Page 12 - 1955-02
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
Lucrările sesiunii Sovietului Suprem Poziţia fermă şi justă a poporului chinez Prezentarea scrisorilor de
a l U. R . S. S. acreditare de către noul
Di legătură cu răspunsul premierului siliului de Securitate în scopul curmării ambasador al R.P. Chineze
Adoptarea legii cu privire la bugetul de stat al U.R.S.S. pe anul 1955 Consiliului de Stat şi ministru al Afaceri agresiunii S.U.A., poate înlătura sursa
lor Externe al Republicii Populare Chi principală a acestei încordări. în U. R. S. S.
neze, Ciu En-lai, adresat secretarului ge
neral al O. N. U. Hammarskjoeid, ziarul Excluderea din Organizaţia Naţiunilor MOSCOVA (Agerpres). — L a 7 februa
MOSCOVA (Ageipres). — TASS trans naţional şi va contribui la satisfacerea ne trecut, datorită reducerii peste prevederile „Jenminjibao“ a publicat la 5 februarie Unite a reprezentantului clicii oiankaişiste rie K. E. Voroşilov, preşedintele Prezi
planului a preţului de cost ai producţiei, un articol redacţional, intitulat „Poziţia şi examinarea propunerii sovietice în diului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a
mite : voilor materiale şi culturale ale popu în fabricile şi uzinele din Moscova au fost ferm ă şi justă a poporului chinez“. Consiliul de Securitate cu participarea primit pe Liu Siao, ambasador extraordi
lin cea de a doua zi a lucrărilor sesiunii realizate economii în valoare de peste unui reprezentant al Republicii Populare nar şi plenipotenţiar al Republicii Popu
laţiei. 400.000.000 ruble. Exercitarea da către poporul chinez a Chineze, continuă ziarul, ar contribui la lare Chineze, care i-a remis scrisorile de
Sovietului Suprem al U.R.S.S. a Continuat drepturilor sale suverane asupra eliberă slăbirea încordării în regiunea TaivanuluL acreditare. Cu acest prilej Liu Siao şi K.
discutarea raportului asupra proiectului In 1955 peste 91% din bugetul R.S.S. In 1954 bugetul Moscovei a fost de peste rii propriului lud teritoriu scrie ziarul, re Iată poziţia ferm ă şi justă a poporului E. Voroşilov au rostit cuvîntări. După
bugetului de stat al U.R.S.S. pe anul 1955. 5,5 miliarde ruble. Mijloace importante au prezintă o chestiune pur internă a Chi chinez, poziţie, care corespunde întru to aceea K. E. Voroşilov s-a întreţinut cu
In şedinţele Sovietului Uniunii, oa şi în Letone va fi folosit pentru măsurile social- fost investite In toate ramurile economiei nei şi nu poate provoca ca atare în nic: tul cererii popoarelor iubitoare de pace Liu Siao în prezenţa lui V. V. Kuzneţov,
şedinţele Sovietului NaţioinaJMităţilor, cei precum în construcţia de locuinţe. Anul un caz încordarea în relaţiile internaţio din întreaga lume, a tuturor acelora care locţiitor al ministrului Afacerilor Externe
care iau cuvântul sprijină în unanimitate culturale şi pentru finanţarea economiei acesta în capitala sovietică vor fi con nale. Ocupaţia Taivanulud de către Statei? aăzuiesc într-adevăr spre slăbirea încor al U.R.S.S.
proiectul noului buget. struite case de locuit cu o suprafaţă totală Unite şi imixtiunea lor în treburile in dării în Extrem ul Orient
naţionale. de 1.000.000 m p., precum şi zeci de clădiri terne ale. Chinei au dus la intensificare: Primirea
In şedinţa din seara zilei de 5 februarie pentru şcoli şi instituiţii social-culturale. încordării în regiunea Taivanulud. De a- Poporul chinez, scrie în încheiere ziarul, de către mareşalul Jukov
a Sovietului Uniunii au luat cuvîntul de In şedinţa din 5 februarie a luat cuvîn ceea numai traducerea în fapt a propu depune eforturi consecvente şi ferme pen a unor ziarişti americani
putaţi — reprezentanţi ai popoarelor din tul ministrul Industriei Materialelor de MOSCOVA (Agerpres). — Sesiunea So nerii Uniunii Sovietice, prezentată Con tru'slăbirea încordării în Extrem ul Orient.
