Page 1 - 1955-02
P. 1
H u n ^ d oa'a -^ c v s
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA !
IN A C E S T N U M Ă R :
Pentru asigurarea îndeplinirii pla Hotărîrea Comitetului Central al ziariştilor americani W. R. Hearst
nului la to{i indicii (pag. 2-a) P.M.R. şi a Consiliului de Miniş şi Kingsbury Smith (pag. 4-a)
tri al R.P.R. cu privire la organi
Sfat agricol — Pregătirea semin zarea şcolilor profesionale de uce Nota de protest adresată de lega
nici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor
ţelor — mijloc sigur de sporire a ţia R.P.R. la Paris Ministerului A-
recoltelor (pag. 2-a) facerilor Externe al Franţei
Conform cu originalul (pag. 2-a) tehnice de maiştri (pag- 3-a) (pag. 4-a)]
De. Ia Ministerul Afacerilor E x
însemnări cultural-sportive
(pag. 2-,a) Interviul acordat de V. M. Molotov terne al U .R.S.S. (pag. 4->a)’
acelora Pregătirea muncitorilor
¦In faţa ^întregii omeniri s-fa deschis astăzi o nouă primejdie, Poporul muncitor din patria noastră ia cunoştinţă de un no^L
document de m are însem nătate: H otărîrea partidului şi guver
pacea lumii fiind am eninţată'de'un !război atomic. Această pri nului ou privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici,
a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri. Hotărârea
mejdie a devenit şi m ai m are în urma sesiunii Consiliului Uni arată amănunţit sarcinile unor asemenea şcoli şi condiţiile mi
nunate de învăţătură Create tineretului nostru — schimbul de
unii AtLantiouiiui de Nord (N.A.T.O.) cane a avuit loc la Paris Chem area Comitetului Permanent mâine al constructorilor socialismului. Ea dovedeşte încăodată
la sfîrşifcui anului trecut, unde s -a luat hotărârea de a se folosi că viitorul tineretului nostru şi grija pentru dotarea economiei
naţionale cu cadre stăpine pe tehnică, sînt preocupări ce stau
armele atomice, aşa după cum afirm ă Omienlher, comandantul pentru A părarea Păcii din R. P. R. în permanenţă în atenţia partidului şi guvernului.
suprem, 'american ai forţelor arm atei N.A.T.O., chiar dacă partea
Hotărîrea recent apărută analizează activitatea şcolilor profe
adversă nu va folosi această amaă. Planurile crim inale dle a<gre- Cetăţeni ai Republicii Populare Rom ine! Coreea şi Indochina. Prin sfringerca de noi sute de mi sionale şi medii tehnice şi constată că în cele peste 500 unităţi
scriior americani nu se limitează numai ia atâta, ©le fiind înso Răspunzînd voinţei de pace a tuturor popoarelor şi lioane de semnături pe Apelul Consiliului Mondial ai şcolare existente s-a obţinut rezultate frumoase. Economia na
ţite de pregătiri intense pentru rednarmiarea Germaniei occi pentru a feri omenirea de grozăviile unui război atomic, Păcii, vom făuri o puternică sfavilă in calea organizatori ţională a ţării noastre a primit numai ta ultimii doi ani aproape
dentale. Consiliul Mondial al Păcii a adresat popoarelor lumii ur lor războiului atomic. 140.000 cadre calificate.
mătorul A pel:
Drumul primejdios pe cane politica imperialiştilor occidentalii Cetăţeni ai Republicii Populare Romine, bărbaţi şi In Hotărâre se arată însă, că pe lîngă părţile lor pozitive, ta
poate duce popoarele lumii, a fost dem ascat din nou de Sesiu „IN PREZENT, ANUA1ITE GUVERNE SE PREGĂ femei, tineri şi tinere, toţi acei cărora vă este scumpă activitatea şcolilor profesionale şi medii tehnice au existat ro^ri
nea lărgită a Biroului Consiliului Mondial al Păcii cane a avut TESC SĂ DEZLĂNŢUIE UN RĂZBOI ATOMIC, ELE pacea şi iubiţi patria, pe care vreţi s-o vedeţi mai fru lipsuri. Aceste lipsuri dăunau pregătirii profesionale a tinerilor
loc de curând la Vdena. In dedanaţia Biaxxului ConsiiLlului Mon VOR SA CONVINGĂ POPOARELE DE IN EVITA BILI moasă şi mai prosperă! oare frecventau tavăţământul tehnic, dăunau însăşi economiei
dial al Păcii- se a rată că ^Itemiiitarizarea Germaniei şi legali TATEA ACESTUIA. naţionale.
