea uşoară. In Măx-
tineşti, tinerii se lăsau cu greutate porniţi iar tovarăşul Crişan se va menţine cu s -
Monta artifioială, sa u 'înmulţirea artifi­ executarea montei pe oale artifioială, re­ puţuri seci, în care să fie aruncate cada­ gat şi frumos. De data asta însă, ei doresc La drum. Pentru a-i stimula, pentru a le
cială, este o metodă folosită pe scară trezi interesul faţă de munca culturală, ceeaşi îndârjire pe poziţia’ „ambiţiei" a
largă în Uniunea Sovietică, extinaîndu-se comand oa, pentru a mări şeptelui de ani­ vrele animalelor bolnave, împiedicînd ast­ să se convingă mod mult. tovarăşa Chinciu,, împreună ou Copronţi
din ce în ce mai mult şl la noi în ţară. Alexandru, secretarul sfatului, au făcut a- nepăsării şi a aversiunii faţă de munca
male îhîtr-un timp relativ scurt, să se prac­ fel răspândirea microbilor şi întinderea bo­ Cortina se ridică. Liniştea îniCepu să
Această metodă, contribuie într-o mă­ culturală.
sură toarte mare şi rapidă la dezvoltarea tice pe scară şi mai largă această metodă lilor. De asemenea, trebuie să se constru­ stăpânească întreaga sală. Nici o mişcare.
a $ t a numărului de animale, d t şi la îm­
bunătăţirea raselor şi a productivităţii lor. şi în special în seotorul Creşterii oilor iască băi fixe în comunele programate, Cum putem

In vederea măririi şeptelului şi produc­ unde se impune de urgenţă schimbarea pentru tratamente generate împotriva sca- Gripa este o boală infecţioasă- oare se
tivităţii animalelor, această metodă are o poate răspândi cu multă uşurinţă de la
importanţă deosebită şi se recbmanidă a proporţiei dintre oile ou lână fină şi lină biei la oi. omul bolnav la cel sănătos prin picătu­
rile mied de salivă (scuipat) şi prin secre­
groasă. Regimul de demooraţie populară aCordă ţiile nazale, atunci cînd el tuşeşte, stră­
nută sau vorbeşte. Ea este întâlnită în tot
Organele tehnice, trebuie să-i acorde asistenţă sanitar-veterinară şi tratamente, timpul anului. Apare însă cu precădere în
anotimpul răcoros.
toată atenţia acestei metode şi să o prac­ complect gratuite. Este de datoria tuturor
De obicei boala începe ou frisoane (fri­
tice pe o scară tot mai largă, în vederea , crescătorilor de animale, de a sprijini or­ guri) dureri de cap, dureri în toţi muşchii,
senzaţie de oboseală, febră (călduri) 38—
transtormării şi îmbunătăţirii raselor de ganele sanitar-veterinare în lupta Împo­ 40 grade, uscăciune în gît şi dureri ale
globilor oculari, însoţite de lăcrimare. Cu­
animale, a măririi productivităţii lor şi în triva bolilor, precum şi de a Învăţa şi rând după ce omul s-a îmbolnăvit, se ivesc
secreţii nazale abundente, strănuturi, ră-
special a oilor. BOLOANTĂ TRAIAN pune în practică toate măsurile de preve­ guşeală şi o scădere accentuată a poftei
medic veterinar de mâncare, sau dispoziţia complectă a a-
nire a bolilor molipsitoare şi parazitare la cesteia.
¦— O —
Boala poate avea uneori un mers uşor,
Cum păşirăm sănătatea animale. Numai aşa pot să-şi păzească vi­ cînd toate aceste manifestări dispar în câ­
tele, şi pot contribui la distrugerea tutu­ teva zile şi'bolnavul se însănătoşează. Al­
teori însă gripa poate aduce fenomene mult
animalelor ror bolilor,-l-a mărirea numărului de ani­ mai serioase, mai grave, ou turburări
gastrice şi intestinale, turburări nervoa­
Pentru" ă" putea creşte animale multe' şi male. se cum .s în t: stările de delir (bolnavul
sănătoase, este necesar oa, pe lingă îngri­
jire şi hrănire, acestea să fie apărate îm- Dr. SUOIU CAMIL Sfat medical
medic veterinar