R.S.F.S.R., Asia Centrală, republicile bal Construcţii al U.R.S.S., Pavel Iudin. El a vietului Suprem al U.R.S.S., care s-a MOSCOVA (Agerpres). — TASS
tice, Transcaucazia. sublimat că grandiosul program de con deschis la 3 februarie în palatul mare din Antoine Pinay însărcinat cu formarea La 7 februarie, G. K. Jukov, mareşal
strucţii capitale înfăptuit în anii celui de Kremlin, îşi continuă lucrările. noului guvern francez al Uniunii Sovietice, locţiitor al ministru
P e baza unor exemple ou privire la re al 5-lea cincinal cere m ari cantităţi de lui Apărării al U.R.S.S., a primit pe zia
publica sa, deputatul Viaiei Nabiullin diferite materiale de construcţii. Numai L a 7 februarie s-au încheiat discuţiile cu PARIS (Agerpres). — berarea ţării. Activitatea acestui guvern, riştii americani W. R. Hearst, J . Kingsbury
(R.A.S.S. Baştară) a arătat că în 'para So in Cursul anului trecut au fost construite privire la proiectul bugetului de stat al Agenţia France Presse anunţă că după care’ a trăit pînă în noiembrie 1952, s-a re Smith şi F. Conniff cu care s-a întreţinut.
vietică se. dezvoltă cu succes regiunile U.R.S.S. pe anul 1955. '•numeroase consultări oare au durat timp m arcat printr-o serie de măsuri antimun-
care înainte de Revoluţia din Octombrie şi puse în funcţiune peste 600 m ari între de două zile, preşedintele Republicii F ran citoreşti în domeniul economic. Un articol în „Pravda“
făceau p a rte . din regiunile cele*m ai îna prinderi industriale, cîteva centrale elec In încheierea discuţiilor a luat cuvîn ceze, René Coty, a însărcinat pe Antoine despre lupta poporului
poiate. In prezent Başkiria este o repu trices, au fost construite multe oase de lo tul ministrul finanţelor al U.R.S.S., Pinay să formeze noul guvern. In trecut Pinay s-a pronunţat împotriva 'omîn împotriva reînvierii
blică a petrdMjui, cărbunelui, industriei cuit, şcoli, spitale, oluburi. Anul acesta A. Zverev. reînarmării Germaniei occidentale. Ulte militarismului german
chimice, construcţiei de maşini şi agricul construcţiile capitale vor lua o amploare şi k rior însă, el şi-a schimbat părerea şi a
turii în continuă dezvoltare. In 1954 în mai mare. De aCeea va fi sporită conside Sovietul Uniunii şi Sovietul Naţionali sprijinit tratatul cu privire la „Comunita MOSCOVA (Agerpres). — Ziarul „Prav
această republică s-a extras o cantitate de rabil producţia de cim ent şi alte materiale tăţilor. au adoptat în unanimitate legea cu
petrol de Cîteva o r i , mai m are decît în de construcţii. In următorii doi ani se vor privire 1a bugetul de stat al U.R.S.S. pe
1940. construi 50 uzine pentru producţia con anul 1955.