zarea războiului atomic sânt srtrins legate între ele. Ele sânt roa Pentru a zădărnici planurile criminale ale cercurilor
dele uneia şi aceleiaşi politici bazare pe scindarea lumii în două FOLOSIRFA ARMEI ATOMICE AR DUCE LA UN agresive care pregătesc războiul atomic, Prinoipala lipsă ce se făcea cunoscută în şcolile profesionale
blocuri, pe orientarea către poziţii de forţă, pe folosirea răz RĂZBOI DE EXTERMINARE. şi în şcolile medii tehnice, era neîmbinarea teoriei acumulată în
boiului ca m ijloc de rezolvare a divergenţelor internaţionale“... - pentru a face ca energia atomică — această uriaşă şcoli cu p ra ctica ; aceasta din cauză că timpul de practică a -
DECLARAM CĂ GUVERNUL CARE VA DEZLAN- descoperire a minţii omeneşti — să slujească nu distru cordat elevilor era extrem de scurt. Cele cîteva luni de prac
Popoarele îşi dau seama astăzi mai bine ca oricând ce va în ŢUI RĂZBOIUL ATOMIC VA PIERDE ÎNCREDEREA gerii vieţii, ci înfloririi ei şi progresului omenirii, tică pe şantiere, în întreprinderi, pe teren, etc., erau insufi
semna pentru ele atât remilitarizanea Germaniei occidentale cit POPORULUI SĂU Ş I VA FI CONDAMNAT DE TOATE ciente.
şi folosirea energiei atomice în scopuri distructive. Le sînt dare POPOARELE. participaţi cu fermitate alături de sutele de milioane
tocă în minte nenorocirile pricinuite de cotropitorii fascişti în de oameni din toate continentele globului pămintesc la Şcolile profesionale şi şcolile medii tehnice nu asigurau ele
cele două războaie mondiale, le sânt cunoscute suferinţele popu NE RIDICĂM ÎMPOTRIVA ACELORA CARE PRE vilor un anumit profil, o specialitate precisă, oi le dădeau o
laţiei japoneze pricinuite de experienţele cu bomba atomică fă GĂTESC RĂZBOIUL ATOMIC. lupta împotriva pregătirii războiului atomic, semnînd specialitate prea largă. Consecinţa acestui fapt s-a v ăzu t: ti
cute de imperialiştii am ericani în apele oceanul Pacific. nerii absolvenţi se acomodau greu în procesul de producţie, le
CEREM DISTRUGEREA ÎN TOATE ŢĂRILE A Apelul Consiliului Mondial al Păcii. trebuia timp îndelungat să se specializeze, să capete deprinde
Opinia publică mondială a înJtîmpinat ou un sentiment de STOCURILOR DE ARME ATOMICE ŞI ÎNCETAREA rea de a munci cu mai multă îndemânare. In acest timp, nicd
nespusă satisfacţie Hotărârile Biroului Consiliului Mond ial al IMEDIATA A PRODUCŢIEI ACESTORA". Alilioanele de semnături, pe care Ie vom pune pe întreprinderea respectivă, nici tinerii absolvenţi nu puteau avea
Păcii. Aceste hotărâri ajută popoarele din întreaga Europă şi foloasele în producţie şi foloasele materiale corespunzătoare
din întreaga lume să înţeleagă care este primej dia oare planează Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din Apelul împotriva pregătirii războiului atomic, vor demon anilor de studii şi titlului de absolvent al unei şcoli de spe
asupra lor. Această primejdie a fost arătată d a r în Apelul Ba R.P.R. vă cheamă să semnaţi acest Apei ! cialitate.
