Page 13 - 1955-02
P. 13
*ţ Biblioteca C e n tr a i g
3\
I
^hrr-j PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢ1-VA1 D eclaraţia Sovietului Suprem al
mul Socialisiiliii Uniunii R ep u b licilor Sovietice Socialiste
B üül MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite Declaraţia So blema reducerii generale a armamentelor şi, ti primul rînd, pro
vietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste: blema reducerii substanţiale a armamentelor statelor mari. Arma
U. R. S. S. luptătoare activă pentru pace Iniţiative ale atomică şl toate celelalte arme de exterminare în masă trebuie in
comitetelor de luptă Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor *Sovietice Socialiste terzise. înfăptuirea măsurilor corespunzătoare trebuie asigurată
Dezbaterile dare au avut loc în cadrul străduiesc din răsputeri să reînvie milita consideră de datoria lui să atragă atenţia popoarelor şi parlamen printr-un control internaţional eficient.
lucrărilor sesiunii Sovietului Suprem al rismul german prin care să pună în pri pentru pace telor tuturor statelor asupra situaţiei care se creează în Europa,
U.R.S.S. oare s-au desfăşurat între 3-9 fe mejdie pacea tuturor popoarelor din Eu în Asia, precum şl în alte regiuni ale lumii şi care agravează cu Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
bruarie a.c. la Moscova, au fost urmărite ropa. In regiunea noastră strângerea semnă mult încordarea în relaţiile internaţionale şi primejdia pentru se acordă o însemnătate deosebită faptului ca relaţiile dintre statele
cu nespus interes nu numai de m area fa turilor pe Apelul Consiliului Mondial al curitatea popoarelor. mari şi mici să fie bazate pe principii internaţionale care să cores
milie a popoarelor sovietice, dar şi de După terminarea deliii de ai doilea răz Păcii se desfăşoară într-un ritm din ce pundă intereselor dezvoltării unei colaborări prieteneşti între po
Întreaga opinie publică mondială oare ve boi mondial toate statele din coaliţia an în ce mai intens.- Sub conducerea comite In Europa se creează grupări militariste ale unor state în poare în condiţiile unei vieţi paşnice, liniştite. Este necesar ca re
de în Uniunea Sovietică acea forţă care tifascistă au fost de acord oa principala telor raionale de partid, comitetele de dreptate împotriva altor state europene. Se duce politica primej laţiile dintre state să se bazeze pe principiile egalităţii, neames
militează pentru pacea şi securitatea în lor, sarcină să fie asigurarea dezvoltării luptă pentru pace au form at echipe, încă dioasă de refacere a militarismului german, care nu cu multă tecului în afacerile interne, neagresiunii şi renunţarea la încercările
tregii lumi. Germaniei într-un sbat unit, democrat şi în primele zile ale acţiunii de strângere a vreme în urmă a dezlănţuit cel de al doilea război mondial ce a de încălcare a integrităţii teritoriale a altor state, pe principiul res
iubitor de pace. Dacă U.R.S.S. a rămas semnăturilor pe Apelul de la Vîena. ob adus popoarelor urgii fără seamăn. pectării suveranităţii independenţei naţionale.
ţinând mii de semnături. Astfel în raioa
De' m are atenţie din partea popoarelor iu consecventă acordurilor de la Yalta şi nele Orăştie şi Haţeg s-au strâns peste Se creează primejdia ca Europa să devină arena unui nou Respectarea acestor principii, care au şi fost puse la temelia
bitoare de pace, s-a bucurat raportul pre Potsdam în ceea ce priveşte rezolvarea 20.000 semnături. Comitetele de luptă pen război. Un asemenea război se va transforma în mod inevitabil relaţiilor cu alte ţări de state ca Uniunea Sovietică. Republica
zentat de V. M. Mcdctov, ministrul Afaceri problemei Germane, puterile imperialiste tru pace. cu concursul cetăţenilor din în într-un nou război mondial. Populară Chineză, India şi o serie dp alte state, asigură coexistenţa
lor Externe al U.RS.S., cu privire la situa nu se dau înlături de a întrebuinţa orice treprinderile, instituţiile şi oartiereie ora paşnică a statelor, indiferent de orînduirea lor socială şi, de stat.