strucţiilor şi pieselor prefabricate din be
Deputatul A rii Alimov (Uzbekistan) a ton armat. Au fost ratificate o serie de decrete ale
subliniat că bugetul U.R.S.S. pe anul 1955
oglindeşte politica de pace a statului so Oamenii muncii din Ţ ara Sovietică au
desfăşurat larg întrecerea pentru sporirea
continuă a productivităţii muncii, pentru
vietic. Poporul uzbec va lupta pentru în îndeplinirea înainte de termen a celui de Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. PARIS (Agerpres). — tea defensivă europeană“, susţinând că a - da“ publică sub semnătura lui P. Con-
deplinirea lui. al 5-lea cincinal. Iniţiatoarele acestei în adoptate în perioada dintre prima şi a La 7 februarie, Pinay a început consul cest tratat militar ar conţine „garanţii“ stantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Acade
Deputatul Ian Ostrov (RJS.S. Letonă) treceri au fost colectivele întreprinderilor doua sesiune. tările cu reprezentanţii partidelor politice împotriva renvierii militarismului german. miei Republicii Populare Române, un ar
a subliniat că bugetul de stat al UiR.S.S. fruntaşe din Moscova. L a 8 februarie va avea loc şedinţa co şi în funcţie de rezultatele lor va da răs Pinay s-a pronunţat întotdeauna pentru ticol consacrat luptei poporului român pen
oglindeşte dezvoltarea neîncetată a eco Deputatul Mihaiâ Iasnov, preşedintele mună a Sovietului Uniunii şi a Sovietu punsul definitiv. Antoine Pinay este „re Uniunea Atlanticului de nord. Atunci tru pace, pentru zădărnicirea reînvierii
nomiei şi culturii statului sovietic muiti- Sovietului din Moscova, a arătat că anul lui Naţionalităţilor. publican independent“, adică reprezentan cînd a fost pus la vot proiectul da lege militarismului german.
tul unuia din grupurile de dreapta din cu privire la ratificarea acordurilor de la
împotriva reînvierii militarismului german parlament. El este proprietar al unor în Paris, el s-a abţinut de la vot. R. D. Vieinam esie gata să
treprinderi de pielărie şi reprezintă inte Ih declaraţia făcută după convorbirea restabilească rela}it între
Aciiuniie energice Sosirea delegaţiilor ia conferinţa europeană de ia Varşovia resele cercurilor industriale şi comerciale zonele de nord şi sud
din Franţa. avută ou preşedintele Republicii, Pinay ale Vietnamului
ale populafieî vest-germane VARŞOVIA (Ageipres). — P. A. P. Au sosit de asemenea cunoscuţi repre nu a precizat atitudinea pe care o are în
In legătură cu întâlnirea dintre dele zentanţi ai opiniei publice din U.R.S.S. şi Pinay a fost ministru în diferite cabi prezent faţă de acordurile de la Paris. El HANOI (Agerpres). — După oum anunţă
BERLIN (Agerpres). — A.D.N. to n s - gaţiile care au luat parte la conferinţa din ţările de democraţie populară, printre nete începând din 1948 şi până în ianuarie a amintit în această declaraţie de „orga Agenţia Vietnameză de Informaţii, Con
europeană împotriva înarmării •Germaniei care Aleksandr Oparin — academician 1952. In m artie 1952 el a format un gu nizarea securităţii“ Franţei, de „întărirea siliul de Miniştri al Republicii Democrate
m ite: occidentale — care a avut loc la Paris în (UjR.S.S.), Ilya Ehrenburg — scriitor vern Care a fost calificat de presa progre alianţelor ei“, de „organizarea Europei“ şi Vietnam a discutat în cadrul unei şedinţe
•La 4 februarie a avut loc la Hamovra o luna decembrie a -anului trecut — şi re (U.R.S.S.), Aleksandr Komeiciuk — scrii sistă drept „cel mai reacţionar“ dintre de „reformele necesare în Africa de nord“. prezidate de preşedintele Ho Şi Min si
prezentanţi ai U.R.S.S. şi ai ţărilor de de tor (U.R.S.S.), Mdhail Nesterov — preşe toate guvernele care au existat după eli- tuaţia internaţională şi a adoptat un pro
demonstraţie care s-a desfăşurat sub Io- m ocraţie populară, la Varşovia au sosit re dinte al Camerei Unionale de Comerţ din gram de acţiune pe anul 1955.