Cărţ i n o i înlătura gripa şi complicaţiile ei

„STEJARUL DE IARNA“ mama elevului, să stea de suşi Savuşkin, copilandrul is­ pul caracteristic al intelec­ aiurează), sau complicaţii pulmonare. A- Le. Pentru a împiedica răşpîndirea bolii la
vorbă ou ea. teţ, animat de spiritul viu ai tualului sovietic care consi­ ceste complicaţii, apar după o perioadă de ceilalţi membri' ai familiei, mai ales la
I. NAGHIBIN observaţiei, minunatul şi tai­ deră firesc ca întreaga sa ca­ însănătoşire, aparentă, cînd temperatura copii, este indicat ca bolnavul să fie izo­
însoţită de Savuşkin, Ana nicul cetăţean al viitorului. pacitate şi pregătire ştâinţi- scade, pînă aproape La normal. In aseme­ lat într-o Cameră separată. Dacă acest
La Şcoala elementară din Vasilievna porneşte spre oa- fico-profesională să se exer­ nea cazuri, semnele complicaţiilor pulmo­ Lucru nu este posibil, bolnavul trebuie să
Uvorovka, un sătule de col­ sa acestuia. Drumul trece Povestirea „Stejarul de -iar­ cite practic acolo unde inte­ nare, ale 'pneumoniei de pildă, pot fi uşor doarmă într-un pat separat, izolat de res­
hoznici şi muncitori mineri prinltr-o pădure. Aici, în m ij­ nă“ este cuprinsă în numărul resul marei colectivităţi o ce­ observate, deoarece de la o temperatură tul camerii printr-un .paravan.
ca multe altele de pe întinsele locul frumuseţilor uimitoare 26 din Colecţia „Lectura“. re. El face aceasta ou toată normală şi o stare generală relativ bună,
meleaguri ale Patriei Soaia- ale naturii, atentă la Cele ce-i abnegaţia omului nou, omului bolnavul trece dintr-o dată la febră mare Bolnavul se poate trata prin gargară ou
!Usmului, a fost repartizată de arată Savuşkin din viaţa vie „A C R O N O M U L“ sovietic, împletind munca lui şi stare generală rea. O gripă neîngrijită ceai de muşeţel, de trei, patru ori pe zi
curând o tânără profesoară de a pădurii în timpul iernii, slăbeşte organismul şi se poate ivi tuber­ sau cu apă ou sare (lingură rasă de sare
Z. HIREN culoza pulmonară. La 1 kg. de apă fiartă şi răcită), picături
în nas de 3—4 ori pe zi. De asemenea bol­
limba rusă. Ana Vasilievna. profesoara constată că şi ea, Povestirea lud Z. Hiren pre­ de organizator cu munca! de lată, aşa dar, de ce este necesară îngri­ navul trebuie să ia 3—4 pastile de pira­
jirea atentă, după sfatul medicului, a per­ midón sau 2—3 tablete de aspirină pe zi,
Abia ieşită de pe băncile la rindui ei, a întârziat de la zintă aspecte semnificative cercetător ştiinţific în dome­ soanelor bolnave de gripă şi aplicarea în­ pentru scăderea temperaturii.
tocmai a măsurilor privind prevenirea a-
institutului, Ana Vasilievna, întâlnirea ou mama băiatului. din viaţa contemporană a niul în care s-a specializat. cestei boli Dacă tusa este supărătoare, se va folosi
deşi profesoară are încă mul­ Astfel ea dezleagă enigma satului colhoznic sovietic. E- Agronomul Tişcenko, perse­ siropul contra tusei, sau ceaiuri calde fă­
te de învăţat în contact cu întârzierilor elevului ei, fer-, roul povestirii, agronomul verent om de ştiinţă, se do­ Oare pot fi măsurile ce trebuie luate cute din flori de tei.
oamenii în mijlocul cărora mecat ca şi ea de măreţia na­ pentru vindecarea gripei şi pentru pre­
venirea răspîndirid ei la alte persoane? Va fi evitată însă, tratarea bolnavilor
munceşte şi trăieşte acum. turii. Tişcehko — conducător al vedeşte şi un minunat preşe­ Bolnavul de gripă trebuie să stea în pat cu diferite medicamente cum ar f i : sul-
atât timp cît durează febra şi să se ali­ famidele. sau penicilina, care la gripă nú
Unui din elevii ei, Savuş- Ana Vasilievna îşi dă seama unud sector de experimentare dinte de colhoz. Astfel în menteze cu un regim uşor şi hrănitor, au nici un efect
compus din lichide calde o a : ceaiuri,
kdn, întârzie regulat de la totodată că din această împre­ a soiurilor de grîne şi apoi scurtă vreme el face din col­ Lapte, compoturi, supe din legume şi alte- Pentru înlăturarea guturaiului, se re­
şcoală dimineţile. Profesoara jurare a avut multe de în­ preşedinte al colhozului u- hozul „Kaiinin“ năpăstuit de comandă inhalaţii ou alcool menthoiat
nereuşind să înţeleagă moti­ văţat şi constată că cei mai crainian^Kalinin“ din aceeaşi pagube imense pricinuite de
vul acestor întârzieri, se ho­ uimitor lucru în pădurea prin Dr. WEBER NICULINA

