Page 6 - 1955-01
P. 6
Pag. 2 .Tesm*a '«cea* PRUNUL SOCIALISMULUI
Aspecte de la consfătuirile raionale Consfătuirile de producţie — tribună
ale cadrelor didactice
a generalizării experienţei înaintate
In toate raioanele din regiunea noa Consfătuirea cadrelor didactice din ra
stră, au avut loc zilele acestea consfă ionul Hia prin natura discuţiilor ce au Consfătuirile de producţie ocupă un loc GUDEA CORNEL de către conducerea secţiei, felul cum)
tuirile raionale ale cadrelor didactice. fost purtate, cit şi prin problemele ata important în activitatea organelor sindi s-a desfăşurat întrecerea socialistă întrft.
Dăm mai jos cîteva aspecte şi pro cate de către referatele susţinute, a oferit cale. Ele contribuie la dezvoltarea iniţia secretar al Consiliului sindical regional grupe şi în cadrul grupelor. In cadrul dis
bleme ridicate în cadrul unora dintre cadrelor didactico participante ocazia unor tivei Creatoare, constituind un mijloc pu Hunedoara cuţiilor ce urmează se dezbat probleme ce
ele. preţioase învăţăminte. ternic de educare a acestora în spiritul privesc întreaga secţie, iar organizatorii
atitudinii noi faţă de muncă şi avutu fel analiza propunerile venite din cadrul de grupe sindicale, în numele grupelor ce
Consfătuirea oaldrdioq: didactice din ra * lui obştesc şi de întărire a disciplinei grupei sindicale. le conduc' se cheamă la întrecere socia
ionul lila, s-a desfăşurat înitr-o atmosferă în muncă.
de viiu interes. Cele dxxuă referate privi Da consfătuirea din raionul Sebeş, au Pentru mărirea eficacităţii consfătui listă.
toare la lupta cadrelor didactice pentru ri Oamenii muncii dezbat în cadrul cons rilor de producţie organele sindicale şi ad
dicarea nivelului învăiţămîntului şi întă participat peste 400 cadre didactice din fătuirilor de producţie probleme ce privesc ministrative vor trebui să se ocupe miai In urma discuţiilor purtate, şeful secţiei
rirea muncii educative în şcoli, s-au stră satele şi Comunele acestui raion. In ca îmbunătăţirea organizării muncii şi pro intens de organizarea consfătuirilor de pro răspunde la întrebările ce i-au fost puse
duit să cuprindă în ansamblu problemele drul referatelor prezentate, cît şi a dis ducţiei, aprovizionarea la timp cu materie ducţie, ele constituind uri mijloc impox-r fixează termene pe responsabilităţi pentru
cele mai Caracteristice în acest domeniu. cuţiilor, s-a scos ou putere în relief munca primă, materiale şi scule, fac propuneri tant de antrenare a muncitorilor, tehni realizarea acelor propuneri a căror re
Ele au remarcat activitatea multor învă entuziastă ce s-a desfăşurat în cele mai pentru lichidarea lipsurilor care frînează cienilor, inginerilor şi funcţionarilor la zolvare a fost solicitată de grupele res
ţători harnici, oare au reuşit să obţină în multe unităţi şcolare în scopul educării'şi creşterea productivităţii muncii, îmbună rezolvarea tuturor problemelor legate de pective. Consfătuirea se încheie de pre
munca lor cu elevii, rezultate frumoase. instruirii miilor de elevi, în scopul ridi tăţirea calităţii produselor şi reducerea procesul de producţie şi de buna gospo şedintele comitetului de secţie după ce a
cării cunoştinţelor acestora. In acest sens preţului de cost. Mărturie a rolului im dărire a întreprinderilor. supus aprobării celor prezenţi termenele
Discuţiile ce au fost purtate în jurul a reieşit activitatea prodigioasă desfăşurată portant pe care-1 au consfătuirile de pro fixate pentru măsurile ce urmează a fi
acestora, au scos un şir de metode bune ducţie. în viaţa întreprinderilor noastre, Consfătuirile de producţie pe grupe sînt luate în urma propunerilor făcute de par
întrebuinţate de multe şcoli cum e de de cadrele didactice de la şcolile din Po sânt miile de propuneri creatoare ce le fac conduse de organizatorii de grupe sindi
pildă cea diin Vărmaga sat, Buruiene şi iana. Petreşti, Pianul de Sus, Miercurea, oamenii muncii. cale, oare prezintă un referat Întocmit în ticipanţi.