•zinoile de luptă împotriva acordurilor de prezentanţi de seamă ai opiniei publice U.R.S.S., Ju ri Jukov — ziarist (U.R.S.S.), Puternice proteste în Anglia împotriva acţiunilor
la Paris şi pentru unificarea paşnică a care fac parte din componenţa diferitelor Gjovaiin Luka — membru al Prezidiului provocatoare ale S.U.A. faţă de R, P. Chineză In comunicatul dat publicităţii după
delegaţii. Printre cei sosiţi la Varşovia se Adunării Populare a Albaniei, Gheorghi şedinţă se subliniază că Taivanui este un
Germaniei. L a demonstraţie au participat n u m ără: Paul Bastid — fost ministru K/uiişev — vicepreşedinte al Prezidiului LONDRA (Agerpres). — TASS tuie „fără îndoială“ o parte a Chinei; a- teritoriu chinez şi că poporul vietnamez
aproximativ 10.000 de persoane. (Franţa), Pierre Lebon — deputat al par Adunării Populare a Bulgariei, Gusta Fu - L a 4 februarie, într-un răspuns scris ceasta a fost spusă în ciuda faptului că de sprijină cu hotăirîre lupta dreaptă a po
lamentului francez, Michel M aurics-Bo- cikova — deputat în Adunarea Naţională adresat în Camera Comunelor deputatului pe aceste insule sint lansate atacuri îm porului chinez pentru eliberarea Taiva
După demonstraţie a avut loc un miting Icanowski — deputat al parlamentului fran a Cehoslovaciei, Johannes Dieckmann — laburist Shinwell, Eden, ministru al Afa potriva Chinei... Actuala situaţie deter nului.
în cadrul căruia a lujat cuvântul Ollen- cez, Pierre Vdtlon — deputat al parlamen •preşedintele Prezidiului Camerei Populare cerilor Externe al Angliei, a expus punc mină mai mult ca oricând necesitatea de
hauer, preşedintele P.S.D.G. E l a relevat tului francez, Jiacques Debu-Bridel — a R.D. Germane, Sandor Ronai — preşe tul de vedere al guvernului englez în pro a declara limpede că poporul englez nu Programul guvernului vietnamez pe
primejdia căii pe care guvernul de. la membru în Consiliul Republicii Franceze, dintele Adunării de Stat ăl Ungariei, Mi blema Taivanuikii şi a altor insule chi se va amesteca într-un război civil. El nu anul 1955 prevede refacerea economiei
Bonn împinge Germania occidentală, cău Wilhelm Blfes — preşedinte al Uniiuniii liar Ralea — membru al Academiei Repu neze. Cercurile democratice din Capitala va sprijini un război care a izbucnit din naţionale, mai ales a producţiei agricole,
tând să obţină ratificarea acordurilor de germanilor care luptă pentru unitate, pace blicii Populare Române, şi alţi reprezen Angliei Consideră declaraţia' lud Eden 6a o cauză lui Cian K ai-şî..." deoarece Cian paralel cu efectuarea unei reforme agra
la Paris şi crearea unei armate vest-ger şi libertate (Germania occidentală), Jean tanţi ai opiniei publice. încercare -nereuşită de a îndreptăţi ocupa Kai-şi nu este decît o marionetă ameri re, pentru a vindeca rănile cauzate de
mane. Atâta timp cât Germania este scin Louis Rebetez — redactor responsabil al rea de către americani a acestor insule c a n ă ”. război şi pentru a ridica nivelul de trai
dată, a spus Ollerihauer,. sarcina primor revistei lunare „Contact“ (Elveţia), şi alte L a 6 februarie au sosit de asemenea la chineze şi acţiunile agresive ale S.U.A. îm al poporului. Program ul prevede avîntul
dială a oricărui guvern vest-germnn tre persoane. Varşovia o serie de alţi reprezentanţi ai potriva Republicii ^Populare Chineze. In seara zilei de 4 februarie laburistul şi dezvoltarea activităţii culturale, conso
buie să fie reunifilcarea. Vorbitorul a sub opiniei publice din diferite ţări. Comentând declaraţia lui Bden, „Daily Geoffrey Bing, membru al parlamentului, lidarea puterii populare, predum şi crea
liniat că respingerea de către guvernul de Herald” scrie cu indignare: „Aceasta a a dat publicităţii ia Londra o declaraţie rea treptată a unor regiuni naţionale au
la Bonn a propunerilor sovietice în pro Declaraţiile lui Ollenhauer fost spusă în ciuda faptului că, potrivit în oare se spune că afirmaţiile lui Eden tonome.
