Page 31 - 1955-01

DRUMUL SOCIALISMULUI
Din seîivUatea organizaţiilor de bază
Pentru fraducerea în viafă
a hofărîrii partidului şi guvernului
Hotărârea pairiâdulu/i şi guvernului cu
privire la desfiinţarea siriemuilni de apro­
vizionare pe bază de cartele şi raţii, pre­
vede ca o sarcină de bază pentru între­
prinderi sporirea neîncetată a volumului
de producţie şi a ridicării productivităţii
muncii.
In anul ce a trec'uit colectivul de munci­
tori şi tehnicieni de la Uzina de repanait
Utilaj minier din Petroşani, a obţinui câ­
teva succese în această direcţie. Pianul !ba
producţia globală a fost realizat în pro­
porţie de 116%, iiar la produicţia-miărfă în-
valori constante în proporţie de 111,4%;
productivitatea muncii a crescut cu 1,6%
— lucru ce a dus la sporirea salariului me­
diu al muncitorilor pe ultimele 6 luni du
2, 8 % . .
Creşterea productivităţii muncii a fost
posibilă şi datorită preocupării organiza­
ţiei de bază, oare a luat cîteva măsuri or­
ganizatorice şi politice.
In centrul preocupării organizaţiei de
bază în vederea măririi productivităţii
muncii a fost şi aceea de a îndruma co­
mitetul sindical de întreprindere, pentru
organizarea temeinică a întrecerii socia­
liste. Comitetul sindical a fost ajutat să
stabilească obiective .precise pentru con­
tractele de întrecere, să ţină evidenţa în­
deplinirii lor şi să organizeze regulat con­
sfătuirile de producţie pe grupe sindicale,
pe secţii şi pe uzină. Pentru da comitetul
de întreprindere să fie în stare să ducă la
îndeplinire aceste sarcini, un număr de 30
de tovarăşi dintre cei mai buni membri
de partid au primit sarcina să muncească
în comitetele de secţii şi în grupele sin-
Astăzi consfătuirile de producţie se des­
făşoară la un nivel înalt, constituind o a-
niaflifaă temeinică a activităţii din fiecare
lună şi totodată un prilej pentru luarea
de nod angajamente.
Ou ocazia Consfătuirilor de producţie
ddn luna ianuarie, de pildă, la secţia me­
canică, strungarul fruntaş Bogar Simian
şi-a exprimat hotărârea de a.m unci ou şi
mal mult elan pentru 'îndeplinirea şi de­
păşirea planului de producţie, pentru a
sprijini din plin hotărârea partidului şi
guvernului cu privire la desfiinţarea sis­
temului de aprovizionare pe bază de car­
tele şi raţii. I a fel ca tovarăşul Bogar
s-au pronunţat mulţi alţi tovarăşi din sec­
ţiile construcţii metalic©, turnătorie' elec­
trică, etc. Graficele de producţie din pri­
mele săptămâni al© lunii ianuarie au do­
vedit acest lucru. Tovarăşul Bogar Simian,
Ştainer Iosdf, Niou Constantin, Miron Con­
stantin, Başca Francisc, Cucurudea Ana
şi mulţi alţii, şi-au depăşit noianele în me­
die cu 60%.
In scopul lărgirii mişcării de inovaţii;'
organizaţia de bază a ajutat cabinetul teh­
nic oreînd în jurul său un larg colectiv
din specialişti şi cei mai calificaţi munci­
tori oare au indicat muncitorilor jjroble-
mele care trebuiau rezolvate prin inova­
ţii. Prin ajutorul dat de aceste colective
s-a ajuns a se prezenta la cabinetul teh­
nic un număr de 74 de propuneri de ino­
vaţii, dintre oare 36 au fost acceptate şi
puse în aplicare.
Lupta pentru scăderea rebuturilor a fost
altă preocupare a noastră. In adunările
generale ale organizaţiei de bază, în şe­
dinţele grupelor de partid, în consfătui-
.riîe de producţie, au fost mereu discutate
clauzele oare fac să existe rebuturi. Pen­
tru reducerea lor, comitetul sindical a
fost îndrumat să organizeze calificarea, ti­
nerilor muncitori la locul de producţie, iar
organizaţia U.T.M. să îmbunătăţească ac­
tivitatea postului utemist de control. Ga
urmare a îndeplinirii acestor sarcini., pro­
centajul de rebuturi a scăzut în 1954 cu
aproape 2%, iar calitatea producţiei .s-a
îmbunătăţit du peste 25%.