tărăşte să meargă acasă la care trecuse era de fapt în­ localitate, Baragovo, este .ti­ grindină, un colhoz milionar.

luntari Aslău şi Rusu, tot din această lo­ planurile ca şi cum ar avea de predat la fel de sprijin consfătuirilor ce s-au ţinut
o singură clasă, fapt pentru care nivelul ou educatoarele, deşi a avut sarcină în
calitate, care' alfabetizează câte 14 neş­ lecţiilor este scăzut şi conţinutul lor este această privinţă. El s-a mulţumit doar
lipsit de o aprofundare ştiinţifică. „să numească“ pentru acest lucru o tova­
tiutori de carte fiecare. răşă tânără, lipsită de experienţă, fapt
Problema în. jurul căreia s-au purtat pentru care consfătuirea ţinută cu cadre­
Lucruri frumoase au fost constatate şi multe discuţii, a. fost şi aceea a colabo­ le din învăţământul preşcolar nu s-a pu­
rării ce trebuie să existe între şcoală şi tut desfăşura în cele mai bune condiţLuni.
în raionul Hia. Aci au fost arătate nume­ sfaturile populare, a ajutorului pe care
acestea din urmă sînt datoare să-l dea Pentru viitor
Cu privire la organizare nu i s-a cerut altceva, decît acest lucru, geografie de la raioanele Petroşani şi Ha­ roase cazuri de foşti neştiutori de carte, şcolilor. In această privinţă au fost ară­
însă raportul lui nu a fost nioi frumos, ţeg. La Deva, în această privinţă s-a re­ care astăzi sînt în munci de răspundere. taţi mulţi preşedinţi de sfaturi populare, Discuţiile fructuoase, purtate în cadrul
In ziua de 26 ianuarie a avut loc la nici real, nici măcar serios. marcat secţia de limba română, seoţia 1—4 Turcu Rafila, spre exemplu este astăzi ca cel de la Rişouliţa raionul Brad, şi al­ şedinţei de concluzii aju scos la iveală mul­
Deva, în sala cabinetului pedagogic, şe­ şi secţia de fizică, iar La Sebeş pe lângă deputată şi preşedintă a comisiei de femei ţii, oare înţeleg rolul ce le revine în pro­ te ludruri bune. Ele au constituit un larg
dinţa de condurii pe marginea consfă­ Din cele două referate, din discuţiile secţia fizico-natunale, s-a remarcat şi din Sârbi, Suoiu Ionel, mecanic la I.C.S.H., blema. şcolilor. In acelaşi tâmp însă au schimb de experienţă intenraional.. Din
tuirilor raionale ale cadrelor didactice care au urmat după ele, Cât şi din con­ seoţia limba rusă. Au fost însă şi cazuri Munteanu Ioan, din Certej, azi locotenent fost arătaţi şi preşedinţi şi comitete exe­ toate problemele.arătate aici, din toate lu­
care au avut loc în zilele de 6, 7 şi 8 ia­ statările proprii, a rezultat că de rândul că la Alba-Iulia, secţia 1—4 şi Brad sec­ aviator şi multe altele ca acestea. cutive, oare nu au înţeles pe deplin acest crurile ce au fost frământate, a rezultat
nuarie. Da şedinţă au participat şefii sec­ acesta, datorită experienţei câştigate, sec­ ţia de pionieri, unde nu a fost confecţionat lucru* (raionul Hunedoara, oraşul Deva şi că în munca de viitor, în faţa cadrelor
ţiilor de învăţământ a sfaturilor populare ţia de învăţământ a sfatului popular re­ Probleme dezbătute în alte părţi), unde tovarăşii din comi­ didactice stau sarcini mari.
raionale, tovarăşii din colectivul secţiei de gional, a avut o mai atentă preocupare tetele executive au luat pe şefii secţiilor
învăţământ a sfatului popular regional, faţă de pregătirea şi desfăşurarea consfă­ şi expus nici un fel de material didactic. Una din problemele de seamă, ridicate trimiţîndu-i în tot felul de munci supli­ Aşa de pildă, ele vor trebui să se stră­
oît şi tovarăşul Vîlau Pompilia, inspector tuirilor. Spre deosebire de consfătuirile mentare, agiomermclu-d cu sarcini, nelă- duiască în mod continuu, pentru a-şi ri­
din Ministerul învăţământului public. anterioare, în acest an, condiţiile mate­ Rezultate concrete de către consfătuiri a fost aceea a faptului stndu-le timpul suficient pentru a se ocu­ dica şi mai mult nivelul lor ideologic şi
riale au fost asigurate mai bine, atât în că în şcoli, cadrele didactice nu au or­ pa de probleme de învăţământ. profesional, să ducă o muncă susţinută