blema germană a făcut să crească în Ger cuvintelor lui Eden aceste insule consti cu privire la statutul Taivanului frizează
mania occidentală împotrivirea faţă de po ridicolul Consiliul de Miniştri a discutat de ase- *
litica lud Adenauer. menea problema stabilirii de relaţii între
BERLIN (Ageipres). DJP.A. trans- Consiliul Republicii v a formula noi amen zonele situate la nord şi la sud de linia
k m ite: damente. Este îndoielnic, a spus Ollen- de demarcaţie militară. A fost adoptată
haer, dacă fără M endls-France se va ob o declaraţie în caro se arată că R. D.
BERLIN (Agerpres). — A.DJM. trans L a 5 februarie a avut loc la Herford un ţine din nou în Adunarea Naţională ma Senatorii chilieni cer stabilirea de relaţii Vietnam este gata să restabilească rela
joritatea, şi aşa neînsemnată, deoarece ea comerciale cu ţările din Răsărit ţii între zonele din nord şi sud ale Viet
mite : miting organizat ds P.S.D.G. la oara a luat este aspru critio'ată de către adversarii namului.
Comitetul sindical lodal din Remscheid acordurilor de la Paris.
cuvântul Ollenhauer, preşedintele parti Prima conferinţă regională
(Renania de nord-Westfialia) a organizat la Ollenhauer a cerut din nou să se ducă europeană O .l.M . şi-a încheiat
3 februarie cinci mitinguri de protest îm dului social-democrat din Germania. E l a tratative între cele patru puteri în pro BUENOS AIRES (Agerpres). — TASS
potriva acordurilor militare de la Paris. blema unificării Germaniei înainte de-'ra transm ite: lucrările
Participanţii la mitinguri au cerut condu declarat că după căderea guvernului Men- tificarea acordurilor d9 la Paris. partea „Frontului popular“, a subliniat că
cerii Uniunii Sindicatelor din Germania oc După cum relatează ziarul chilian „El în timpul vizitelor sale în Uniunea So GENEVA (Agerpres). — T A S S:
cidentală să ia măsuri pentru preîntâmpi des-France problema acordurilor de la Siglo“, într-o recentă şedinţă a senatului vietică, Republica Populară Chineză, Re La 5 februarie şi-a terminat lucrările
narea remiilitarizării Germaniei occiden chilian o serie de senatori au cerut sta publica Democrată Germană şi alte ţări la Geneva prima conferinţă regională eu
tale. K ari Wienand, deputat în Bundestag Paris a răm as în aer. Adunarea Naţională bilirea de relaţii comerciale cu ţările din de democraţie populară, el „s-a întâlnit cu ropeană a Organizaţiei Internaţionale a
din partea P.S.D.G., şi Helene WesseJ, fostă lagărul păcii şi democraţiei. numeroase delegaţii venite acolo pentru a Muncii (O.I.M.).