şelor Haţeg şi Orăştie au organizat mi De asemenea, situaţia din Asia şi din Extremul Orient nu
ţia internaţională şi politica externă a gu mijloace pentru reînarmarea Germaniei tinguri, „vitrine ale păcii“, expoziţii „car ooale să nu trezească îngrijorare pentru destinele lumii. A nu Popoarele sînt vital interesate în întărirea păcii generale. Ele
vernului U.R.S.S. In prima parte a r a occidentale. După ce proiectul „C.D.E." a tea în lupta pentru pace", emisiuni ale admite nici aici războiul, a apăra drepturile naţionale ale popoa au toată posibilitatea de a nu admite un nou război, deoarece for
portului său, V. M. Molotov a făcut o fost sortit eşecului, puterile imperialiste, cO.cii la staţiile de radiofioane, unde au relor din Asia, independenţa şi suveranitatea lor, este datoria tu ţele păcii cresc neîncetat şi sînt <Je pe acum mai puternice decît
profundă analiză a situaţiei internaţionale prin acordurile de la Paris, au găsit o altă vorbit oameni ai mundii, intelectualii, turor popoarelor. forţele agresiunii şi războiului.
preoţi, invalizi, văduve şi alte categorii de
creată în urm a celui de al doclea război < alternativă a acestui proiect. Ratificarea cetăţenii luptători pentru pace. Cursa înarmărilor >şi organizarea de baze militare pe terito Uniunea Sovietică, bizuindu-se pe unitatea de nezdruncinat a
mondial. Cu o profundă claritate, tov. acestor ¦acorduri se loveşte însă de împo rii străine, care însoţesc politica de creare de blocuri militare, popoarelor sale, pe resursele sale nesecate, este ferm hotărîtă să
Molotov arată că, dacă primul război man- trivirea maselor populare. Cu toate că a- Aceste iniţiative ţ merită să fie extinse continuă, agravînd încordarea în relaţiile dintre state. asigure munca paşnică a cetăţenilor săi şi să-i ferească de orice
diai s-a terminat prin transformarea Ru ceste acorduri au fost ratificate prin o mi şi în celelalte raioane din regiune. atentat din afară. Ca şl pînă acum, celelalte popoare vor găsi în
In taină faţă de popoare se pregăteşte un război atomic. statul sovietic reazim trainic, de nezdruncinat în lupta pentru pace
siei pe oale revoluţionară într-un stat7so noritate infimă de voturi de către par Semnarea Apelului Procedîndu-se astfel, nu se ţine seama de faptul că un război a- şi progres.
vietic socialist, cel mai important rezultat lamentul francez, datorită presiune! exer pentru pace la sate totnic de exterminare ar aduce distrugeri imense şi nenumărate
al celui de al doilea război mondial a fost citată dinafară de către Cercurile imperia victime omeneşti, în deosebi în statele unde copulaţia şi industria Sovietul Supiem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
Qonstitudrea lagărului mondial al socia liste în frunte cu cdle dori S.U.A., aceasta Zilele trecute, în sala căminului cul sînt extrem de concentrate pe teritorii mici. consideră că parlamentelor Ie revine o mare răspundere pentru
tural din comuna Pui, raionul Haţeg a menţinerea şl întărirea păcii. Ele sînt acelea care adoptă acte legis
lismului şi democraţiei, în fruntea Căruia nu vînseamnă 'latul. avut loc o adunare de protest împotriva Deşi Organizaţia Naţiunilor Unite a recunoscui ca inadmisi lative în problemele războiului şi păcii.
samavolniciilor la care se dedau puterile bilă propaganda de război şi a condamnat-o. în unele ţări răsună
se află Uniunea Sovietică. Urm ările ratificării acordurilor de la imperialiste pentru a dezlănţui un război fără să îr.tîmpine vreo ripostă, chemări făţişe şi deşănţate la un Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
Paris nu trebuie însă să fie subapreciate atomic.. noii război. Ia folosirea armei atomice. consideră că stabilirea de legături directe între parlamente, schim
Prin ruperea ţărilor de democraţie popu deoarece aşa oum arată V. M. Molotov în bul de delegaţii pai lamentare, cuvîntări rostile de delegaţii parla
lară din lanţurile imperialismului, astăzi raportul său, „Pentru popoarele Europei, Printre participanţii la adunare, care Toate acestea cer ca statele care năzuiesc spre menţinerea şi mentare ale unei ţări în parlamentul altei ţări corespunde năzuin
UJR..S.S. nu mai este singură, izolarea ei primejdia ratificării acordurilor d3 la Pa şi-au m anifestat adeziunea lor faţă de consolidarea păcii, să-şi sporească eforturile pentru atingerea unor ţelor popoarelor de a vedea dezvollîndu-se relaţii prieteneşti şi de
de pe arena internaţională a dispărut pen ris constă în faptul că aceste acorduri ser Apelul Păcii de la Viena se aflau : ţărani ţeluri atît de înalte cum sînt crearea unul sîstem de securitate co colaborare.
tru totdeauna Din cei 600.000.000 de oa muncitori, muncitori, invalizi de război, lectivă în Europa şl înlăturarea amestecului străin în treburile
văduve de război, intelectuali, etc. înterne ale altor popoare, ceea ce acum are o însemnătate deose* Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
bită pentru menţinerea păcii în Extremul Orient. va saluta sincer orice acţiune întreprinsă de parlamentele altor
După ce s-a dat citire Apelului Consi state în vederea consolidării păcii între popoare.
liului Mondial al Păcii, s-au înscris la Uniunea Sovietică consideră că este necesar să se pună capăt
cuvânt o serie de cetăţeni. cursei înarmărilor. Este necesar să se rezolve fără întîrziere pro M oscova, K rem lin , 9 fe b r u a r ie 1955.
Printre altele, ţăranca muncitoare Moga Pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, pentru o recoltă bogată in anul 19551
Elisabeba a sp u s: „Chemarea Comitetu
meni cât are întreaga Europă cam vesc nu scopului întăririi păcii, ci sco lui Perm anent pentru Apărarea Păcii din C H E M AR E A
300.000.000 de oameni, ceea ce înseamnă pului pregătirii războiului“. . R.P.R., a stîm it un viu ecou în Inimile
jum ătate din populaţia Europei, au format femeilor, din ţara noastră. colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete „Tractoristul" pararea uneltelor, pregătirea şi selecţionarea seminţelor, Îîisă-
lagărul păcii şi democraţiei. fundam ental deosebită de politica ex din S. M. T. Miercurea, ,A gricultura Nouă" din gospodă
ternă a puberilor imperialiste, este politica Eu personal îmi iau angajamentul ca ria agricolă colectivă „Steagul Roşu" din Miercurea şi „Recol mînţarea după metode înaintate (însămînţarea cartofului ?i a
Din lagărul robiei imperialiste, în urma externă a U. R. S. S. care urmăreşte semnătura mea pe Apelul de la Viena s-o ta " organ al organizaţiei de bază al comunei Miercurea,
întăresc cu noi eforturi în munca de .zi porumbului în cuiburi aşezate în pătrat), întreţinerea culturi
ou zii, pentru a contribui astfel şi mai Către ctolectivele de redacţie ale gazetelor de perete din
m ult la triumful păcii şi a l vieţii libere". S.M.T., G.A.S., G.A.C., întovărăşiri agricole şi satele din regiune. lor şi efectuarea la timp a lucrărilor de recoltare.
celui de al doilea război mondial nu s-a numai asigurarea păcii şi securităţii tu Nenorocirile războiului le-am simţit pe Gazetele de perete sînt importante mijloace de mobilizare 4. — Popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate a •
desprins numai o parte din ţările Europei turor popoarelor din Europa, indiferent propria mea piele.— a spus, luind ouvîn- şi educare a maselor de către organizaţiile de bază. Cu ajutorul
ci şi aproape jum ătate din populaţia de orânduirea lor socială. Datorită luptei tul, invalidul de război Bârdea Ioan. Nu lor organizaţiile de bază desfăşoară o susţinută mu/ncă politică metodelor agrotehnice şi zootehnice ale fruntaşilor din agri
Asiei oare a păşit astăzi pe calea demo consecvente de pace a U.R.S.S. s-a putut vreau oa ceea ce a fost să se mai repete. de masă pentru lămurirea politicii partidului. şi a guvernului,
craţiei şi socialismului. R. P. Chineză dare ajunge la încheierea armistiţiului în Co De aceea, prin semnătura mea pe Apelul mobilizînd masele la luptă activă pentru întărirea patriei noa cultură şi zootehnie.
era socotită o semicolonie a puterilor im reea şi La încetarea vărsării de sânge din Păcii, spun un n u ! hotărât războiului a - stre şi apărarea păcii.
perialiste s-a transform at astăzi, sub con Vietnam. Din iniţiativa Uniunii Sovietice tomid, pe oare-1 pregătesc puterile impe 5. — Popularizarea suc'ceselor obţinute în întrecerea socia
ducerea partidului comunist, într-un stat a avut loc la Moscova, la sfîrşitul anului rialiste. . Pentru continua îmbunătăţire a muncii colectivelor de re
unit, democrat şi iubitor de pace. Nu tre- trecut, conferinţa ţărilor europene pentru dacţie ale gazetelor de perete, pentru ridicarea nivelului lor listă în gospodăriile agricole colective şi în întovărăşirile agri
buie subapreciate nici transform ările so asigurarea păcii şi securităţii în Europa, Cu prilejul acestei adunări, Apelul combativ şi pentru folosirea în activitatea lor a celor mai bune
ciale care au avut loc în ultimul timp în la care aşa cum arată tov. Molotov în ra Păcii de la Yiena a fost semnat de 225 metode de muncă, noi, membrii colectivelor de redacţie ale cole, a metodelor de muncă şi de organizare a acestora, pre
Coreea şi în Vietnam. portul săli, oeie 8 state participante au de cetăţeni. Semnarea Apelului Păcii care gazetelor de perete mai susamintite, întruniţi într-o consfă
declarat că, în cazul ratificării acordurilor ctontinuă să se desfăşoare cu mult en tuire, chemăm la întrecere toate colectivele de redacţie ale ga cum şi a măsurilor de întărire economică şi organizatorică a
De mare importanţă pe arena interna de la Paris, vor lua toate măsurile nece tuziasm în întreaga regiune, are loc şi în zetelor de perete din domeniul agriculturii din regiunea noas
ţională este şi faptul că astăzi India, din- sare pentru întărirea poziţiilor lor inter celelalte comune ale raionului Haţeg. Ast tră. întrecerea se va desfăşura între 15 februarie şi 23 August gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor.
tr-o colonie imperialistă, s-a transform at naţionale şl pentru asigurarea păcii şi se fel, pînă în prezent în comuna Rîul Alb, 1955 ou o etapă de analiză la încheierea oampaniei de pri
în Republica India. Din robia colonială s-a curităţii în Europa. Apelul Păcii a fost semnat de 204, iar în măvară. 6 — Repararea la timp a maşinilor şi atelajelor, asigurîn-
desprins nu numai. Inidia ci şi indonezia comuna Băieşti de 380 ţărani muncitori.
Pentru desfăşurarea întrecerii, noi ne-am hotărât să de du-se reparaţii de bună calitate. Folosirea la maximum a capa
Ig g ll punem o intensă muncă pentru îndeplinirea următoarelor obiective:
cităţii maşinilor şi atelajelor şi executarea lucrărilor de bună
f ........ ¦ 1- — Popularizarea sistematică a - sarcinilor ce reies din
proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al partidu calitate, reducerea preţului de cost a lucrărilor şi stimularea
; « ' "«S lui şi- celorlalte hotărâri ale partidului şi guvernului cu pri
vire La dezvoltarea şi ridicarea producţiei agricole La hectar, în- luptei pentru economii la carburanţi, piese de schimb, etc.
M m EEm W W M m m făţişînd posibiiităţile . ce există în ' fiecare loc de muncă pen
tru aplicarea acestora. 7. — Mobilizarea ţărănimii muncitoare pentru predarea la
¦I I I
l»läilslÄii lml 2. — Vom lupta oa întrecerea socialistă să cuprindă masa timp a cotelor către stat şi intensificarea schimbului de
largă a muncitorilor din S.M.T. şi G.A.S., a colectiviştilor şi
VIZI ANDREI întovărăşiţilor în lucrările oampaniei agricole de primăvară, mărfuri' între oraş şi sat, prin îmbunătăţirea muncii politice
m iner fruntaş inovator popularizând fruntaşii întrecerii şi metodele lor de muncă îna
intate, dare vor constitui exemple de urmat pentru ţărănimea ou privire la contractări, valorificări şi achiziţii.
Minerul Vizi Andrei, era mereu poso muncitoare'.
şi Birmania. In raportul său asupra situaţiei inter morât... Pe frunte îi apăreau încreţituri, 8. — Stimularea ţăranilor muncitori fruntaşi în creşterea
naţionale, prezentat la sesiunea Sovietu apoi dispăreau brusc şi faţa i se lumina. 3. — Mobilizarea ţărănimii muncitoare în întrecerea pa
Succesele popoarelor eliberate de sub lui Suprem al U .R S.S., V. M. Molotov a triotică pentru pregătirea oampaniei agricole de primăvară, re animalelor şi păsărilor, a viticultorilor, pomîcultorilor, orescă- .
jugul exploatării capitaliste, au făcut ca acordat o mare atenţie problemei relaţi — Am găsit, spunea el atunci, dor din
mişcarea de eliberare din ţările coloniale ilor dintre Uniunea Sovietică şi celelalte nou i se brăzda fruntea... ,,Nu, nu e bun". torilor de viermi de mătase şi a celor oare cultivă plante teh
şi dependente să ia proporţii din ce în ce ţări ale lumii. F ă ră ajutorul permanent,
mai mari. Mişcarea de eliberare naţională multilateral şi dezinteresat acordat de Treceau zile de-a rândul şi Vizi încă nu nice şi medicinale.
a popoarelor Africii, care era înăbuşită Uniunea Sovietică ţărilor de democraţie găsise soluţia cea mai fericită. După în
pînă acum cu foarte multă uşurinţă de populară, ajutor bazat pe principiul respectării delungate frământări, într-o bună zi a gă 9. — Folosirea cu curaj a criticii împotriva tuturor lipsu
către magnaţii imperialişti, depune din ce suveranităţii şi independenţei naţionale, este sit ceea ce a căutat. Sistemul de şine de
în ce mai multă rezistenţă care devine tot olar că acestea n -ar fi putut repurta atâ cale ferată asamblate pe traverse meta rilor şi metodelor înapoiate în organizarea muncii.
mai greu de stăpânit. „Călcâiul de fier" ou tea victorii pe tărâm paliinc, economic, lice, putea fi pus în aplicare fără nici o
oare clica conducătoare americană apasă cultural, etc. Acest ajutor s-a confirmat greutate. N -a trecut mult timp şi acest 10: — Apariţia regulată şi atrăgătoare a articolelor. Redac
asupra muncitorilor şi ţăranilor americani odată mai mult prin hotărârea guvernului nou sistem a şi fost pus în practică, uşu
nu poate împiedica nici lupta acestora sovietic de a aborda unor ţări de democra rând mult munca minerilor. tarea m aterialelor într-o formă vie, combativă şi mobilizatoare.
pentru eliberarea din lanţurile capita ţie populară, printre care şi ţara noastră,
lismului, pentru a putea astfel să înain ajutor tehnic şi- de producţie în ceea ce Care sînt avantajele acestei inovaţii? Urmărirea eficacităţii acestora
teze pe un adevărat drum al civilizaţiei şi priveşte folosirea energiei atomice în sco Vizi Andrei ou ortacii lui aplică metoda
progresului. puri paşnice. graficului ciclic. L a locul lor de muncă, 11. — Recrutarea unui număr cît mai m are de corespon
există o maşină sovietică de încărcat, care denţi ai gazetelor de perete, precum şi pregătirea şi stimularea lor.
Tovarăşul Molotov în raportul său, sub In politica sa externă, U.R.S.S. a cău ridică foarte mult productivitatea muncii.
liniază că aceste transform ări survenite pe tat să aibă relaţii de prietenie şi cu statele Aplioînd la maşina de încărcat un dispo C olectivul de redacţie a l gazetei de p erete „Tractoristul" din
arena internaţională timp. de un deceniu, imperialiste, dar pentru realizarea aces zitiv simplu, maşina cu forţa ei, împinge
au duc la schimbarea raportului de forţe tui lucru, este necesar ca ambele părţi să aceste şine pe sub piatra puşoată, permi S.M.T. M iercurea.
între capitalism şi socialism, predominante dorească aceasta. ţând îdcăroarea complectă a sterilului re
şi puternice devenind forţele democraţiei zultat. Prin acest procedeu se înlocuieşte C olectivul de redacţie al gazetei de p erete „'Agricultura
complect încărcarea cu lopata.
N ouă", G A.C. M iercu rea. •*
*
.„Grupa lui Vizi Andrei, cu ajutorul ma C olectivul de redacţie al gazetei de p erete „Recolta" din
şinii de încărcat înainta rapid în adân
curile minei, în fiecare lună peste 50 m. comuna M iercurea.
în piatră. Frontul de lucru se depărta
mereu de locul de unde grupa se aprovi Inovatorii minei Vulcan a făcut o matriţă pentru tăiat dintr-odată
ziona cu vagonete goale. Şi iată că din două garnituri de tablă groasă. Pentru a -
nou, timpii indicaţi în ciolograma graficu V 7 T 7 7 7 7 T T ţ n ? m T T 7 m ˇV7 T 'f T T T 7 T f T V T Y 77T T T T T Y T Y V V T ceste inovaţii tov. Petruţ a primit pînă
lui ciclic nu se respectau... Această pro acum premii în valoare de 1.500 lei.
blemă începu să-l frământe zi şi noapte.
şi socialismului. Uniunea Sovietică este acea forţă oare După cîteva zile Vizi Andrei găsi rezol se slăbeau, producînd mereu seîntei şi
apără pacea generală a popoarelor, care nu vare şi pentru aceasta, prin dublarea li defecte. Tovarăşul Loy a fixat şuruburile
Ca o urm are a întăririi forţelor demo ameninţă pe nimeni şi nu se amestecă în niei ferate pentru vagonete goale, chiar cu ajutorul sudurii punctate, înlăturând
craţiei şi socialismului, în ţările capitalis treburile interne ale altor state. Această într-o galerie simplă în profil de 8—10 definitiv acest neajuns.
te adâncirea crizei economice devine din luptă consecventă pentru pace a U.R.S.S., m.p. Important este faptul că această li
ce în ce mai simţită, criză din ghlarele că nu înseamnă că ea este sau poate fi nie dublă mobilă pentru „goale" este a-
reia puterile imperialiste încearcă să iasă intimidată de uneltirile maniacilor răz propiaită continuu de frontul de lucru, cu
prin pregătirea unui nou război în care boinici, forţele socialismului fiind astăzi ajutorul maşinii de încărcat, înlocuindu-
să fie folosite armele de exterminare în atât de puternic consolidate încât în faţa se şi la această operaţie munca manuală
lor nu a r putea rezista nioiun agresor. şi transportul lung de vagonete.
masă. Tov. Molotov în raportul său, arată clar
Aşa după cum arată V. M. Molotov în că „...acea parte care este intr-adevăr si
gură pe forţele sale nu va fi pentru răz
raportul său la sesiunea Sovietului Su
prem al U.R.S.S., clasele dominante din boi".
ţările imperialiste nu vor însă să se îm
pace du situaţia creată pe arena interna Puterile imperialiste prin pregătirile lor SICORA NICOLAE
ţională. Puterile imperialiste, în special m ecanic de com presoare inovator
S. U. A. şi Anglia, se străduiesc din răs războinice nu fac altceva decît dovedesc
puteri să întoarcă roata istoriei înapoi, să
subjuge din nou popoarele oare s-au smuls slăbiciunea şi inferioritatea lor faţă de
pentru totdeauna din lanţurile robiei ca
pitaliste. Toate aceste încercări duşmănoa lagărul păcii, democraţiei şi socialismului.
se libertăţii popoarelor, îşi găsesc con
firmarea în politica externă pe care o Uneltirile războinice ale magnaţilor im Specialistul ccmpresoarelor, Sicora Ni-
duc puterile imperialiste de a abate asu
pra lumii norii unui nou război mondial, perialişti oare vor avea un inevitabil PETRUŢ CORNEL colae, ştie că, -dacă, minerii n-au aer com
prin care nădăjduiesc' să cîştige suprema m ecanic de sector inovator
ţia mondială. au fost setoase olar în evidenţa de Decla primat la locul de muncă, maşinile pneu
Sectorul IV producţie de la mina Vul-
Astăzi, imperialiştii americani, în mod raţia Sovietului Suprem al U.R.S S., unde dan este fruntaş în muncă. In- locul nu matice, pichamerele — stau. Cînd se de
făţiş au început ¦să atenteze la libertatea mit Valea Arsului, cărbunele se scoate
poporului chinei, prin acţiunile provoca se arată printre altele că „Uniunea Sovie afară prin planurile înclinate. Cablul care fectează compresorul, îi rău, stagnează
toare asupra Taivanului — stăvechi pă- transportă vagonetele în sus nu-şi urma
mînt chinez. In raportul său, tov. Molotov tică consideră că este necesar să se pună întotdeauna drumul lui firesc, agăţîndu-se, producţia. L a supapele compresorului de
condamnă această încercare de agresiune uneori de traverse, sau rodea stîlpii sus
a Statelor Unite împotriva Chinei Popu capăt cursei înarmărilor. Este necesar să ţinători ai planului înclinat. In acest sec mare capacitate, se observa o neregulă,
lare, prin ajAtonul militar prip care aceş tor lucrează şi mecanicul comunist Petruţ
tia îl acordă bandei criminale şi trădă se rezolve fără întîrzâere problema redu RAYMOND LOY Cornel. din cauza căreia presiunea aerului com
toare a lui Cian Kai-şi. Referitor la a- Tehnician energetic inovator
ceastă problemă, V. M. Molotov arată că cerii generale a armamentelor şi, -în pri — Ei băieţi, zise el într-o zi. încăpând primat scădea. Tovarăşul Sicora a obser
, Noi considerăm problema Taivanului drept Privind o maşină de extracţie ţi se pare de astăzi aţi terminat cu carambo-alele.
o chestiune internă a Chinei, iar acţiunile mul rând, problema reducerii substan un colos metalic, în jurul căreia oamenii vat aceasta şi a introdus nişte inele aces
de cotropire ale S.U.A. şi ameninţările lor par midi şi neputincioşi. Şi totuşi oamenii — Ne mută de la planul ăsta ?
cu război le considerăm drept o agresiu ţiale c armamentelor statelor mari. Arma au făcut această maşină şi tot ei o mînu- — Ne duce într-altă parte ? tor suipape, reglementând complect mersul
iesc, o dirijează. Tehnicianul energetic
ne care trebuie să fie condamnată în mod atomică şi toate celelalte arme de exter de la mina Vulcan, Loy' Raymond cunoaşte — Ce bine-i că ne dude de a lo i! — compresorului. In urma succesului obţi
această maşină pe de r o s t ; el o poate de vorbeau cup’ ătorii şi se bucurau.
necondiţionat de Organizaţia Naţiunilor minare în masă trebuie interzise". monta piesă cu piesă ; tot el o şi montează nut, tovarăşul Sicora Nicoiae, a fost de
la loc şi de fiecare dată observă oiţe ceva — Nu vă duce nimeni, ce va apucat 7
Unite dacă aceasta pune preţ pe prestigiul Politica consecventă de •pace a U.R.S S. nou la ea. Câteodată, maşina de extracţie Haideţi să-mi ajutaţi să montez aceste clarat fruntaş al întrecerii socialiste. Acum
este privită du multă încredere de toate se defecta, tocmai atunci când producţia role pe care să meargă' cablul — le spuse
ei". popoarele iubitoare de pace. Printre aceste era ,în toi. Şi el s-a întrebat ca şi a lţii: tovarăşul Petruţ. El le-a explicat apoi că tovarăşul Sicora califică la locul său de
Puterile imperialiste nu atentează nu- popoare care sînt sincer interesate in asi Oare ce-i de făcut? aceste role construite pentru planul în
gurarea păcii în întreaga lume, se află şi clinat vor conduce şi vor ţine cablul strâns muncă mulţi tineri. Ei sînt cadrele de
poporul nostru oare este hotărât să de A privit maşina de extracţie zile de-a şi întins, păstrîndu-i direcţia. Inovatorul
pună toate eforturile ca grozăviile unul rîndul, săptămâni... Petruţ Cornel a mai conceput şi construit mâine, viitorii mânuitori ai tehnicii.
nou răzbel să nu aibă loc. o frână mpbijă pentru vagonete de o tonă,
— Unde naiba îşi are baiul ? — se tot ?
întreba tov. Loy Raymond.
Cabinetul tehnic de la mina Vulcan, tşl
Şi în celj din urmă „baiul" s-a găsii
Rezistenţele erau fixate prin şuruburi care trăieşte intens viaţa. In fruntea inovato
rilor de ac' se situează comuniştii. Ei des
In lupta ’lor pentru pace, oamenii mun- chid halea luptei pentru obţinerea de eco
oii din patria noastră care-şi pun cu
dragă inimă semnătura lor pe Apelul de nomii, sînt exemple în ceea ce priveşte
la-Viena, au un viu exemplu politica de
pace a U.R.S S. care nu precupeţeşte nici ducerea unei lupte continue pentru creş
terea productivităţii muncii. Inovatori ca
tovarăşii: Woss Andrei dulgher de puiţun,
Potoţchi Wilhelm, Gherman Traian, Klei-
un efort pentru asigurarea păcii, progre ber Otto şi alţii, fac cinste colectivului mi
sului şi fericirii tuturor popoarelor din nei Vulcan.
şiai la libertatea popoarelor Asiei dar se Europa şi din lumea întreagă. A. PANIŞ