ceea ce priveşte cazarea, cît şi hrana şi pentru traducerea în fapt a sarcinilor cu­
sălile în care s-au desfăşurat lucrările. Din analiza situaţiei la învăţătură s-a ganizat un front comun pentru o expri­ Discuţiile purtate de participanţii la prinse în rezoluţiile ce au fost întocmite
Datorită măsurilor luate din timp, lucră­ consfătuiri au scos la iveală şi faptul că cu ocazia acestor consfătuiri. Organele
rile consfătuirilor s-au desfăşurat la un putut constata că pe pătrarul II rezultatele mare corectă orală şi scrisă a elevilor. atât inspectorii şcolari de la regiune, cît de îndrumare şi control, trebuie să urmă­
nivel destul de ridicat. Referatele prezen­ şi cei de la raioane efectuează o slabă rească îndeaproape şi sistematic munca
Primul referat a fost prezentat de că­ tate pe secţii, au fost bine fundamen­ sînt mai bune decît în pătrarul I, procen­ Mai sînt încă multe unităţi şcolare ca muncă de îndrumare şi control jos la unităţi căutând să nu scape din
tre tovarăşul Lapu, şeful seoţiei de învă­ tate din punct de vedere teoretic, respec­ vedere în special şcolile periferice. De
ţământ a Sfatului popular al raionului lila, tând fidel tematica ce le-a fost indicată. tajul promovaţilor, în special La clasele Cele din Buicerdea şi Tibru, raionul Alba, însăşi faptul că referatele prezentate de asemenea tovarăşii metodişti din regiu­
iar cel de al doilea de către tovarăşul Ele au reuşit să oglindească în mod des­ raioane au scos la iveală doar exemple nea noastră vor trebui să studieze în
Vdşohi, şeful seoţiei de învăţământ a Sfa­ tul de bun felul în care, cadrele didactice, 5—7, a crescut cu 5—10%.' In această pri­ unde cadrele didactice nu au o asemenea privind mai mult şcolile de centru, a de­ mod amănunţit un plan de lecţii pentru
tului popular al radonului Hunedoara. conducerea şcolilor şi a secţiilor de învă­ monstrat că situaţia din şcolile perife­ învăţătorii ce predau la mai multe - clase
ţământ raionale şi-au dus la îndeplinire vinţă, au fost totuşi şi cazuri unde situa­ preocupare, unde ele sînt străine de -pro­ rice este cunoscută într-o măsură du to­ deodată, pe care apoi să-l adîncească în
sarcinile de pe pătrarul I şi II. Oa un tul nesatisfăcătoare. şcolile din comunele şi satele regiunii
progres faţă de treefut în unele raioane oa ţia încă se prezintă slab. Aşa de pildă, la blema unei înalte, exprimări.
de pildă Alba, Sebeş, Petroşani şi Orăş­ In mod combativ a fost arătată şl su­ noastre.
tie, expoziţiile au fost prezentate chiar în Şcoala medie de 10 ani fete Alba-Iulia, O altă chestiune importantă, în jurul perficialitatea, lipsa de răspundere pe Dîndu-se o bătălie continuă şi ţinSndu-se
sălile unde secţiile respective şi-au desfă­ care unele organe de îndrumare o mani­
Prin referatul său tovarăşul Lupu* a şurat lucrările. Acest fapt a permis ca re­ sau la Şcoala medie mixtă din Orăştie, căreia s-au purtat discuţii înflăcărate, a festă în munca lor. Aici a fost scos la ou stricteţe seama de tot ceea ce s-a dis­
feratele să poată fi susţinute în secţii pe iveală cazul tovarăşului *Moise, şeful sec­ cutat în cadrul consfătuirilor raionale, ca­
reuşit să prezinte destul de cuprinzător, baza materialului expus. In această pri- procentul de căzuţi este încă mare. Re­ fost aceia a sistemului de notare a ele­ ţiei de învăţământ a Sfatului popular ra- drele didactice din regiunea noastră, vor
•vinţă au prezentat expoziţii cu u n . bo­ ivhjaL Haţeg, oare, r\u a acordat nici un putea Ca în munca lor de viitor să ob-
felul în care s-a muncit cu ocazia pregă­ gat material didactic confecţionat şi co- zultate slabe se constată şi la învăţă­ vilor. In această privinţă a fost arătat
.ţină rezultate şi mai frumoase.
tirii consfătuirii din raionul Itia, scoţînd !3-« SffiBfe ip jw r fo Îj4 c | jl mântul seral. Bunăoară în şcolile medii se­ •procedeul nejust, folosit de undi învăţători