altele. Tovarăşii oare au luat cuvântul au ele. colaborare cu şeful de echipă şi ou aju
arătat că cele două referate prezentate pe Da cinematograful „Filimon Sîrbu“ din In majoritatea întreprinderilor din re torul maistrului, în care se tratează atît Consfătuirile de producţie pe întreprin
lingă lucrurile juste pe care le-nu ilus Mult s-a discutat în cadrul consfătuirii oraşul Deva, va rula între 10—14 ianua giunea noastră, acolo unde s-a depus o problemele sindicale cît şi problemele teh dere se ţin după terminarea consfătuirilor
trat, au conţinut şi unele afirmaţii pom despre lipsurile ee încă mai exfetă în ac rie filmul românesc „Răsare Soarele”. munică temeinică din partea organelor sin nica din grupă, în scopul analizei reali de producţie pe secţii. La aceste consfă
poase, străine de realitatea de pe teren. tivitatea unor caidre didactice de la şco dicale şi administrative în organizarea şi zărilor obţinute în întrecerea socialistă. In tuiri participă comitetele de seoţie, şefii
Mal ales a fost arătat faptul că referatul lile din raionul Sebeş. In mod deosebit, desfăşurarea consfătuirilor de producţie, cadrul discuţiilor ce se poartă, munci de secţie, inovatori, fruntaşi ai întrecerii
susţinut de tovarăşul Pogolşa Victor s-a vorbitorii au arătat că planul de şcolari s-a reuşit să se generalizeze experienţa torii analizează în spirit critic şi auto socialiste, inginerul şef şi întregul co
sprijinit pe o silabă documentare. Faptul înaintată de muncă în rîndul muncitorilor critic felul cum s-au preocupat maistrul lectiv de conducere precum şi şefii de ser
că a fost exemplificat dolar cu probleme zare nu a fost îndeplinit în întregime în Filmul „Răsare Soarele“, (Nepoţii gor şi tehnicienilor şi să se elimine o serie de şi organizatorul de grupă de realizarea vicii. Consfătuirea este condusă de preşe
luate mai mult de la şcolile din oraşul toate comunele şi satele. In special el nu nistului seria Ii-a) este o minunată reali lipsuri constatate în bunul mers ai pro angajamentelor, greutăţile întâmpinate, dintele comitetului de între .indexe, iar
Deva, a demonstrat că atât al, oît şl to cesului de producţie. Da secţia laminoare făoînd totodată propuneri pentru reme referatul este prezentat de e.rectorul în
varăşul Brînldutşa şi ceilalţi tovarăşi de la a fost îndeplinit la şcolile din Cîinic, Do- zare a tinerei cinematografii româneşti, dierea lipsurilor in vederea unei mai bune treprinderii a cărui prezenţă la această
cabinetul pedagogiile, s-au deplasat pe la bîroa şi Gârbova, unde cadrele didactice a Combinatului metalurgie ,,'Gh. Gheor- organizări a procesului de producţie. Cu consfătuire este obligatorie. Referatul tre
unităţile şcolare din raionul Uda, într-o din cauză că n-au folosit în acest scop i Prezentând un episod din lupta poporu- ghiu-Dej“ Hunedoara, de exemplu, tova această ocazie, muncitorii, pe baza sarci buie să analizeze felul cum s-au îndepli
măsură extrem de nesaitâsfăcătoare. cele mai corespunzătoare metode, nu au Jjtuii român sub conducerea comuniştilor îm răşul Fleşa Cornel preşedintele comitetu nilor de plan îşi i-au angajamente şi se nit angajamentele de pian, cum s-a des
reuşit să atragă spre şcoală toţi copii de potriva hoardelor fasciste, filmul înfă lui de secţie a reuşit prin .buna organi cheamă între e' la întrecere. Angajamen făşurat întrecerea sooialistă, cum se ex