întreprinderea locală „6 August“ poate obţine rezultate şi mai bune
întreprinderea de industrie locală „6 Au­
gust“ din Petroşani, a luat fiinţă prin co­
masarea mai multor unităţi locale aparţi­
nând sfaturilor populare.
Da început, doar cu o ram ură alimen­
tară, întreprinderea „6 August“, a avut o
activitate redusă. După plenara din au­
gust 1953 a C.C. al P.M.R., întreprinderea
„6 August“ s-a dezvoltat mult, îndreptîn-
du-şi atenţia în mod deosebit spre produ­
cerea bunurilor de larg consum. Aju fost
înfiinţate noi ateliere, ca cele de tapiţerie, zionată cu mezeluri şi diverse preparate de
tdniohigeiue, lingerie, curelărie, etc. In
cursul anului trecut, colectivul acestei în­
treprinderi, a produs aproape 200 garni­
turi de mobilă de bucătărie, peste 250 so­
miere, 1.300 bucăţi găleţi şi cazane de ru­
fe, mari cantităţi de prăjituri, sifon, tu­
buri de beton necesare construcţiilor blo­
curilor muncitoreşti din Valea' Jiului, etc.
Experienţa anului 1954. a dovedit că în
cadrul întreprinderii sînt muncitori har­
nici oa tapiţerii! Samuel Lazăir, oare la
început a fost singur în această meserie
pe întreprindere. Cu timpul el a calificat
şi pe tovarăşii Hancuş Nicolae, Hancuiş
Elisabota, Nechifor Anastasia şi pe alţii,
cu care lucrează în prezent.
Personalul întreprinderii „6 August“ este
format mai mult din tineri, dintre care
80% sînt organizaţi în brigăzi de produc­
ţie. Frumoasele succese obţinute se dato-
resc avântului cu care aceştia lucrează.
Brigada tovarăşului Schneider Miliad, de
exemplu, începînd din aprilie 1954 a con­
fecţionat 177 garnituri de bucătărie, bri­
gada tovarăşului Covaci Vasile a confec­
ţionat 85 birouri, a lui Mrezec Francisc, 12
camere-studlo şi diverse alte lucrări.
In cadrul întreprinderii „6 August“ sînt
insă şi unele lipsuri, care trebuie neapă­
rat înlăturate. Centrul raional Petroşani a
fost în continuu aprovizionat cu produse
Succesele pe care le-am obţinut pînă a-
cum în privinţa măririi productivităţii
muncii şi a scăderii preţuilui de cost nu
ne mulţumesc. Nod sîntem hotărâţi să ob­
ţinem în acest an şi mai multe realizări.
De aceea în programul de măsuri ai or­
ganizaţiei noastre de 'bază, cu privire la
aplicarea hotărârii partidului şi guvernu­
lui în legătură cu desfiinţarea sistemului
de aprovizionare pe bază de cartele şi ra­
ţii, am prevăzut noi măsuri de ridicare a
productivităţii muncii. Astfel, am reco­
mandat colectivului de conducere, în vede­
rea folosirii mai raţionale a utilajelor, in­ ţie ei au mobilizat pe toţi cei 16 câţi se
troducerea schimbului trei, organizarea
revizuirii periodice a maşinilor, instalarea
în secţiile mecanică şi turnătorie a câ­
torva maşini neutilizate până aoum, pre­
cum şi înfiinţarea unei evidenţe clare a
preţului de cost la principalele produse.
Pentru tíamitetui sindical am stabilit
sarcina de a antrena în întrecerea socia­
listă toţi muncitorii productivi, organi­
zarea brigăzilor de calitate şi încheierea
a 30-de contracte de calificare la locul de
muncă. Ooflectdvul de tehnicieni de pe
lângă organizaţia de bază are sarcina de a
ajuta la aplicarea metodelor sovietico de
muncă Voroşin, KovaMov, Jandarova, etc.
Va trebui de asemenea-?să îmbunătăţim
şi metodele de muncă ale organizaţiei
noastre de bază. Va trebui să ne planifi­
căm mai bine munca, să organizăm mai
temeinic munca agitatorilor, să înrădăci­
năm în biroul organizaţiei de bază spiri­
tul muncii colective şi să fim mult mai
exigenţi şi mai operativi în controlul în­
deplinirii sarcinilor.
KLEMENiCZ IOSIF
secretarul organizaţiei de bază
U.R.U.M. Petroşani
? parlamente şi s-a acordat un mare număr
Zilele trecute organizaţia de bază din
G.A.S. Gaida de Jos, radonul Alba, în ca­
drul adunării deschise, a prelucrat hotă­
rârea partidului şi guvernului ou privire
La desfiinţarea sistemului de aprovizionare
pe bază de cartelé şi raţii. Adunarea ge­
nerală a adoptat un program de măsuri
prin care sprijină lupta muncitorilor dini
G.A.S. Qalda de Jos pentru sporirea pro­
ducţiei agro-abmentare.