roului Consdliulud Mondial al Păcii adresat tuturor popoarelor. stra voinţa neclintită a întregului nostru popor de a apăra
Lupta popoarelor poate împiedica dezlănţuirea răz Pentru a pune dapăt unor asemenea lacune, Hotărârea parti
„In prezent, — se spune în.'Apel — anumite '-‘guverne se pre boiului atomic. pacea intre popoare şi civilizaţia um ană! dului şi guvernului precizează că, îmbunătăţirea învăţământului
gătesc să dezlănţuie un război atomic. Ele vor să convingă pentru pregătirea muncitorilor calificaţi şi a personalului me
Cele 500 milioane semnături s'trinse pe Apelul de la Să apărăm activ cauza păcii, întărind semnăturile pe diu tehnic a devenit o problemă importantă şi urgentă.
Stockholm au împiedicat folosirea bombelor atomice in
Apelul Consiliului Mondial al Păcii prin sporirea efortu In Hotărâre se pune un accent deosebit pe justa stabilire a
necesarului de muncitori şi tehnicieni calificaţi după meserii
rilor in munca pentru înflorirea scumpei noastre p atrii! şi specialităţi, stabilire oare trebuie să fie rezultatul cercetării
ou perspectivă a necesităţilor întreprinderilor şi nu al unor
Pacea poate fi salvată! Pacea trebuie să fie salvată! aprecieri superficiale şi birocratice.
popoarele de inevitabilitatea acestuia. Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Esenţial în noul sistem de pregătire a cadrelor pentru eco
Folosirea armai -atomice ar duce la un război de exterminare. nomia noastră naţională este şi faptul că noile cadre — pe lângă
asigurarea unei însuşiri temeinice a cunoştinţelor teoretice —
Declarăm, că guvernul care va dezlănţui războiul atomic va vor fi mai strîns legate de activitatea practică. Asigurarea unei
practici temeinice este trecută şi pe seama conducerilor între
pierde încrederea poporului său şi va fi condamnat de toate prinderilor, care răspund nemijlocit de buna funcţionare a şco
lilor de pe lângă întreprinderile lor, precum şi de stimularea
popoarele. Pentru pace, pentru înflorirea patriei morală şi materială a acelor care vor instrui practic' pe ucenicii
Ne ridicăm, împotriva acelora care pregătesc războiul atomic. şl viitorii maiştri.
Cerem distrugerea în toate ţările a stocurilor de arme atomice Apelul Păcii de la Viena, a găsit un. larg PAUL AUGUSTIN nucleară să fie folosită în scopuri paşnice Deosebit de noi stat şcolile tehnice prevăzute de Hotărâre, cu
şi încetarea imediată a producţiei acestora“. răsunet to rândul muntiitorilor de la fa directorul fabricii.d e blănuri şi vor opri cu hotărâre orice încercare cri o durată de 1-2 ani. In ele se vor califica absolvenţii şcolilor de
brica noastră, care îşi vor pune cu dragă minală a imperialiştilor din occident. 10 ani, viitori muncitori calificaţi ta diferite meserii care cer
Acest Apel constituie o chemare pentru fiecare om cinstit din inimă semnătura pe apel, afirmând în fe „Vidra" Orăştie" un înalt nivel de cultură generală, precum şi personal tehnic
ţara noastră, din orice oraş sau sat, să participe cu toată dra lul acesta dorinţa fierbinte de prietenie şi Eu voi răspunde cu toată dragostea la c a : normatori, topografi, desenatori tehnici, etc. Conducătorii
gostea la campania de strângere de semnături pentru distruge pace între popoare. In rond cu ei, şi ală fost prea dureroase urmările aoefkn răz chemarea Comitetului Permanent pentru şcolilor medii, părinţii elevilor sînt chemaţi să-i îndrume pe ti
rea stocurilor de arme atomice şi interzicerea fabricării şi folo turi de milioanele de oameni care cer fo boi nechibzuit. Nici nu s-au ud/tef ou to Apărarea Păcii din R. P. R., semnând pe nerii absolvenţi spre a îmbrăţişa meserii practice, să-i îndrume
sirii lor. losirea energiei atomice în scopuri paşnice, tul şi dată că alţi pretendenţi la dominaţia Apelul Păcii şi întărind semnătura mea pe tinerii noştri acolo unde cunoştinţele teoretice capătă viaţă.
îmi dau şi eu semnătura pe Apelul Păcii, mondială, încearcă să pună din nou tunu printr-o muncă îndârjită care să ducă spre
Astăzi, nimeni nu mai poate dispune de soarta popoarelor. hotărât .şă„ lupt împotriva războiului, ato rile în bătaie, să ne răpească iarăşi liniş noi şi însemnate succese. Hotărârea partidului şi guvernului acordă o m are însemnă- ^
Forţele păcii sânt destul de puternice ca să zădărnicească pu mic. tea şi ^fericirea de casf;_ ne bucurăm. tate pregătirii maiştrilor — organizatori şi conducători direcţi ai
nerea în aplicare a planurilor nebuneşti a aţîţătoriior la un nou Eu îmi voi da semnătura pentru înflo producţiei. Aceştia vor fi instruiţi în şcolile tehnice de maiştri.
război. O dovadă că voinţa lo r‘va învinge, că semnătura lor pe ' Eu nu mai vreau să văd invalizi, văduve D ar n u ! Acest lucru nu se va întâmpla. rirea patriei noastre, pentru folosirea e- Elevii şcolilor de maiştri vor fi recrutaţi dintre muncitorii cu o
apelul păcii va avea un larg răsunet, sînt cele 500.000.000 sem şi orfani ca în urma războiului tredut. Au Voinţa popoarelor dornice de pace este nergiei atomice în scopuri paşnice, pentru înaltă calificare, absolvenţi ai şcolilor profesionale sau cu studii
nături adunate în 1S50 pe apelul de La Stodcholm, datorită că mult mai puternică. Ele doresc ca energia fericirea popoarelor. echivalente, cu o perioadă ta meserie de 2-3 ani, fără a fi de
rora politicienii de la Washington, au fost nevoiţi să renunţe La păşit vârsta de 35 de ani.
folosirea armei atomice împotriva popoarelor Asiei Semnez pentru fericirea copiilor noştri In lumina sarcinilor trasate de plenara lărgită al C. C. al
. Cu toate acestea, aţâţătorii la război nu au renunţat la pune P.M.R. din august 1953 şi a proiectului de Directive al celui de
rea în aplicare a planurilor lor de a dezlănţui un război atomic. al doilea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agri
culturii în următorii 2-3 ani. noua Hotărâre pune un deosebit
Popoarele iubitoare de pace nu-şi pierd însă încrederea în Oare ce mulţumire poate fi mai mare MOLNAR EMERENŢIA deveni şi mai aproape prin ajutorul pe accent şi pe pregătirea cadrelor din agricultură. Pentru pregă
forţele lor. Ele nu vor renunţa la lupta împotriva duşmanilor pentru o mamă decât aceea de a-şd vedea m am ă eroină oare ni-1 dă Uniunea Sovietică ca' ţara tirea muncitorilor calificaţi şi a m aiştrilor capabili ca prin cu
păcii. Lupta forţelor păcii devine şi mai hotărâtă în fruntea ei copiii, orescînd sănătoşi, fără griji, de a-i noastră să folosească energia atomică în noştinţele lor teoretice şi practice să asigure obţinerea unor spo
aflindu-se Marea Tară a SocMismului — U.R.S.S. — care a vedea numai fericiţi, contribuind după diai ta inimile a milioane de mame, so scopuri paşnice, pentru oa economia na ruri mari de produse agricole, se va aplica t a aceste şcoli ace
depus şi depune nenumărate eforturi pentru interzicerea folo puterile lor la construirea unei vieţi noi. ţii, surori, stăruie şi acum durerea în urma ţională a ţării noastre să se dezvolte în- laşi sistem ca şi ta industrie.
sirii energiei nucleare în scopuri distructive, cerînd în nenumă pierderii celor dragi. tr-un ritm rapid în toate domeniile.
rate rîniduri folosirea el pentru progresul Civilizaţiei. Ored că nu există astăzi în întreaga lu * Pentru traducerea ta viaţă a prevederilor noii Hotărâri a par
me vreo mamă oare să nu fi primit cu Ce poate să ne aducă un război, decît Pentru fericirea copiilor mei, pentru în
Această luptă de pace a U.R.S.S. este concretizată prin pune nespusă bucurie Apelul Biroului Consiliu noi suferinţe. Puterile occidentale, vor să florirea ţării mele, eu îmi voi da cu toată tidului şi guvernului, muncitorilor calificaţi şi maiştrilor, orga
rea în funcţiune a primei centrale electrice din lume pe bază lui Mondial ai Păcii, p rin : oare sînt che pună în mina cotropitorilor fascişti, din dragostea mea de mamă, semnătura pe
de energie nucleară. La începutul anului acesta, popoarele s-au m ate toate popoarele lumii să pună capăt dauza cărora am suferit în războaiele tre Apelul Păcii. Totodată mă adresez tutu nelor de conducere şi celor sindicale din întreprinderi şi uni
convins din nou de dragostea de pace a poporului sovietic. Gu atât fabricării, cât şi folosirii, armelor ato cutei, armele atomice, însă nod nu vom ad ror mamelor, tuturor oamenilor cinstiţi din
vernul sovietic a adoptat o hotărâre în oare se arată c?ă va a- mice. mite acest lucru. tăţile socialiste ale agriculturii din regiunea noastră le revin
oorda aj-utor tehnico-şbiiinţific şi de producţie unor ţări de de regiunea noastră, să-şi pună ou toată ho
mocraţie populară în domeniul dezvoltării cercetărilor cu pri Nod. mamele, nu putem să nu privim cu Eu, îmi iubesc cei 9 copii ai mei din mari sarcini. Ei trebuie să primească cu dragoste pe elevii care
vire 1-a folosirea energiei atomice în scopuri, paşnice. ură uneltirile duşmănoase ale imperialiş- toată inima, şi nu voi admite niciodată tărârea semnătura pe Apelul de la Viena.
tnior din Apus de a dezlănţui un nou răz ca copilăria lor să fie întunedată, ca vii vin să facă j^aotică în mijlocul lor, să-i ajute, fiindcă de acum
Cu toate că de la ziua când Biroul Consultului Mondial al boi mcndial. Deşi au trecut zece ani de la torul fericit care se deschide în faţa lor prin dare să asigurăm vlăstarelor noastre
Păcii a adoptat AjpeOiul către popoarele lumii nu a trecut decât terminarea celui de al doilea război mon- să fie spulberat. Acest viitor fericit va s-au creat toate condiţiile unei însuşiri temeinice a teoriei şi
tinere un drum sigur spre o viaţă mai practicii.
bună, spre o viaţă lipsită de griji. Organizaţiile de partid, de U.T.M. şi sindicale trebuie să aibă
puţin timp, acest Apel a fost îmbrăţişat cu multă căldură de dăm semnătura noastră pentru pace o grijă permanentă ta privinţa educării tinerilor, trezind în
opinia publică mondială. Astfel, cele 600 milioane de locuitori
ai Chinei populare sprijină cu toată hotărârea Apelul Consiliu Lupta pentru apărarea păcii nu este o M ÜLLER FRIDRICH Oa păstor sufletesc al cultului mozaic conştiinţa lor dragostea pentru meseria ce şi-au ales-o, înflă-
lui Mondial al Păcii pentru interzicerea întrebuinţării şi fabri cauză a unui singur partid, a unei orga Prim -rabinul Com unităţii evreilor din regiunea noastră, cit şi oa simplu om
nizaţii sau a unui grup al populaţiei. A - oare-şi iubeşte căminul şi familia, cu un cărindu-i spre fapte mari, patriotice, făoîndu-i să fie respec
cării (armei atomice. ceastă luptă, este cauza tuturor oameni din D eva sentiment de profundă satisfacţie îmi dau
După publicarea acestui Apel ai Consiliului Mondial al Păcii, lor iubitori de .pade, fără deosebire de na semnătura mea, alături de semnăturile mi tuoşi faţă de profesori şi de acei care le dau ajutor practic să
ţionalitate, sex, stare socială, convingeri rea căminelor omeneşti. Rezolvarea diver lioanelor de oameni din lumea -întreagă,
oamenii muncii din Ungaria discută şi-l aprobă în unanimitate politice şi religioase. împotriva primejdiei genţelor şi problemelor litigioase prin pe Apelul Biroului Consfliului Mondial înveţe o meserie.
în cadrul a numeroase mitinguri. Cu aceiaşi dragoste au primit unui război atomic, pustiitor, trebuie să forţă nu trebuie să aibe loc în secolul al Păcii de la Viena. In acelaşi timp mă
Hotărârile Biroului Consiliului Mondial al păcii şi muncitorii şi se ridice ‘fiecare om cinstit. niostru, al X X -le a . Omenirea civilizată tre adresez tuturor oamenilor cinstiţi, dornici O grijă deosebită a organizaţiilor de partid şi a comitetelor
intelectuiaiii din R.P. Albania. buie să lichideze divergenţele de vederi de pace să-şi pună semnătura lor pe Ape
Nu poate exista nici o lege în lume oare numai şi numai prin înţelegeri, ceea ce lul Păcii ou încredere, frânând astfel unel de întreprindere trebuie să fie luarea măsurilor de protecţie a
Documentele Sesiunii BirouiLui Consiliului Mondial al Păcii să justifice uciderea în masă a sufletelor se poate obţine prin tra/bative>, prin nego tirile aţâţătorilor la un nou război.
oare a avut loc recent, sânt salutate ou multă căldură şi de omeneşti nevinovate, precum şi distruge- cieri. muncii, apărarea sănătăţii tinerilor, crearea condiţiilor de muncă
poporul nostru muncitor, ele fiind un program concret de ad-
ţiune al tuturor partizanilor păcii în lupta împotriva aţâţăto şi de trai ale acestora, folosirea justă a timpului lor liber.
rilor la un război atomic. Poporul nostru se opune cu toate for
ţele sale pentru a nu admite ca energia atomică să fie întrebu Pentru a creşte şi forma viitorii mînuitori ai tehnicii avan
inţată în scopuri războinice, ci numai pentru a face ca viitorul sate, pentru continua dezvoltare a industriei, agriculturii şi
său să devină cât mai fericit. D i n ş c o a llaa D o a s t r a Culturii, să ducem o luptă continuă zi de zi şi ceas de ceas.
Astăzi, cînd în ţara noastră, da şi în celelalte ţări, a început
Sortiment bogat — bună deservire
campania strângerii de semnături pe Apelul adresat popoarelor In şdoala noastră, s-a muncit mult şi cu nu rămâne fără roade. Marea m ajo Organizaţia de bază U.T.M., va tre
lumii, toţi oameni cinstiţi din regiunea noastră trebuie să răs multă tragere de inimă pentru ca exame ritate a elevilor au luat doar calificative bui oa pentru viitor să-şi îndrepte aten Magazinul alimentar nr. 31 din Lonea în zilele de 26-27 ia
pundă cu încredere Chemării Comitetului Perm anent !pentru nul de la sfârşitul ultimului pătrar să se de „bine“ şi „foarte bine“. Printre ac'eştia ţia şi mai mult asupra acestor elevi. Ea nuarie a.c., a fost aprovizionat cu : 12.600 kg. făină de grîu.
Apărarea Păcii din R.P.R. şi să participe ou toată hotărîrea la soldeze cu rezultate frumoase. Biblioteca se rem arcă în mod deosebit utemiştii Ros- va trebui să-i facă să simtă puternic tă 8.400 kg. produse zaharoase, 400 kg. marmeladă, 350 kg. meze
această m ăreaţă acţiune de interzicere şi condamnare a tuturor şcolii, întregul colectiv de profesori, labo semwaser Andrei, Prejban Comei, Iancu ria colectivului, să-şi dea seama pe de luri. 800 kg. slănină, 8.000 kg. porumb, 800 kg. făină de m ălai
acelora care vor încerca să folosească armele atomice aducă ratorul tehnologic, taftr-un cuvânt toate Avram şi alţii. 1.000 litri ulei, 1.500 kg. unt şi margarină, precum şi 300 kg.
toare de moarte. Nici un cetăţean cinstit nu poate să stea pa condiţiile de oare şcoala a dispus, au fost plin că de felul cum se vor pregăti acum, peşte. Pe lingă produsele alimentare sau primit peste 400 litri
siv în faţa acestei m ăreţe acţiuni a partizanilor păcii. puse la îndemâna elevilor pentru ca aceş lAu fost însă şi din acei elevi care, nu va depinde aportul lor în producţie pe diferite băuturi spirtoase.
tia să-şi poată însuşi cât mai pe larg în au înţeles strădania profesorilor, care nu
Să dăm cu toată dragostea semnătura noastră, pentru liniştea văţătura. In munca de ajutorare a elevi au înţeles datoria pe care o au, care s-au şantierele de construcţii din regiunea Aici se vînd zilnic cca. 800 kg. pîine, conserve şi alte produse .
şi fericirea popoarelor, pentru a zdrobi pe toţi cei ce ameninţă lor, s-^au rem arcat în special profesorii dedat leneviei şi nepăsării, fapt pentru noastră. alimentare.
pacea popoarelor cu primejdia unui război atom id! Teodori loan, Mihăluş loan şi Ionesou Ni- care la examen nu au putut da răspunsu
qolae. rile necesare. Pot fi amintiţi aici elevii Depunînd o străduinţă continuă la în Munca organizată pe bază de întrecere socialistă stimulează
Un nou magazin universal la Haţeg Henţ Liviu şi Ciolan Alexandru care, din văţătură şi practică vom reuşi să deve personalul de serviciu care îşi revizuieşte zilnic atitudinea faţă
La examene, rezultatele obţinute au con cauză că nu s-au pregătit, din Cauză că nu nim cadre de nădejde în domeniu1, con de consumatori. La închiderea magazinului ei îşi analizează
Consiliul de conducere şi lucrătorii cooperativei „Tara Haţe- strucţiilor. activitatea, metodă ce dă posibilitatea să înlăture greşelile ce
Lui“, muncind cu însufleţire pentru a traduce în viaţă Hotă- stituit o dovadă grăitoare a faptului că, au depus străduinţă în însuşirea materiilor eventual se ivesc, in timpul serviciului.
ea partidului şi guvernului ou privire la desfiinţarea siste- GH CIORAN
ilui de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, au reuşit să acolo unde întreaga atenţie a corpului di ce le-au fost predate, au dat răspunsuri elev v WACHOLD LUIZA
corespondenţă voluntară
dactic e concentrată asupra grijii continue slabe rămînînd la finele pătrarului, că Şcoala m edie tehnică de construcţii
c iv ile şi in du striale, D eva
pentru îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, zuţi la cîte trei materii.
gure o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii cu pre
se de larg consum. Răsplata muncii
Astfel, în ziua de 28 ianuarie a.c.. la Haţeg s-a deschis un
ire magazin universal aprovizionat cu multe sortimente de Zilele trecute, Oasa Pionierilor” din Se ţii, care au dovedit sîrguinţă, atât la în contribuit numgi la îmbunătăţirea frec
beş a organizat o adunare festivă în ca văţătură oît şi la purtare. venţei, ci în aCelaşi timp, el a contribuit
nuri de larg consum. drul căreia ced mai buni pionieri ai'aces simţitor la dezvoltarea interesului acestora
Numai în decurs de două zile, cei peste 6.500 de consumatori tui oraş au fost premiaţi. Printre acei Care Datorită acestor forme de stimulare a pentru învăţătură, fapt în urma căruia .
s-au bucurat de o asemenea apreciere, pot pionierilor, folosite de Casa Pionierilor din mulţi dintre ei, au devenit mai harnici
fost deserviţi cu mari cantităţi de bunuri de larg consum fi amintiţi Dopan Dorica, Cshepart Ma- Sebeş, s-a reuşit ca în ultimul timp, nu şi mai conştiincioşi în ceea ce priveşte
j$ana> Draşoveanu Ioan, Pieptar Ana şi al- mărul pionierilor să fíe mărit de •la 200 munca de pregătire a lecţiilor.
: obiecte de menaj, de îmbrăcăminte şi mii de kilograme d? cîţi erau înscrişi în luna octombrie la 400.
Dar acest fel de a stimula pe cei buni, n-a
oduse alimentare.
FARCAŞIU PETRU
I