la iveală părţile bune şi atacând du îndrăz­ rale din Gura-Barza şi Petroşani, numă­ şi profesori, de a lăsa elevii neascultaţi

neală lipsurile, ca şi cauzele acestora. rul de căzuţi în loc ca pe pătrarul II să pînă aproape de finele pătrarelor, oînd

!Nu tot aşa se poate spune despre re­ scadă a crescut. apoi încep a asculta câte 10—12 elevi pe

feratul prezentat de tovarăşul Vişohi. A- O muncă susţinută şi cu rezultate fru­ oră. Natural că o asemenea verifi­

ceria, pe .baza unor notiţe pe care le-a a- moase s-a dus şi în domeniul alfabeti­ care a cunoştinţelor elevilor, nu poa­

vut într-un carneţel, a început a înşira zării Consfătuirile au scos cu putere la te îngădui o aprofundare metodică a

tot felul de fapte, lipsite de legătură. Sub iveală o serie de rezultate pozitive din bagajului de cunoştinţe, fapt care adese­

cuvânt că, chipurile, e uri om „sincer“ şi acest domeniu. Aşa de exemplu, au fost ori duce la aprecieri ou totul greşite. De

nu vrea să arate „decît realitatea“, a în­ scoase în relief figuri de învăţători har­ asemenea, a fost mult dezbătută în cons­

ceput a debita o serie de teorii negative, nici ca cele a soţilor Ardeu din Bulzeştii. fătuiri problema planului învăţătorilor cu

mai ales în ceea ce priveşte munca" de alfa­ de Sus, raionul Brad, care, au coborât prin predare la mai multe clase deodată.

betizare. El a spus că „nu vrea să pre- casele. oamenilor lămurindu-i şi mobili- In acest sens a fost arătat faptul că

zţpte jmjjâjRgjrţ ci unul r^aT. Nici z%idu-i, sau oa cele ale inştoi^griloj: .vo­ upLLri asemenea învăţători, îşi întocmesc