Hotărârea organizaţiei de bază prevede
terminarea reparaţiei 'Utilajului agricol cu
5 zile înainte de termen şi realizarea de
economii de 2%. Depăşirea planului recol­
tei pe hectar la grâu, cu 300 kg., la po­
rumb ou 350 kg., dar la cartofi cu 2.500
kg. pe suprafaţa cultivată. Reducerea pre­
ţului de cost la grâu du 5%, la porumb cu
10%, la cartofi cu 4%, la fructe ou flo/o.
In sectorul zootehnic, s-a prevăzut a se
da peste plan 8.000 litri de lapte, reducând
totodată'cheltuielile de întreţinere ou 2%.
In vederea realizării acestor obiective
organizaţia de bază a stabilit sarcini con­
crete pentru fiecare membru de partid.
Cei 18 agitatori au fost repartizaţi pe sec­
toare de munoă, pentru a dude munca de
lămurire în rândurile muncitorilor fermei,
ca ei să cunoască sarcinile ce le revin şi
să-i convingă să le îndeplinească cu cin­
ste. De asemenea s-au stabilit responsa­
bilităţile pentru cele mai importante lu­
crări. Astfel, tovarăşul Vasilesou Cornel
răspunde pentru terminarea reparaţiilor
utilajului, tovarăşul Barabaş Martin şi
Godes Gheorghe pentru îndeplinirea an­
gajamentelor în sectorul zootehnic, tova­
răşul Opriţa Teodor, Cătană Gheorghe şi
Nagy Zoltan pentru îndeplinirea angaja­
mentelor în sectorul pomicol şi vitidol. In
vederea ridicării avântului întrecerii so­
cialiste, comitetul sindical a primit sar­
cina de a organiza întrecerea pe oameni,
echipe şi brigăzi.
Programul de măsuri a organizaţiei de
bază a fost prelucrat şi primit în unani­
mitate de către toţi muncitorii fermei.
alimentare ale întreprinderii „6 August“.
Această aprovizionare însă s-a dovedit
a fi insuficientă, dacă se ţine cont de ce­
rinţele crescânde ele oamenilor muncii din
Valea Jiului. întreprinderea „6 August“,
este chemată să contribuie mai mult la e-
provizionarea oamenilor muncii ou pro­
dusele sale. Această întreprindere nu-şi
desface produsele de cît în oraşul Petro­
şani, deşi prin mărirea capacităţii sale de
prodiycţie, ar putea satisface şi alte loca­
lităţi. întreaga Vale a Jiului este aprovi­
carne din Deva. In timpul verii, în spe­
cial, din cauza Căldurii şi a transportului
care se face cu autocamioanele, aceste
produse nu ajung în condiţiund bun©;
uneori maşinile defectîmdu-se pe drum,
preparatele de came se alterează, produ­
când pagube statului şi lipsind populaţia
de aceste produse. Deşi există utilajul co­
respunzător pe lângă abatoarele din Va­
lea Jiului, totuşi întreprinderii nu i se re­ uni. înfiinţarea unei crescătorii de păsări,
partizează carne din fondul centrai, !Lip­
sind populaţia de preparate d© came,
proaspete.
Lipsa planificării juste a mijloacelor de
transport a determinat şi neaprovizionarea
c'edorâalte localităţi muncitoreşti din Va­
lea Jiului, c a : Lonea, Petrila, Vulcan,
Aninoasa, Lupeni, etc., cu produse de co­
fetărie şi patiserie, deşi la aceste sorti­
mente. planul de producţie pe anul trecut
a fost îndeplinit încă în preajma zilei de
23 August 1954.
Consfătuirile de producţie nu au fost
ţinute cu regularitate, iar unde totuşi
s-au ţinut, nu s-a căutat rădăcina !Lipsu­
rilor. Conducerea administrativă şi comi­
tetul de întreprindere nu au privit în­
trecerea socialistă, oa pe o sarcină per­
manentă, ci numai aşa, ocazional, „la zile
mari“. Nu s-a popularizat mişcarea inova­
torilor. Planul pe 1954 nu a fost realizat
Pag. 3
învaţă în cercul
agrotehnic
Da prima lecţie „Lucrările de pregătire
a pământului pentru însămânţăriie de
toamnă şi primăvară“, ţinută la deschide­
rea cercului agrotehnic din satul Birtin,
raionul Brad, au luat parte puţini ţărani
muncitori din sat.