deputată în Bundestag, oare au luat cu va trebui probabil să examineze încă încheia acorduri comerciale“. „Noi însă, a
vântul în dadrul acestor mitinguri, au cerut Angel Frîvovich, senator din partea par spus ei, rămânem legaţi de planurile mo Conferinţa a discutat raportul direoto-
iniţierea unor tratative internaţionale în odată acordurile, deoarece se crede că tidului radical, a subliniat necesitatea nopolurilor care ţin în mîindie lor comer 'rului general al Biroului Internaţional ai
problema restabilirii unităţii Germaniei. pentru Chile a extinderii pieţelor de des ţul Statelor Unite ale Americii. Susţin că Muncii, D. Morse, cu privire la situaţia
Adenauer neliniştit de soarta acordurilor de la Paris facere a Cuprului — principala producţie problemele noastre economice nu vor fi economică în Europa şi a adoptat o serie
La 4 februarie, deputatul social-demo a , statului Chile. El a declarat că orân rezolvate atîta timp cît se va manifesta de rezoluţii în problemele care au figurat
crat Erier a luat cuvîntul la Mannheim în BERLIN (Agerpres). — A.D.N. tificarea' nu numai la Paris, ci chiar şi la duirea politică a unora sau altora dintre pe ordinea de zi a conferinţei: cu privire
faţa a 2.000 participanţi la uin miting. El L a şedinţa din 6 februarie a donducerii Bonn. El a menţionat din nou argumente state nu trebuie să constituie o piedică miopia care constituie o adevărată sinu la vârsta de ieşire la pensie, finanţarea a -
a declarat că propunerile sovietice în pro Uniunii creştin-democrate, cancelarul de învechite în favoarea creării Wehrmaoh- în calea relaţiilor lor comerciale. Vorbind sigurărilor sociale, etc.
blema germană indică calea spre reumifi- la Bonn, Adenauer, a ţinut o cuvântare. tului şi ratificării acordurilor militariste, despre importanţa stabilirii unor relaţii cidere şi care se exprimă prin nesocoti
carea paşnică a Germaniei, în timp ce Era evident că Adenauer se afla sub im atacând organizaţiile sindicale şi muncito
presia produsă de căderea guvernului reşti din Germania occidentală, care luptă rea pieţei vaste pe care o reprezintă a-
Mendăs-France împotriva acordurilor de la Paris. Ade
acordurile de la Paris fac cu neputinţă El a declarat că criza guvernamentală nauer este deosebit de furios din cauza comerciale trainice cu ţările lagărului so ceste ţări cu populaţia lor de 900 mili Discuţiile pe marginea raportului direc
unificarea ţării. Erier a subliniat că prin- din Fran ţa va amâna ratificarea acorduri marelui miting de protest împotriva poli cialist, Salvador Allende, senator din oane oameni“. torului general au arătat că calea creării
tr-o politică de forţă nu se poate obţine lor de la Paris şi şi-a exprim at speranţa ticii de la Bonn a înarmărilor, care a avut de blocuri militare, calea acordurilor de
restabilirea unităţii ţării. Lupta populară că un alt guvern francez „nu v a adopta o loc la 21 ianuarie la Frankfurt pe Main. PE S C U R T la Paris şi a pregătirii unui nou război
împotriva acordurilor de la Paris, a decla altă poziţie“ în această problemă. Din te x mondial, duce ţările Europei occidentale
ra t el, dovedeşte că poporul german nu tul discursului reiese că Adenauer este ne Atît cuprinsul discursului liţi Adenauer la noi dificultăţi economice şi la o şi mai
se va împăca cu scindarea patriei sale. liniştit de perspectivele pe care le are ra cît şi tonul său au oglindit enervarea şi m are înrăutăţire a situaţiei oamenilor
iritarea cancelarului. muncii.
* După cum transmite Agenţia Vietna
LECŢIILE ISTORIEI meză de Informaţii, pe aeroportul Jia- Arătind că este inadmisibil oa poporul Delegaţiile U.R.S.S., R.S.S. Ucrainene,
Lam (Hanoi), comandantul francez a pre chinez să fie lipsit de dreptul său legi R.S.S. Bieloruse şi ţărilor de democraţie
Recent a apărut o oarte intitulată „Pro d e prof. P. ROMASKIN tru pace dacă n -ar fi existat influenţa dat Arm atei- Populare Vietnameze un nu tim de a face parte din Organizaţia Na populară au participat activ la lucrările
cesul de la Nürnberg“ — o culegere de reacţiunii internaţionale, din oauza căreia m ăr de 63 deţinuţi politici. Aproape toţi ţiunilor Unite, „Tribune“ relevă că „pri diferitelor comisii şi la şedinţele plenare
materiale ale procesului de la Nürnberg Se ştie că în prezent cercurile agresive unele probleme au fost rezolvate de tri aceşti deţinuţi politici au fost reţinuţi de mul pas pentru destindere . în relaţiile ale Conferinţei.