Vorbitorii au accentuat de asemenea şi vârstă şcolară. ţişează dragostea fierbinte a poporului zare a consfătuirilor de producţie pe gru tele, chemările la întrecere şi încheierea, tinde experienţa înaintată, ducerea la în
faptul oă, între lucrătorii din cadrul sin pentru patria noastră, tăria cu oare ei pe şi secţie să generalizeze metoda înain contractelor de întrecere se fac verbal şi deplinire a hotărârilor consfătuirii ante
dicatului învăţământ şi cei ai secţiilor, e- Pe lingă multe alte probleme pe care a jertfit totul pentru a grăbi răsăritul tată de muncă Turtanov, iar prin traduce se trec în procesul verbal al consfătuirii. rioare. Cu această ocazie se decerneazâ
xistă o neângălduiită lipsă de colaborare, consfătuirea le-a relatat a fost subliniat ^soarelui. rea în viaţă a propunerilor făcute de mun In cazul cînd unii muncitori nu i-au parte drapelul roşu de producţie al conducerii
de înţelegere jiuHtă a unităţii de muncă şi faptul că în raionul Sebeş există încă citori şi tehnicieni de a recondiţiona val- la consfătuire ei pot comunica organiza întreprinderii şi comitetul de întreprindere
lipsuri în popularizarea şi extinderea ex Şd soarele a răsărit, nu numai să pună ţurile existente, s-a reuşit ca producţia să torului de grupă sau maistrului, fie înain secţiei fruntaşe câştigătoare a întrecerii
ce trebuie să existe între ei. perienţei înaintate a învăţătorilor şi pro capăt crâncenei robii hiitleriste, dar şi nu stagneze din cauza acestora.'Asemenea te, fie după consfătuire, angajamentele lor socialiste din luna precedentă.
In mod special trebuie remarcată con fesorilor fruntaşi în ceea Ce priveşte justa sfârşit oricărei robii. exemple se pot arăta şi la Atelierele sorise.
C.F.R. Simeria, întreprinderea de trans In cadrul discuţiilor ce se fac parti
tribuţia adusă prin discuţiile lor de către planificare a materiei, predarea lecţiilor porturi Grişcior, U.R.U.M. Petroşani şi al Duipă discuţiile purtate de muncitori cipanţii trebuie să arate în spirit critic şi
tele. maistrul trebuie să arate ce propuneri autocritic lipsurile conducerii şi a co
tovarăşul Dublam Aidrilana, Mallnovscihi, la clasă, organizarea cercurilor şi cursu S-a mărit fondul de cărţi sînt aplicabile, iar care nu sânt din ce mitetului de întreprindere, venind Cu pro
Popa Euirostaa, Voinsohi şi alţii, oare în rilor consiliilor pedagogice, strângerea le Cu toate rezultatele obţinute la între cauză, stabilind totodată termene de rea puneri concrete pentru lichidarea lor. In
găturilor dintre educatori şi părinţi. Rezolvarea cu succes a sarcinilor legate prinderile din regiunea noastră în organi lizare a propunerilor. Consfătuirea se în cadrul consfătuirii, preşedinţii comitetelor
mod combativ şi viu' au ridicat probleme de lupta pentru dezvoltarea agriculturii, zarea consfătuirilor de producţie, mai sînt cheie după ce organizatorul de grupă su de secţie, în baza studiului şi a cunoştin
importante ale învăţământului şi discipli Prilejul pe care consfătuirea l-a oferit este strîns legată de ridicarea nivelului unele întreprinderi unde organele sindi pune aprobării termenele stabilite pentru ţelor faţă de posibilităţile secţiei va che
nei din şctoili. celor peste 400 de cadre didactice, oare profesional şi cultural al oamenilor mun cale şi administrative organizează du su rezolvarea propunerilor făcute de mun ma la întrecere o altă secţie cu obiective
au luat parte la ea, a constituit un pu perficialitate şi fără simţ de răspundere citori. care au fost stabilite în cadrul consfă
Doi oameni consfătuirile de produoţie, Da I.C.S.M. tuirilor ţinute pe secţii. Consfătuirea se
ternic mijloc de stimulare în ridicarea mă cii de pe ogoare. Consfătuirile de producţie pe secţii se încheie după discuţii şi condurii prevă-
In comuna Strei-Sîngeorgiu din raionul Călan, consfătuirile de producţie nu se ţin zîndu-se sarcini precise ce revin condu
Hunedoara, căminele culturalo se află de iestriei pedagogice, factor de mare impor Ne aflăm în lunile de iarnă anotimp convoacă după ţinerea consfătuirilor de cerii întreprinderii şi comitetului de între
mal multă vreme în stare de părăsire. la timp, iar atunci oînd se ţin sînt orga
tanţă în opera de luminare a tinertuluii care constituie prilejul cel mai prielnic produoţie pe grupe. Aici participă mem prindere în realizarea angajamentelor lua
Căminul cultural din siaitul Băţăliar de nizate superficial. Da Băiţa-Grăoiuneşti nu
pildă, nu poiait© avea nici o activitate din şcolar din patria noastră. pentru desfăşurarea muncii cu cartea. In brii comitetelor de secţie, şeful secţiei, te, oît şi în traducerea în viaţă a propu
cauză că-i lipseşte soba de încălzii), în se cunoaşte de către comitetul de între
cel din satul Valea Sîngeorgiuluâ au fost vederea rezolvării cerinţelor oamenilor organizatorii de grupe sindicale, inovatorii nerilor făcute de munoitori.
depozitate lemne de foc, iar în cel din prindere şi conducerea administrativă ro
satyl Ohiitid bate vântul; geamuri sparte, „gospodari“ muncii, fondul de cărţi se măreşte mereu. şi fruntaşi ai întrecerii socialiste, maiştri, Consfătuirile de produoţie trebuie să aju
uişi stricate, nu are niloi un fel de mobi Din grija permanentă a puterii noastre lul consfătuirilor de produoţie. Numai ast
lier, iar în ce priveşte Curăţenia, seamănă tehnicienii şi inginerii din secţia respecti te pe munoitori la organizarea temeinică
mai de grabă cu o şură. Intr-o tristă si populare pentru culturalizarea maselor, fel se explică faptul că la consfătuirea de
tuaţie a ajuns şi căminul cultural din sa fost zvârlit pe un dulap în biroul tovară fondul de bani pentru procurarea de cărţi vă. Consfătuirea de producţie pe secţii a Iodurilor de muncă prin analizarea mo
tul Strei-Sîngeorgiin care e doar la cî- şului preşedinte şi secretar a sfatului la bibliotecile din regiunea noastră a fost producţie organizată în luna decembrie, la
ţiva paşi de sfatul popular. In loc de bib popular comunal. mărit şi în acest an cu suma de' 159.000 ^ste condusă de preşedintele comitetului de dulul cum trebuie descoperite şi folosite
liotecă, şah, radio, mese şi scaune, găseşti iei. ordinea-de zi au fost cinoi puncte. Da fa
în acest lăcaş de cultură, oale ou varză, Nici unele locale de şcoală nu mai au. seoţie, Care prezintă un referat comun, ce rezervele interne, rezultatele obţinute prin
vase ou var şl alte materiale care-1 dă mult pînă ajung în situaţia căminelor Astfel, Biblioteca centrală regională din brica- „Teba“ din Sebeş în consfătuirile
aspect de cămară. culturale. Da Şcoala din Strei-Sângiorgiiu, Deva, a fost înzestrată Cu cărţi noi în va a fost pregătit de comitetul de secţie ou aplicarea metodelor noi de muncă ce duc.
uşa nu se închide fiindcă e stricată broas loare de 7.313 lei. Printre cărţi se nu de producţie a fost analizată activitatea gos
Aparatul de radio dare ar trebui să fie ca, geamurile simt sparte, cu gardul din mără : Articole şi ouvîntări, Problemele participarea şefului de secţie. Referatul la creşterea productivităţii muncii, îm
la căminul cultural pentru a fi folosit ca jurul curţii s-a făcut foc. Probabil că leninismului', Da noi în gospodărie, Clo podăriei anexe în loc să se analizeze pro
un mijloc de culturalizare a ţăranilor lipsesc şi lemnele... pote în amurg, In oraşul de pe Mureş, De trebuie să cuprindă o analiză profundă a bunătăţirea calităţii produselor şi la re
muncitori din sat, a fost dus la locuinţa taşamentul VII, Traista cu poveşti, etc. blemele de producţie din cadrul întreprin
tovarăşului Morgooi Vasile preşedintele Straşnică activitate gospodărească... muncii profesionale, felul cum s-au reali ducerea preţului de cost.
sfatului popular pentru ai distra soţia. Un Ce are de spus la toate acestea tova- Da fel şi Biblioteca raională din Sebeş derii. In unele întreprinderi, consfătuirile
alt aparat de radio oare de asemenea pu rălşul Murgoci Vasile preşedintele sfatu . şi-a îmbogăţit fondul la cărţile ideologice, zat sarcinile de plan şi cum s-aiu tradus Organelor sindicale le revine saroina să
tea fi instalat într-un cămin cultural, lui popular şi tovarăşul Pcpa Pascu se literare şi agrotehnice cu noi volume, cum de producţie se ţin în scurte mitinguri
după ce a fost golit de lămpi şi alte mă cretam ?... ar fi Brazdă şi paloş, Pămînt părintesc. în viaţă hotărârile consfătuirii din luna mărească neîncetat eficacitatea consfătui
runtaie de către un autor necunoscut, a Plecare dintre cei doi se laudă că mun Conspiratorii, Recolta, Munca şi altele, în fără să fie analizate în mod temeinic de
cesc zi şi noapte pînă nu mai văd cu o- valoare de 3.500 lei. Această nouă mă anterioară, problemele principale care rilor de producţie, transformîndu-le in pu
chii, Că fac, că dreg, că nu au alte preo rire a fondului de cărţi, constituie o do ficienţele care sînt în îndeplinirea pla
cupări mai presus deoît interesele comu vadă în plus a grijei permanente pe care s-.au ridicat în consfătuirile de producţie ternice tribune ale experienţei înaintate,
nei ce le-a fost încredinţată pentru a con- nului sau se organizează pe întreprin
duce-o. Faptele arată insă că amândoi se partidul şi guvernul o poartă ridicării pe grupe, Ce propuneri se pot soluţiona in vederea realizării planului; pe 1955 la
laudă pe întrecere dar nu fac nimic din nivelului profesional şi cultural al celor dere, secţii şi grupe nemaipuitându-se ast-
ceea ce spun. ce muncesc. toţii indicid. • ...
Ar fi cazul ca ei şă lase la o parte lau
da şi vorbăria, să lase la o parte frecu POPA SAVIA Un operator care nu-şi face datoria
şurile şi bîirfelile şi să Colaboreze strîns coresp. voluntară
unul cu. altul, să ia împreună măsuri prac Nu demult s-a deschis în comuna Zlat- nut prea mult, deoarece, operatorul In- tografic, operatorul stă în sală şi vizio
tice şi urgente în vederea bunei gospodări na un cinematograf, dotat cu aparate noi. drei Victor care totodată este şi respon nează filmele, fără să se sinchisească de
a comunei. Deschiderea cinematografului a produs sabilul cinematografului, a lăsat aparatul nemulţumirile cetăţenilor.
multă bucurie oamenilor muncii din aceas de proiecţie să-l mânuiască elevi ai şco
tă comună. S-a putut observa satisfacţia lii elementare, care nu cunosc munca de întreprinderea cinematografică a re
lor prin numărul mare de Cetăţeni care operator. Din această cauză aparatul a fost giunii Hunedoara trebuie să tragă cu se
vizionează în permanenţă filmele. defectat de trei ori pînă acum. riozitate la răspundere pe operatorul In
diei Victor, oare nu-şi fade datoria.
Bucuria cetăţenilor din Zla-tna nu a ţi- In timpul cînd elevii şcolii elementare
VICTOR FILIMON
mînudesc fără pricepere aparatul oinema- corespondent voluntar
Tribuna colecii vistului In gospodăria noastră colectivă, am cău permanentizarea lor. In această direcţie, este nevoie în primul rînd de o organizare A început repararea
tat tot timp'il să aplic cele învăţate în noi avem anumite succese. Brigăzile noas exemplară a întregii munci din gospodă uneltelor agricole
colhozurile din Uniunea Sovietică. Desi tre la început erau schimbate aproape în rie. De aceia, noi am hotărît ca în anul
Pentru a veni în ajutorul consiliilor de conducere ale gospodăriilor agricole colective gur că n-am reuşit să fac asta în între fiecare an sau chiar de câte două ori în acesta să trecem la o organizare mal bună Ţăranii muncitori din c'omuna Cnistur
din regiunea noastră, redacţia ziarului „Drumul Socialismului“, îşi propune iniţierea în gime. Totuşi, în ceea ce priveşte organi acelaşi an. In ultimul timp însă, dîndu-ne a brigăzilor şi echipelor. Necesităţile gos raionul Hunedoara, au primit cu bucurie
coloanele sale a rubricii „Tribuna colectivistului" cu scopul de a contribui la întărirea zarea muncii avem deja o experienţă. seama că fluctuaţia duce La lucru de cali podăriei noastre cer să înfiinţăm încă o hotărîrea partidului şi guvernului cu pri
şi dezvoltarea gospodăriilor colective. La rubrică, vort fi tratate probleme de organi tate slabă şi la tocirea simţului de răs brigadă de cîmp. Vom avea deci tre i.bri vire la desfiinţarea sistemului de apro
zare, de evidenţă, de planificare, de întărire a spiritului de răspundere personală, cile La noi în gospodărie, am avut pînă în pundere personală, adunarea generală a găzi de oîrnp şi urna zootehnică. Brigăzile vizionare pe bază de cartele şi raţii. Vă-
grijă faţă de avutul obştesc şi altele. anul acesta două brigăzi de cîmp şi o bri hotărât să nu se mai schimbe nici o briga vor fii împărţite pe echipe. Atît brigăzile zînd că saroina lor principală în perioada
gadă zootehnică (aceasta din urmă a fost dă şi nici o echipă după gustul fiecăruia ; cît şi echipele vor primi partea lor din su actuală este de a lupta cu toate forţele
Această rubrică, este deschisă pentru toţi preşedinţii de gospodării colective, mem înfiinţată numai în 1954). Fiecare dintre adică brigăzile şi echipele să devină per prafaţa de pămînt cultivabiiă, utilajul a- pentru pregătirea în bune condâţiuni a
bri ai consiliilor de conducere, brigadieri şi şefi de echipe.. Ziarul, începind cu numă brigăzile de cîmp, îşi are repartizat lotul manente. Nici brigadierii n-au mai fost gricol necesar şi va răspunde aît de în campaniei agricole de primăvară — în
rul acesta, va publica din 2 în 2 numere articole pe aceste teme. Orice colaborare a său de pămînt şi atelajeje respective. Bri schimbaţi ca mai înainte. De exemplu grijirea bunului obştesc oît şi de pro scopul unei recolte sporite în anul acesta,
organelor de conducere din gospodăriile colective este bine venită. Redacţia roagă o gada I-a de exemplu, a cărui brigadier ducţia ce o vor recolta. De asemeni, anul — ei au început repararea tuturor unel
participare cît mai largă. este colectivistul Utan Ilie, are în pri brigadierul Utan Ilie este de trei ani în acesta, gospodăria noastră introduce sis telor agricole.
mire 7 atelaje compleote (care, pluguri, gra această muncă şi a reuşit să cunoască temul de muncă în acord pe bază de
Bngacfa şi echipa — baza organizării muncii pe, semănători, cultivatori, etc'.) iar în tim bine oamenii, să ştie capacitatea şi pri Acţiunea aceasta a început cu. sprijinul
în gospodăria colectivă pul campaniilor agricole şi 7 perechi de ceperea fiecăruia şi să-d repartizeze just normă individuală sau pe grupuri mici. direct al sfatului popular care a întoc
boi. Brigada este împărţită pe echipe de pe echipe. Lucrul acesta a uşurat briga In ceea Ce priveşte brigada zootehnică, mit un tabel cu toţi ţăranii muncitori ce
Gospodăria noastră colectivă a intrat în de gospodării colective sau membri ai câte 10 colectivişti. împărţirea pe echipe dierului Utan Hie şi consiliului de Condu normele sînt stabilite după cantitatea şi au unelte de reparat, repartizîndu-i pe
ai cincilea an de existenţă. In acest timp, consiliilor de conducere, se vor întreba însă, n-a fost respectată, aşa că baza or cere, controlul asupra muncii colectivişti calitatea de produse ce se va obţine de fiecare dintre ei la oiţe unul din cele cin
ea s-ia dezvoltat şi s-a întărit continuu. poate cum de am reuşit noi să dezvoltăm ganizatorică la noi a rămas brigada. A- lor din brigada sa cit şi stabilirea unor la fiecare animal în parte. Baza organi ci centre existente în comună. Paralel cu
Astăzi, avem un număr de 131 familii da atâta avutul obştesc. întrebarea nu e grea ceasta din cauză că în tot timpul, în gos norme cantitative şi calitative juste. za,torică a gospodăriei hoasfre va fi în această acţiune, fiecare deputat al sfatu
colectivişti, peste 600 ha. pământ, o fermă şi voi căuta să arăt în c'eie ce urmează podărie, au fost primiţi membri nod şi era anul acesta echipa, iar răspunderea pen lui popular a primit saroina ca în cir
de oi ou 800 capete, o crescătorie de vaci, „secretul“ experienţei noastre. greu ca de fiedare dată să facem o nouă Atragerea colectiviştilor la lucru, mo tru utilajul agricol şi producţia obţinută cumscripţia respectivă, să ducă muncă de
crescătorie de porci, stupină cu producţie împărţire pe echipe. Păstrând ca bază or bilizarea lor la sporirea producţiei agri o va purta fiecare colectivist personal. îndrumare în această direcţie şi să aibă
record pe ţară, ateliere de fierărie şi ro In anul 1949, eu am fost cu o delegaţie ganizatorică brigada, noi am reuşit în cole, depinde în mare măsură de orga grijă ca nici unul dintre ţăranii munci
tarte, numeroase animale de tracţiune şi de ţărani munoitori din ţara noastră în mare măsură să întărim răspunderea per nizarea muncii pe brigăzi şi echipe şi de Credem că anul acesta munca în gospo tori Care au unelte de reparat să nu ră
általe. Reedítele pe oare le->am obţinut mioi, vizită în Uniunea Sovietică. Am stat acolo sonală a cMectiviştilor asupra uneltelor ţinerea unei stricte evidenţe a zilelor- dăria noastră va fi mult mai bine organi mână în urmă.
au fost din an în an tot mai mari. Anul trei luni. Am vizitat în acest timp multe agricole. Uneori, am aplidat şi sancţiuni munc'ă efectuate. Da noi în gospodărie, zată. începem să ne apropiem de felul de
trecut de exemplu, semănând porumbul în colhozuri, sovhozuri şi staţiuni de maşini pentru lipsă de grijă, faţă de avutul ob fişele de pontaj ale fiecărui colectivist sânt organizare şi retribuire a muncii din col Datorită chibzuinţei cu care s-a pornit
cuiburi aşezate în pătrat, am cules mai şi tractoare din Ouban. Bogăţiile pe oare ştesc. De exemplu, colectiviştii Barnu Ru- ţinute întotdeauna la zi. In fiecare seară hozurile sovietice. Faptul acesta va mobi în această acţiune, cele cinci centre de
mult de 4000 kg. de pe un hectar, iar la le-am văzut acolo au făcut să se nască în saiim şi Lazăr Miron care au stricat o brigadierii compleetează aceste fişe, iar liza şi mai mult colectiviştii la lucru, vom reparat ale comunei Oristur au pus la
grâu — în ciuda timpului nefavorabil — mine întrebarea: Cum de au fost posi roată şi o rudă de car, au fost obligaţi din 15 în 15 zile, se afişează numărul zd- spori neîncetat producţia de cereale şi punct pînă aCum 47 pluguri şi 18 grape.
de adunarea generală să le plătească. leflor-muncă efectuate de fiecare colecti producţiile animale şi vom îmbogăţi, mai Primii dintre ţăranii muncitori oare şi-au
producţia noastră a întrecut cu încăodata bile ? Răspunsul primit de la preşedinţii vist în parte. Lucrul acesta, a făcut ca mult casele colectiviştilor. Recomand tu- dus uneltele să şi le repare, au fost Fur
pe cea a ţaianilor muncitori cu gospodărie Dacă am reuşit să imprimăm spirit de frecvenţa la muncă a colectiviştilor să tua'or preşedinţilor şi consiliilor de condu ca Iosdf Mantu, Popa Ioan Maxim, An-
individuală. Anul trecut, valoarea în bani de Colhozuri cu oare am stat de vorbă, a răspundere în ceea ce priveşte păstrarea sporească mult în ultimul an. Da munci cere ale gospodăriilor colective din regiu gbel Ioan şi alţii.
a unei zile-muncă a ajus la 54 de lei. Co- le de vîrf de exemplu, frecvenţa la lu nea noastră, să studieze şi să aplice spe
iactivişti ca Babeşelaa loan sau Solomon fost aproape acelaşi: „Succesul constă în uneltelor de muncă, nu acelaşi lucru îl cru a colectiviştilor noştri a atins un pro cific locului experienţa organizatorică a De asemeni, gospodăria Colectivă din
cent de aproape 90%. Aceasta este o mare colhozurilor sovietice, să studieze bine satul Sîntandrei şi întovărăşirea agri
loan, oare au avut în jurul a 700 zile-mun organizarea muncii şi în întărirea siste putem spune despre răspunderea perso realizare. Statutul Model al gospodăriilor colective," colă din Oristur, au reparat pînă acum
că, au primit produse în valoare de 35— nală asupra producţiei. Cauza principală să studieze în permanenţă hotărîrile parti
37.800 lei. Veniturile acestea nemaiîntâlnite matică a economiei colhozului“. este faptul că nu s-a păstrat ca bază or Recenta hotărâre a C.C. al P.M.R. şi dului şi guvernului. In aceasta constă „se 19 pluguri şi 7 grape. Muncă însufleţită
în gospodăriile lor personale, le vor da ganizatorică echipa. Această lipsă a în a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu pri cretul“ unor recolte tot mai mari, a suc
posibilitatea să-şi construiască case noi, In. colhozurile din Cuban, la temelia or greunat mult controlul calităţii şi canti vire la desfiinţarea sistemului de aprovi ceselor pe calea întăririi continue a pentru pregătirea uneltelor necesare cam
să-şi cumpere mobilă sau îmbrăcăminte. ganizării muncii slă echipa, munca în tăţii muncii fiecărui colectivist. Nu s-a zionare pe bază de cartele şi raţii, pune în podăriilor colective.
putut urmări de la însămîmţare şi pînă la faţa noastră sarcini deosebit de importan paniei de primăvară, se duce şi la centrul
Toate aceste succese au ridicat gospo aoord, răspunderea personală asupra mij recoltare, nici capacitatea de muncă şi te în ceea ce priveşte sporirea continuă LUOA GHEORGHE
dăria noastră colectivă în fruntea celor nici calitatea lucrării fiecărui colectivist, de închiriat al cooperativei din comună.
lalte din regiune. Mulţi dintre preşedinţii loacelor de lucru şi asupra producţiei. a producţiei agricole şi animale. Pentru a preşedintele G.AC. Aipoldul de
O condiţie 'esenţială pentru întărirea Sus — raionul Sebeş Pînă acum, aici s-au reparat 2 semănători
Am văzut acolo echipe a căror colhoznici îndeplini aşa cum trebuie aceste sarcini,
continuă a brigăzilor şi echipelor, este
au primit pentru o zi-muncă produse în
valoare de peste 44 de ruble sau chiar da grîu, 4 semănători de porumb şi un
mal mult. ,^ • taior« . .............•' •• •¦ .