Tehnicianul Bulz Ramus în predarea
lecţiei a folosit mult material intuitiv,
ceea ce a făcut lecţia atractivă şi inte­
resantă. Astfel, ou fost folosite planşe,
plante din Localitate oare se pretează so­
lului şi candiiţruniilor climatice locale şl
altele. Cei 6 cursanţi participanţi la lec­
ţia întâia au prins mare dragoste de în­
văţămintele agronomului. La a doua lec­
înscriseseră la început în cerc. Pînă acum
tehnicianul Bulz Rem-us a predat 6 lec­
ţii.
Pe lîngă cercul agrotehnic înfiinţat în
sat, duminica, la căminul cultural, se ţin
şi conferinţe cu teme agricole. La aceste
.onferdmţe participă toţi cursanţii din cer­
cul agrotehnic reuşind să antreneze şi alţi
ţărani muncitori din sat să participe la
ele.
Deputat fruntaş
La Rrepa/naţia minei Petrila lu­
crează fierarul Dumbravă Ioa'chim, depu­
tat în Sfatul popular al oraşului Petrila
Virata lud nu-1 'împiedică să fie exemplu
atât în munca obştească, cât şi la Iodul
de producţie. Folosind din plin cele 8 ore
de muncă şi fiecare material, el a reuşit
să obţină în ultimul timp o depăşire de
noimă de 48%.
Cu toate sarcinile sale de producţie, to­
varăşul Dumbravă îşi găseşte timp şi pen­
tru îndrumarea tinerilor muncitori, în-
văţându-i cum să îngrijească fiecare mate­
rial şi dum să folosească fiecare minut din
timpul de muncă.
Pentru meritele sale în muncă, tova­
răşul Dumbravă este stimat şi apreciat de
toţi muncitorii Preparaţiei Petrila.
MORARU MARIA
corespondentă voluntară fost posibilă, dacă atât organele adminis­
IN EDITURA DE STAT PENTRU
LITERATURA POLITICĂ
a apărut:
V. I. LENIN : „Opere" voi. 27. —
616 pag. 7,fu lei
Hotărirea Consiliului de Miniştri a!
R. P. R. şi a Comitetului Central al
P.M.R. cu privire Ia îmbunătăţirea sis­
temului de contractare şi achiziţie de
animale, păsări şi produse animale.
32 pag. 25 bani
B. KEDROV: Despre lucrarea lui F. En-
gels „Dlaletica Naturii"
84 pag. 1,50 lei
— în colecţia „Probleme actuale ale situa­
ţiei internaţionale"
S. BRUCAN: Noua situaţie pe arena In­
ternaţională
40 pag. 50 bani
— în colecţia „In ajutorul propagandis­
tului”
<**X Rezolvarea problemei naţionale în
Republica Populară Romînă de către
Partidul Muncitoresc Romîn.
40 pag. 60 bani
— în colecţia „Din experienţa muncii de
partid"
A. DUMITRAŞCU E. LOB: Valorificarea
rezervelor Interne ale întreprinderilor
(Din experienţa Comitetului de par­
tid de la fabrica de ţesături „Pro-
letarul“-Bacău).
56 pag. 90 bani
decât în proporţie de 90%, datorită lipsu­
rilor avuite în organizarea întrecerii socia­
liste. De asemenea, Oficiul regional de
aprovizionare şi desfacere Deva nu a pus
la dispoziţie întreprinderii materialele ne­
cesare pentru aşi putea îndeplini planul
de producţie, în special la secţia -tîmplărie
şi mecanică Colectivul întreprinderii nu
a respectat cifra de reducere a preţului de
cost prevăzută în plan. S-a neglijat cali­
tatea produselor.la atelierul de tîmplărie.
Nu s-a insistat asupra confecţiunii unei
uscătorii artificiale a lemnului, deşi acea­
stă sarcină a fost prevăzută în plan.
Măsuri şl ginduri de viitor
Pentru o mal bună aprovizionare a popu­
laţiei cu produse de !Larg consum trebuie
să se intensifice lupta pentru creşterea
productivităţii muncii, precum şi evitarea
transporturilor încrucişate ddn alte regi­
raţe şi gîşte în comuna Jdeţ, crearea unui
centru de apicultură în primul an ou 50
de familii, sânt preocupări ce frământă co­
lectivul acestei întreprinderi Tot pentru
dezvoltarea ramurii alimentare, întreprin­
derea are posibilităţi şi va înfiinţa o cres­
cătorie de iepuri de casă. Se va pune baza
unei instalaţii speciale pentru fabricarea
îngheţatei, va creşte Considerabil fabrica­
rea siropului din fructe de pădure şi se
vor produce noi sortimente ca : turtă dul­
ce, diferite produse lactate, şi altele.
Colectivul întreprinderii „6 August“ ddn
Petroşani este hotărât ca în cursul anului
1955 să lichideze Cu lipsurile avute în
cursul anului 1954 şi să ridice tot mai sus
steagul întrecerii socialiste, contribuind
prin aceasta la o şi mai bună aprovizionare
a oamenilor muncii din Valea Jiului cu
bunuri de larg consum.
A. FANIŞ
Acţiunea de încheiere
a noilor contracte colective
In sala C.F.U. a Combinatului metalur­
gic „Gh. Gheorghiu-Dej ‘‘ din Hunedoara
a avut loc zilele trecute conferinţa ac­
tivului sindical al combinatului, care a
analizat realizarea angaj'amentedor reci­
proce luate prin contractul colectiv pe
anul 1954 şi a legalizat noul contract co­
lectiv pe anul 1955.
Cei prezenţi au ascultat şi discutat da­
rea de seamă a conducerii combinatului şi
a comitetului de întreprindere asupra
realizării prevederilor contractului colec­
tiv din anul trecut şi referatul direcţiei
tehnice a combinatului asupra desfăşurării
acţiunii de încheiere a contractului colectiv plinirii angajamentelor reciproce din con­
pe anul' curent. După citirea şi discutarea
celor două documente a urmat semnarea
noului contract colectiv.
? zează acestea.
Darea de seamă a fost prezentată con­
ferinţei de către tovarăşul Cheşa Ioan,
preşedintele comitetului de întreprindere.
Vorbitorul a arătat că în cursul anului
trecut au fost obţinute' rezultate cu mult
superioare faţă de cele din anul 1953. Ma­
joritatea angajamentelor prevăzute în con­
tractul colectiv au fost îndeplinite, în
unele sectoare cum ar fi de pildă oţelă-
ria specială, turnătoria de oţel şi în cele
5 sectoare ale combinatului, angajamen­
tele cu privire la realizarea pianului de
producţie au fost realizate înainte de ter­
men.
Analizindu-se creşterea cadrelor în com­
binat, darea de seamă a subliniat faptul
că numărul acestora prevăzut în planul de
calificare, a fost depăşit cu aproape 200
de tovarăşi.
Contractul colectiv prevedea ca în cursul
anului 1954 să se dea în folosinţa oameni­
lor muncii hunedoreni 150 de apartamente.
In această privinţă contractul a fost în­
deplinit. S-au dat muncitorilor 258 de a-,
de împrumuturi pentru construirea de lo­
cuinţe individuale.
Realizarea în întregime a prevederilor
contractului colectiv pe anul 1954 a r fi
trative ale combinatului cît şi cele sindi­
cale nu s-ar fi lăsat îmbătate de succesele
obţinute în primul semestru al anului
1954. Din cauza neiuănii la timp a măsu­
rilor tehnice şi organizatorice pentru se­
mestrul II al anului trecut, rezultatele
muncii atât pe tărâmul producţiei, cât şi pe
tărâmul îndeplinirii angajamentelor reci­
proce din contractul colectiv au fost ne­
satisfăcătoare, fapt care a atras diupă sine
neîndeplinirea în întregime a planului de
producţie şi a angajamentelor din contrac­
tul colectiv.
Achiziţii de cereale
Cooperativa „Mureşul“ din comuna IHa,
a înregistrat în anul acesta unele succese
în munca de achiziţionarea produselor a-
gricole.
Până acum, cooperativa a achiziţionat
cantitatea de 1.181 kg. grâu, 367 kg. se­
cară, 1.932 kg. floarea-soaraLuii, 442 kg.
nuci şi 38 kg. fasole.
Excursii pe schiuri în munţii Retezatului
Cine dintre noi nu îşi aminteşte cu plă­
cere de minunatele zile petrecute cândva
iam a prin munţi cu ocazia diferitelor ex­
cursii sau concursuri de schi. Cît de plă­
cute sînt drumurile făcute pe pârtii în
timpul iernii prin zăpada mare, îngheţată
sau viscolită, cu schiurile şi rucsacurile
în spinare spre vârfurile munţilor, unde de
cele mai multe ori te aşteaptă o cabană
încălzită şi curată.
Ore întregi poţi vedea numeroşi tineri
sau vîrstnici înfruntând greul drumului
prin bătălia necruţătoare a viscolului, ur-
oînd încet, dar sigur, spre cele mai fru­
moase şi interesante locuri ale munţilor
noştri. Cită mulţumire sufletească şi bu­
curie îi cuprinde pe toţi excursioniştii a-
tunoi când se văd ajunşi cu bine sus pe
munte... la cabană. Toţi, aici, ca într-o a-
devărată familie se ajută reciproc la pre­
gătirea mesei, la punerea la punct a ma­
terialelor sportive şl, ceva mai târziu, la
învăţarea frumosului sport — schiul.
Oamenii muncii din ţara noastră din ce
în ce tot mai mulţi ia număr au început
în ultimii ani să îndrăgească şi să prac­
tice din tot sufletul excursiile iarna pe
schiuri în munţi. Putem spune că mun­
ţii au devenit astăzi adevăraţi prieteni ne­
despărţiţi ai tinerilor şi vârstnicilor atât
de la sate, cit şi de la oraşe.
itai de multă vreme im asemenea eve­
niment a avut loc chiar în regiunea noa­
stră, în munţii Retezat. De la bun început
trebuie să spunem că felul în care ştiu să
organizeze activiştii sportivii voluntari ddn să fie îndreptaţi spre antrenorii de specia­
raionul Haţeg o competiţie sau c excur­
sie în munţi, le fade cinste şi îi situează
în aceiaşi timp printre cei mai pricepuţi
şi harnici turişti din regiunea noastră.
Comisia raională a sporturilor de lamă,
formată din tov. Iosif Horvat (preşedinte),
Ana Costea şi Ioan Miclea (profesori de
educaţie fizică) şi Victor Alicu (medic
sportiv), a studiat din vreme toate posibi­
lităţile organizării unei excursii în mun­
ţii Retezatului, asigurând cele mai bune
condiţii de participare. Popularizînd de
fiecare dată acţiunile întreprinse, ea a
reuşit să atragă în excursiile organizate
zeci şi zeci de tineri şi tinere.
Excursia făcută recent de un grup de
sportivi ddn oraşul Haţeg în munţii Rete­
zat, sub îndrumarea comisiei raionale a
Din discuţiile purtate a reieşit că, pe de
o parte, a lipsit aprovizionarea ritmică,
cantitativă şi calitativă a sectoarelor com­
binatului, ceea ce a dus la imposibilita­
tea organizării unei întreceri socialiste vii, dentul — nu primeşte cu regularitate zia­
pline de conţinut, dar pe de altă parte,
a lipsit preocuparea comitetului de între­
prindere de a organiza şedinţe periodice,
unde să se fi analizat împreună cu con­
ducerea combinatului, felul Cum se înde­
plinesc angajamentele din contractul co­
lectiv. însăşi legalizarea contractului co­
lectiv, semnarea lui, s-a făcut abia în a
aimcea lună a anului 1954. A lipsit de a-
semenea şi controlul masei, asupra înde­
tractul colectiv; aceasta din cauza neîn-
troducerii în sectoare a graficelor de ur­
mărire a acestor angajamente, pentru ca
fiecare muncitor să vadă cum se reali­
Referatul cu privire la desfăşurarea ac­
ţiunii de încheiere a contractului colec­
tiv pe anul 1955 a fost prezentat de tova­
răşul Stănesou Dumitru, director tehnic ai
combinatului. Dînsul a arătat că pentru
încheierea' unui contract colectiv cu an­
gajamente concrete, legate de creşterea
producţiei şi a productivităţii muncii, de
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de
trai ale oamenilor munCLi din combinat
s-a mobilizat un larg colectiv obştesc.
Trăgînd învăţăminte din critioile ma­
sei, cu ocazia adunărilor generale p3 sec­
toare, unde s-au analizat lipsurile comite­
tului de întreprindere şi ale conducerii
combinatului, a comitetelor de secţie şi
ale conducerilor administrative, a grupe­
lor sindicale şi echipelor du privire la ne­
urm ărirea şi neîndeplinirea în întregime
a prevederilor contractului colectiv pe a-
nul 1954, comitetul de întreprindere şi
conducerea combinatului au luat toate mă­
surile necesare în vederea asigurării în­
deplinirii cu succes a noului contract co­
lectiv. Măsurile au fost luate pe baza pro­
punerilor venite din masa largă a oame-
nelor mun.dE. In noul contract colectiv au
fost induse 166 propuneri venite din ma­
să. Un număr foarte mare de alte propu­
neri au fost trecute în planul de măsuri
tehnico-organizaitorice pe anul 1955, anexă
Ia noul contract colectiv.
Conducerea combinatului şi comitetul de
întreprindere au primit ou ocazia confe­
rinţei un sprijin concret din partea dele­
gaţilor oamenilor muncii, în ceea de pri­
veşte rezolvarea problemelor legate de
realizarea planului de producţie şi îmbu­
nătăţirea continuă a condiţiilor sociale,
culturale şi de trai ale oamenilor muncii,
din cetatea fontei şi a oţelului.
Pomi fructiferi curăţaţi
Ţăranii muncitori din comuna Lăpuşnlc,
paralel cu pregătirile pentru însămînţă-
rile de primăvară, au început să facă şi
curăţatul pomilor fructiferi din livezi.
Peste 2.560 de bucăţi porni de diferite
varietăţi c a : meri, peri, pruni, nuci, etc.
au fost curăţate de crăoiie uscate şi omi­
zile.
In fruntea acestei acţiuni, au fost ţă­
ranii muncitori Cdsmaş Ioan, Josan Tra-
ian, Bârna Gheorghe şi Biriş Izidor.
sporturilor de iarnă, a fost prima ieşire în
grup din anul acesta.- Fiind bine organi­
zată şi în acelaşi timp bine condu­
să, putem spune pe drept cuvânt că
excursia şi-a atins pe deplin scopul pro­
pus. Mulţi dintre participanţi sînt schiori
rutinaţi, alţii moi puţi cunoscători ai aces­
tui sport, dar du toţii la un loc în -dorinţa
de a învăţa cît mai bine schiul au făcut
cu mult curaj primele antrenamente cu
schiurile pe zăpadă. O bună parte dintre
cei care vin deobicei pentru prima oară
la munte încep să îndrăgească, ba mai
mult, să practice cu regularitate schiul.
Fără îndoială că şi în rândurile celor dare
au fost cu această ocazie pe muntele Re­
tezat sînt tineri talentaţi oare, în urma
unor antrenamente sistematice şi ştiinţi­
fice, pot obţine performanţe de înaltă va­
loare. Nu vrem să facem în prezentul ma­
terial o analiză din acest punct ae vedere ;
lăsăm această sarcină pe seama comisiei
raionale a sporturilor de iarnă oare cu­
noaşte mal bine sportivii raionului Haţeg.
Vrem însă să aducem la cunoştinţa acti­
viştilor sportivi din raionul Haţeg un lu­
cru deosebit de important, căruia va tre­
bui să-i dea toată atenţia cuvenită. Este
vorba de lipsa schiorilor fruntaşi ai ţării,
noastre în această parte a ţării.
Nu trebuie să uităm o clipă că muntele
Retezat oferă mari posibEităţi tinerilor
pentru .învăţarea în bune condiţiuni a
schiului. De aceea socotim că e necesar să
se organizeze în acest raion şcoli populare
de învăţarea schiului, iar elevE dare dove­
desc aptitudini pentru sporturile de iarnă
litate.
In iam a anului acesta comisia raională
a sporturilor de iarnă a hotărât organiza­
rea mai multor excursii pe schiuri în
munţi. Pentru o cît mai bună organizare a
acestor acţiuni se cere din partea organi­
zaţiilor de bază ale U.T.M. din instituţii,
întreprinderi şi sate un sprijin efectiv în
mobilizarea participanţEor. Colectivele
sportive care dispun de materiale şi echi­
pamente sportive de iarnă sînt obligate a
pune la dispoziţia membrilor tot echipa­
mentul necesar activităţii sportului de
iarnă.
Atragem atenţia colectivului sportiv
„Progresul“ Haţeg care, în frunte cu con-
Din poşta de ieri . ..
Corespondentul nostru voluntar Cehan
Marin, din satul Subcetate, raionul Haţeg,
ne scrie despre neregulile manifestate în
cadrul serviciului raional de difuzare a
presei. Căminul cultural — scrie Corespon­
rele şi alte publicaţii. Astfel, de la 1 ia­
nuarie a.c., nu a primit nici un număr din ,
abonamentul făcuit la ziarul „Drumul So­
cialismului“, iar presa centrală soseşte la
cămin ou o întârziere de cîte patru zile.
Asemenea procedee foloseşte serviciul
ra^mal de difuzare a presei şi cu alte că­
mine culturale cum ar fi bele din satele
Giopeia şi Măceu.
Serviciul regional de difuzare a presei
va trebui să ia de urgenţă măsuri de re­
glementarea stării defectuoase care s-a
cuibărit în serviciul raional de difuzare a
presei din Haţeg.
?
Corespondentul Popa Aurel, din comuna
Berghin, raionul Alba, ne seziseazâ că
Şcoala de 4 ani din satul Henig nu este
aprovizionată cu lemne de foc. Deşi pre­
şedintele sfatului popular al comunei a
fost sezisat în nenumărate rânduri de a-
ceastă stare de lucruri, totuşi, rămâne, oa
de obicei, nepăsător.
Este nec'esax ca această nepăsare a 'pre­
şedintelui să fie curmată cît mai urgent.
*
Din comuna Ribiţa, raionul Brad, ne
scrie corespondentul Popescu Petrea. Dis­
pensarul medico-sanitar din sat nu are o
sală de aşteptare, deşi posibilităţi există
în această privinţă. Cetăţenii satului, oe
vin la consultaţii medicale, sânt nevoiţi să
aştepte afară în frig, pentru faptul că co­
mitetul executiv al sfatului popular comu­
nal nu se îngrijeşte să amenajeze şi să a-
provizioneze cu combustibE o sală oare stă
nefolosită.
In încheierea scrisorii, corespondentul
ne face cunoscut că lipsa unei săli de aş­
teptare bine amenajată la dispensarul me-
dico-sanitar din satul Ribiţa, se datoreşte
şi tovarăşilor de la secţia sănătate a Sfa­
tului popular raional Brad, ai cărui pre­
şedinte vizitează rar dispensarele medicale
săteşti.
?
Abonaţii de la O.F.R., Apoldul de Sus,
raionul Sebeş aşteaptă ou nerăbdare zia­
rele, pentru a se informa cu toate ştirile.
Cu părere de rău trebuie spus că din cau­
za neglijenţei factorilor, abonaţii primesc
ziarele cu mari întârzieri.
Lucrul acesta se întâmplă foarte des la
abonaţn de la gara C.F.R. din Apddul de
Sus. Deşi conducerea oficiului poştal a
fost sezisată de lipsurile ce există în di­
fuzarea ziarelor şi a scrisorilor, măsuri
pentru îndreptarea situaţiei nu s-au luat.
Pentru oa deficienţele de la Oficiul poş­
tal din comuna Apoldul de Sus să fie re­
mediate este necesar ca tovarăşii din con­
ducerea Oficiului P.T.T.R.-Sebeş, să ia
urgent măsurile Cuvenite.
COSTEA IOAN
corespondent voluntar
siliul colectivului 9portiv, nu face altceva
decât... „pierde iam a“. Conducerea colecti­
vului .sportiv „Progresul" Haţeg va trebui
să-şi analizeze atitudinea sa faţă de spor­
turile de iarnă şi să ia cele mai juste mă­
suri pentru eliminarea definitivă a lipsu­
rilor ce mai persistă şi astăzi.
Schiul şi turismul în complexul GMA
Comisia raională a sporturilor de iarnă
în colaborare cu Comisia raională de con­
trol G.M.A. va trebui să întocmească în
cel mai sourt timp posibil planul de mun­
că în vederea trecerii normelor G.M.A. la
schi şi turism. Este bine cunoscut faptul
că norma de schi reprezintă în complex o
probă deosebit de importantă. De aceea
este necesar ca odată cu exdursule în
munţi, aspiranţii G. M. A. din colectivele
sportive de la sate şi oraşe să albe posi­
bilitatea învăţării schiului. Acest sport
contribuie în mare măsură la dezvoltarea
curajului, la întărirea voinţei, a forţei şi
1a formarea unei bune Îndemânări .pen­
tru fiecare aspirant în parte.
Pentru început propunem aspiranţilor
care nu cunosc încă schiul să se obişnu­
iască cu mersul pe schiuri. Iată pe scurt
o îndrumare tehnică apărută în revista
„Cultură fizică şi sport“ : mersul normal
se face din poziţia obişnuită pe schiuri
(schiurile apropiate, paralele şi pe lat,
greutatea egală repartizată pe ambele
schiuri, braţele libere în jos), se duce un
schiu'înainte odată cu băţul opus care se
înfige în zăpadă înaintea legăturii (locul
unde se înfige băţul în zăpadă depinde în­
tr-o oarecare măsură şi de lungimea bă­
ţului). Se trece greutatea corpului pe
schiul şi băţul dinainte. Se împinge pu­
ternic în băţul anterior şi printr-o alu­
necare se trece înainte schiul posterior
odată cu băţul opus. Mişcarea continuă în
mod alternativ obţinîndu-se astfel o suc­
cesiune a mişcărilor executate de braţe şi
picioare.
Muncind în felul acesta comisia raio­
nală a sporturilor de iarnă din raionul
Haţeg va reuşi oa în perioada lunilor de
iarnă să atragă cât mai mulţi oameni ai
muncii in învăţarea şi în cunoaşterea fru­
museţilor naturii de care se bucură ţara
noastră.
T. ROIBU