împotriva criminalilor de război hitierişti. din S. U. A. încearcă să reînvie teoria bunal în contradicţie cu faptele. partea franceză începând din anii 1947- dintre Răsărit şi Apus a r fi recunoaşterea
hitleristă a „războiului preventiv“. Nu ar 1948. dreptului Republicii Populare Chineze de Conferinţa regională europeană a O.I.M.
Materialele cuprinse în culegere amin strica să se amintească urmaşilor lui Hit- După cum se ştie, în ciuda protestului a reprezenta în organizaţiile internaţionale a arătat în ciuda încercărilor industriaşi
tesc încăodată opiniei publice mondiale de ler unde a dus această teorie falsă pe au reprezentantului sovietic, Tribunalul mili Reprezentanţi ai organizaţiilor populare, un popor de 600 milioane oameni“. lor din ţările Europei occidenbale de a
timpurile jafului mititarismuluii hitlerist torii ed. ta r internaţional a refuzat ou majoritate ai guvernului popular şi ai populaţiei lo sabota lucrările conferinţei că colaborarea
în Eurepa. Culegerea cuprinde numeroase de voturi să dedare statul m ajor general cale au salutat cu căldură pe cei eliberaţi. activă în cadrul O.I.M. este posibilă atunci
m ateriale oare ilustrează rolul criminal al Şedinţa Tribunalului militar interna hitlerist drept organizaţie criminală. Eve cînd părţile interesate depun eforturi co
clicii hitderiste, ai generalilor fascişti şi ţional, care a declarat războiul agresiv nimentele ulterioare au arătat că autori ° După cum anunţă postul de radio To • După cum relatează ziarul „Unita", mune în acest scop.
monopolurilor germane în pregătirea, dez drept crim ă internaţională şi oare a c'on- tăţile amerticano-engleze din Germania oc kio, direcţia industriei peştelui din Japo guvernul italian a refuzat să acorde viză
lănţuirea şi ducerea războaielor agresive. damnat pe agresori, a fost primită ou cidentală au folosit acest a ct al Tribuna nia salutând hotărârea guvernului japonez de intrare în Italia cvartetului cehoslovac I N F O R MA J I E
Culegerea conţine documente foarte im mare satisfacţie de popoarele iubitoare lului militar internaţional pentru a rea de a întreprinde acţiuni în vederea nor „Smetana“ care fusese invitat în această
portante privind procesul de la Nürnberg, de pace. Sentinţa a răsunat oa un serios bilita un mare grup de generali hitierişti. malizării relaţiilor japono-sovietice, şi-a ţară. CENTRUL DE MOSTRE înfiinţat
precum şi un vast material care ilustrea avertisment dat tuturor acelora care, ig exprimat dorinţa să fie încheiat cît mai de Banca de Stat din Deva, strada
ză politica agresivă dusă de Germania fas norând învăţămintele istoriei, a r încerca Deşi sentinţa Tribunalului de la Nürn repede un acord cu Uniunea Sovietică cu Ziarul „Unita“ subliniază că concertele Piaţa Unirii nr. 3, telefon 450, aduce
cistă în perioada dintre anii 1933 şi 1945 să ia calea dezlănţuirii unui nou război, berg are unele puncte slabe, in ansamblu privire la pescuit date anul trecut de acest cvartet în Italia Ia cunoştinţa întreprinderilor de stat
agresiv. Curind după terminarea celui de al ea are o uriaşă însemnătate istorică. In s-au bucurat de un m are succes. Ziarul şi cooperatiste din regiune că func
Un loc important este rezervat în cule doilea război mondial, cercurile guvernan condiţiile cînd reacţiunea internaţională a ® Postul de radio din San Jose a ani:': - condamnă botărîrea guvernului italian, ţionează zilnic între orele 7.30—15,30.
gere atacului perfid al Germaniei hitle- te ale puterilor imperialiste, nesocotind în luat calea pregătirii făţişe a unui război ţat că forţe rebele au atacat aeroportul callficîhd-o drept „o ncuă manifestare a
riste împotriva Uniunii Sovietice. văţămintele istoriei şi călcând pe urmele agresiv, cînd militariştii vest-germani şi din localitatea Los Chiles, situată în a - mcoarthyismului în domeniul artei“. Prin acest Centru de Mostre, între
¦ In cursul procesului de la Nürnberg ar Iui Hitier. au luat calea înjghebării de protectorii lor de dincolo de ocean zăngăne propierea frontierei dintre Costa-Rica şi prinderile de stat şl cooperatiste au
fost demascate născocirile provocatoare ale blocuri agresive în scopul dezlănţuirii şi mai puternic armele, documentele pro Nicaragua. Pe aerodrom aterizase un avion • După cum relatează ziarele din Taibe posibilitatea să-şi valorifice stocurile
hitleriştiior potrivit cărora agresiunea Ger unui nou război. cesului de la Nürnberg şi, îndeosebi, sen comercial cosbarioan avînd pe bord apro (Taivan), generalul Patridge, comandantul disponibile şi să se aprovizioneze cu
maniei fasciste împotriva U.R.S.S. ar fi tinţa Tribunalulm militar internaţional, ximativ 15 persoane. forţelor aeriene americane în Extrem ul materii, materiale, piese de schimb, etc,
fost săvârşită. în „scopuri preventive“. Sentinţa Tribunalului militar interna constituie un avertisment serios. Aceste Orient, luînd cuvîntul la o conferinţă de necesare activităţii lor.
documente amintesc' noilor pretendenţi la După cum s-a mai anunţat, forţele in presă oare a avut loc la 4 februarie in
Tribunalul militar internaţional de la ţional oare, în numele întregii omeniri, a vadatoare care fuseseră infríate, s-au re oraşul Taibe, a cerut ca „prin operaţiuni Astfel de Centre de Mostre şi eşan
dominaţia mondială că cei care atentează tras acum oîtva timp în Nicaragua, iar militare“ poporul chinez sa fie împiedicat tioane sint organizate în toate reşedin
Nürnberg a arătat în şedinţa sa că răz condamnat agresiunea şi pe agresori, va guvernul acestei ţări a anunţat că a r fi să elibereze TaivanuL ţele de regiuni.
la pacea şi securitatea popoarelor iubitoa procedat, chipurile, la internarea tuturor
boiul declanşat de Germania hitleristă intra în istoria mondială ca glasul raţiunii membrilor lor. Patridge a declarat că avioane ameri Un important Centru de Alostre func
re de libertate îşi vor termina drumul la cane „Sabre“ au şi făcut recunoaşteri în ţionează în Bucureşti, Calea Victoriei
împotriva Uniunii Sovietice a fost o „a- şi oa' un act de cea mai înaltă dreptate. 9 Ziarul indian „Tribune“ condamnă regiunea strîmtorii Taivan şi că în pre nr. 111 telefon 5.40.09, unde sint ex
fel cum l-au terminat criminalü hitierişti acţiunile agresive întreprinse în Extremul zent S.U.A. accelerează trimiterea de forţe puse mostre şi eşantioane variate atît
gresiune făţişă“, un război „fără o umbră Dar, această sentinţă ar fi putut să aiba Orient de către Statele Unite. militare aeriene americane în această re de la întreprinderi din Capitală cit şi
la Nürnberg. giune. din alte localităţi.
de justificare legitimă“. un rol pozitiv şi mai mare în lupta psn-
Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA
