Page 14 - 1955-02
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. <L2
Să grăbim ritmul de pregătire a insămînţărilor de primăvară Greutăţi învinse
-RAID- <?OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOfXXXZO%
Organizaţia de bază Situaţii şi situaţii Satul Obîrşa, din radonul Brad, are câ locomotive, învăţători, doctori. Şi copil în
teva zeci de case risipite pe creste de vaţă ou sîrguinţă. Fiecare are un vis al
a lichidat cu rămînerea Cu scopul de a scoate la Iveală o seamă de realizări şi lipsuri în munca de pre Orice realizare obţinută de ţăranii mun munţi. Aici, la fel ca şi în alte sate din
în urmă gătire a campaniei agricole de primăvară ziarul nostru a întreprins un raid. Cele citori din comuna Oricău, radonul Alba, regiunea noastră, burghezia a lăsat ca lui.
constatate sînt redate mai jos. în vederea pregătirilor muncilor agricole grea şi ruşinoasă moştenire neştiinţa de ULTIMII ANALFABEŢI
Intr-o vreme, organizaţia de bază din de primăvară, este înregistrată în eviden carte.
Hăşdat-siait, raionul Hunedoara, avea ac Tehnicianul comunei ţele sfatului popular. Aşa că oricine do — Ce-o fi cu învăţătorul de vine iar la
tivitate redusă. In campania de toamnă a reşte să afle o situaţie „dară“ a unelte Vremurile trecute au apus însă pentru noi ? Se întrebă nană Maria Ştefan neli
contribuit în mică măsură la mobilizarea De treci cumva prin comuna Berthetot, de reparat maşini şi unelte agricole în lor agricole reparate, a gunoiului de grajd totdeauna. Puterea populară a trimis în niştită văzând pe Vasile Nistorescu că se
ţăranilor muncitori, pentru îndeplinirea raionul Haţeg şi întrebi vreun ţăran mun^ comună, el a îndrumat ţăranii muncitori care s-a cărat şi a constatării puterii de Obârşa oameni entuziaşti, oare duc o luptă apropie iar de poarta tor. Apoi se grăbi
prevederilor hotărârilor partidului şi gu editor dacă îl cunoaşte pe tehnicianul agro să-şi ducă uneltele la reparat şi o bună germinaţie a seminţelor, o găseşte la Ori dîrză împotriva întunericului. să-l întrebe pe Niouliţă dacă a fost la
vernului. De aceea a fost deseori criticată nom al comunei, îţi răspunde im ediat: parte dintre ei au ajuns să aibă reparat cău. Nu ori dne. însă are timp să facă lu şooală în ziua aceea sau nu.
în şedinţe şi prin presă. în scurt timp, tot inventarul agricol. crul acesta şi de aceea le vom comunica NOUL ÎNVĂŢĂTOR
— M cunosc, pentru că vine des pe la noi. învăţătorul intră în casă, le dete bineţe,
In ultimul timp, Comitetul raional de gospodăriile noastre să ne mal sfătuim La cercul agrotehnic din comună pe oa- Era în prima zi de şcoală. Tânărul în se uită un timp la Niouliţă care tocmai
partid Hunedoara a acordat mal mult a- despre unele lucruri. re-4 conduce el, ţăranii muncitori vin cu Iată ce scrie într-o situaţie ce se gă văţător, Vasile Nistorescu, simţea o bucu îşi pregătea lecţiile apoi începu vorba.
jutor concret organizaţiei de bază, şi în multă plăcere să asculte metodele nod de seşte la Sfatul popular al comunei Cri- rie nestăvilită la gândul că începe un an
special secretarului ei, tov. Lup Vio- Tehniciamul agronom Miischel Franolsc, lucrare a pământului. Cei 33 de cursanţi c ă u : „Toate uneltele agricole sînt repa şc'ola-r, primul în oare el avea să lucreze — N-ar fi bine să-l mai controlezi şi
rei, oare, îmbunătăţindu-şi metodele de este un băiat tînăr, oare n-are mal mult s-au îndrăgit de acest cerc şi de lectorul rate, peste 80 de ţărani muncitori au se ca învăţător în acest sat. Bucuria n-a ţi dumneata nană Mărie cum îşi pregăteşte
muncă ou oamenii, a reuşit să lichideze de 19 ani. Faţa îi este îmbujorată ca de lor, dare le-a predat pînă acum 18 lecţii. mănat diverse seminţe în ghivece pentru nut însă prea mult, deoarece după apel, temele? — învăţătorul se făcuse c'ă a ui
cu rămînerea în urmă. copdl, are un păr blond, şi o statură înaltă. a le constata puterea de germinaţie, peste nu mică i-a fost mirarea când a văzut că tat că nană Mărie nu ştie carte. — Femeia
Lecţiile sânt predate clar, însoţite de a- 8.000 tone bălegar de grajd s-a transportat lipsesc aproape jumătate dintre elevi. în îl privi mirată apoi îi răspunse:
Aceiaşi membri de partid ,oare în toam Dragostea care o atribuie el meseriei de numite planşe demonstrative şi totdeauna pe ogoare. Printre ţăranii care au făcut grijorat de această situaţie, imediat după
nă au fost consideraţi ca inactivi, pri agronom, l-a făcut să obţină rezultate fru legate de specificul locului. acest lucru sânt şi Roşu Petru şi Truţă orele de curs a pornit pe la casele săte — Dar eu nu ştiu carte tovarăşe învă
mind sarcini conorete, fiind îndrumaţi şi moase în muncă. Ii place să stea ou ţă Florian“'. Confruntând însă situaţia cu te nilor să vadă care este cauza absenţelor. ţător.
controlaţi în permanenţă, azi, se achită cu ranii muncitori de vorbă şi să-i îndrume Tî-nărul tehnician agronom Mdschd a- renul, se găseşte o altă situaţie.
cinste de sarcini. Printre ed se numără to în problemele agricole. plică tot ceea ce a învăţat în şcoală, pen Pe nană Măria Ştefan, a găsit-o trebă — Şi ce zici, n-ai vrea să înveţi şi dum-
varăşii Galii Ştefan, Deto Mihai, Nagy tru îndrumarea ţăranilor muncitori din Iată oare este situaţia de fapt pe tere n : luind prin curte. Aceasta a rămas tare meata să scrii şi să citeşti?
Iosif, Lup Victor, interniştii Szeke Appad, Stând de vorbă într-o zi, în problema comună. El le dă sfaturi la fiecare în par Nici pomeneală ca Roşu Petru şi Truţă mirată oînd l-a văzut pe învăţător că-i
Deto Iosif şi alţii. Tovarăşii amintiţi, a- importanţei transportării bălegarului de te. De aceea, ţăranii muncitori din acea Florian să fi cărat vreun car de gunoi, Calcă pragul. — Nană M ăria.îl privi pe învăţător cu
vînd în primire Oîte un grup de oase, la grajd la oîmp, cu ţăranii muncitori Ml- stă Comună şl satele învecinate îl cuţiosc sau să aibă ghivece cu seminţe semănate. interes şi clătină din cap ou neîncredere.
care fac vizite ou regularitate în fiecare dea Ioan, Furcetan Vaier şi alţii, nu după bine şi-l poftesc pe la el pe acasă, deoarece Rusan Iosif, nici vorbă să se gîmdească cel — Bună ziua nană Mărie, începu învăţă
săptămână, îndeamnă ou răbdare şi bună mult timp aceştia au început să transporte îndrumarea lud ştiinţifică pe oare o îm puţin, să-şi repare plugul, grapa şi alte torul. — Parcă se mai prinde învăţătura de
voinţă pe gospodari să pună în practică bălegarul. părtăşeşte, le ajută mult în munca lor, unelte agricole. Gunoi s-o fi cărat el, însă, mane... Ar fi o trudă zadarnică.
prevederile proiectului de măsuri adoptat pentru a smulge pământului roade cât mai 8.000 tone. în nld un caz, pentru că pe Femeia îi răspunse încurcată, Iar apoi
de organizaţia de bază cu ocazia prelu Dar munca lui nu se mărgineşte numai bogate. cîmp nu se prea vede aşa ceva. îl pofti în casă. învăţătorul începu sâ-i vorbească cu
crării hotărârii partidului şi guvernu la atît. De oînd a luat fiinţă cele 3 centre atîta însufleţire despre foloasele învăţătu
lui cu privire la desfiinţarea sistemului Din cele două situaţii, apare o a treia, — Nu prea am timp de stat. Am venit rii, încât nană Măria începu să se îndo
de aprovizionare pe bază de cartele şi ra care trebuie întocmită imediat: Situaţia să văd numai ce-i ou Nioufldţă, de ce n-a iască singură de sp”sele ed dinainte.
ţii, ou privire la Contractări şi alte hotă măsurilor ce trebuiesc luate împotriva ce venit la şcoală ?
lor oare întocmesc situaţii mincinoase. — Văd eu că dumneata îi înveţi multe
— Aha, despre băiat e vorba — grăi şi bune pe copii şi te îngrijeşti de ei ca
râri. Munca lor nu a rămas fără rezultate. Roadele muncii pot sa fie mai mari Fără comentarii stânjenită femeia. Apoi... Drept să vă spun, un părinte. Pe Niouliţă nu l-ai putea ţine
Până la această dată, sînt reparate 83 de a plecat de dimineaţă cu vitele, că n-are acasă, nici un ceas măcar de la şcoală. Dar
cine să meargă. totuşi niu-md vine a orede că mai pot în
pluguri, din cele 90 existente în sat, toate La S.M.T. Alba-Iulia, mecanizatorii sta şi maşinilor. Dar nu acelaşi lucru îl face şi • Ia centrul de selecţionat seminţe din văţa şi eu. Pînă la urmă totuşi i-a promis
prăşitoanele şi grapele. Este în toi şi acţiu ţiunii muncesc cu însufleţire la repararea conducerea staţiunii. comuna Băcia raionul Hunedoara, s-a selec — Apoi Cum vine asta nană Mărie, că are să înCerce.
nea de curăţire a pomilor. Pînă în mo întregului parc de maşini şi tractoare. îm ţionat pînă acum atîta sămînţă, îneît nu se dumneata nu şti că a început şcoala ?
mentul de faţă au fost curăţaţi un număr preună ou cei trei muncitori şi un inginer, In ateliere, inginerul mecanic Roată Ni- poate transporta decîl cu... căruciorul. Lau Vasale Nistorescu a plecat mal departe
de 1.000 pomi fructiferi, ceea ce înseamnă celae, rareori face câte o vizită. Dânsul dele trebuie adresate sfatului popular, pentru Ba ştiiu, Cum nu. Vezi numai că n-are prin sat să stea de vorbă şi cu ceilalţi a-
că el s-a îngrijit de această treabă. cine merge cu vitele. La iarnă le ţinem nalfabeţi pe oare vroia cu tot dinadinsul
jumătate din câţi există în raza satului. veniţi din industrie pentru a le ajuta în este lipsit complectamente de răspunderea în grajd şi atunci o să aveţi timp destul să-i înveţe carte.
Prin antrenarea agronomului Jude Flo- munca de reparaţii, mecanizatorii de la a- pe oare o are faţă de organizarea mun- • Tot la Băcia, Ia centrul de închiriat ma să-l tot învăţaţi carte. Nici eu nu ştiu
ceastă staţiune, deşi au fost mult rămaşi d i tractoriştilor şi de buna executare a şini şi unelte agricole, există două semănă carte şi tot trăiesc. Contra nu sînt. Să în ...Când a auzit Maria Ciocan despre ce-1
rian, un ulterolst inimoşi, şi plin de elan, în urmă ou reparaţiile, au reuşit totuşi reparaţiilor. Şeful atelierului, Rusu Nico- tori fără... stăpîn. Gestionara cooperativei a- veţe copilul, dar acum nu poate merge. vorba, nici n-a vrut să discuite cu învă
s-a deschis cursul agrozootehnic din sat. să obţină unde realizări. lae, la fel. este delăsător în această prl- firmă că ar fi vîndute încă de acum doi ani ţătorul.
Ţăranii muncitori îndemnaţi fiind de că unei gospodării de stat din Blaj. Tot de a- — Dacă Niouliţă nu vine la şcoală pînă
tre membrii de partid şi utemişti, iau lunci. aceste semănători n-au mal fost folo la iarnă, pierde mult. Copiii învaţă în fie — Nu prinde învăţătura de mine. Dacă
site. Credem că ar fi timpul să li se gă care zi şi el are să rămână în urmă. Chiar n-am învăţat de mică...
parte Cu mult interes la lecţiile ce se pre Pînă acum ei au terminat de reparat vinţă. Nu acordă ajutorul cuvenit tracto- sească un stăpîn. de mâine dimineaţă trebuie să vină la
dau. şcoală... Este pentru binele lui. Avram Ciocan soţul ei se amestecă şi
10 tractoare K.D, 35. 22 pluguri de trac- ţriştilor La locui de producţie. 8 In raionul Sebeş, curăţatul şi omizitu! el în discuţie:
La căminul cultural, la şcoală, la • sfa pomilor a rămas mult în urmă. Din 124.600 Vorbele învăţătorului au făcut pe nană
tul popular şi chiar în oasele multor gos tor, 22 grape c'u colţi, 15 grape stelate, 10 Organizaţia de bază U.T.M. se scaldă şi pomi, au fost curăţaţi abia vreo 30.000. Dacă Maria să se gândească mai mult. — Las-o tovarăşe învăţător, că doar n-o
podari se găsesc probe de germinaţie a vă gîndiţl cumva că sfatul popular raional s-o fac preoteasă. Are ea treabă destulă
seminţelor, ceea ce denotă că cele învă semănători, 8 cultivatoare. 12 discuitoara ea de multe ori în aceste ape. N-a reuşit ar avea vrej vină în această direcţie, gre Vasile Nistore/scu a lăsat-o să se fră- în gospodărie, n-are timp de pierdut.
ţate la curs, încep a se aplica în practică. şiţi. Sfatul popular raional „este nevinovat" minte şi a pornit mai departe pe la Case,
20-b--a-t-o-z-—e.--3--s-e-—cerătoridefiători si 7---r-e-m--o-—rcmi >ă antreneze pe toţi tinerii din staţiune ca un nou născut. lămurind oamenii să lase copiii la şcoală. învăţătorul a plecat mâhnit, gîndindu-
A început a prinde viaţă şi activitatea tn întrecerea socialistă, pentru a se putea se cum anume să procedeze pentru ca to
cultural-artistlcă şl sportivă din sat prin dsteme. 8 La Laboratorul de seminţe din Alba-Iulia, Ce s-a discutat în familia Ştefan în sea tuşi să obţină rezultate.
antrenarea membrilor organizaţiei U.T.M. s-au pre.ientat pînă acum doar 8 gospodării ra aceea, nu se ştie. Un lucru se ştie însă
la această treabă, precum şi a cadrelor La obţinerea acestor realizări s-au evi grăbi ritmul reparaţiilor. Nu caută să tragă colective ca să-şi verifice calitatea seminţe sigur. Pionierul Nicolae Ştefan n-a miai Din cei 5 analfabeţi pe care-i avea, sin
didactice. lor. Celelalte aşteaptă probabil să ducă să lipsit nici o zi de la şcoală. Când totuşi gură Maria Ştefan a venit la prima lec
denţiat brigăzile conduse de tovarăşii la răspundere şi să critice pe unii tracto mînţă din noua recoltă... Asta, pentru a ve mai încearcă tatăl său să-l oprească une ţie. Tânărul învăţător însă nu s-a dat bă
dea de ce n-au avut producţie mare. ori pentru vreo treabă gospodărească a- tut. In minte i-a încolţit un gînd : să
DÎr—îm--b--ă-r-e--a-n--u---G--h--eo—r-g--h-e---ş-i- -H--o-l-d--a-n--c-a---I.oan. rişti c a : Holtiş Ştefan, Muntean Vasile, tunci el se scoală în zori şi-o tuleşte pe ceară ajutorul lui baci Ioan Bcdrogu de
S-au mai evidenţiat în mod deosebit şl Nagy Mihai, oare pleacă prin oraş în tim 8 La gospodăria colectivă din Miercurea, furiş la şcoală. Ca el fac toţi copiii din putatul satului.
raionul Sebeş, reparatul uneltelor agricole a- sat. Elevii şctolii elementare din Obîrşa
In felul acesta organizaţia de bază din echipa condusă de tov. Pascu David şi pul producţiei, lipsind de la lucru şi întâr bia a început. Gospodari oameni, n-avem ce au prins mare dragoste de noul învăţător. ...Au trecut cîteva luni. Cursurile cu
Zice. Pe lîngă faptul că lecţiile lui sînt intere analfabeţii se ţin acum în două oase. La
Hăşdat-sat a lichidat rămînerea în urmă, tractoriştii Vasali simion] d te a n luimâh ziind prin aceasta reparaţiile. sante, pline de căldură, el ştie să se a- Maria Ciocan şi la Elena lui Gandin unde
situiîndu-se printre organizaţiile de bază Este necesar să se lucreze cu mai multă proprie şi altfel de sufletul copiilor. Le vin şi învaţă toţi ceilalţi analfabeţi.
"şi Groza Ioan vorbeşte cu entuziasm despre viitorul lu
fruntaşe pe radon. dîrzenie şi simţ de răspundere deoarece minos ce stă în faţa tor. Ei ştiu din spu Roadele învăţăturii n-au întârziat să se
Din aceste realizări reiese limpede că sele învăţătorului, că dacă învaţă bine, arate. Ultimii analfabeţi din Obîrşa acum
pot să se facă orice doresc ; mecanici de scriu şi citesc singuri. Literele ies cam
Fapte lăudabile mecanizatorii staţiunii depun interes în numai în acest fel staţiunea va putea să strîmbe, dar aşa este la început.
Ţăranii muncitori din comuna Beriu, ra munca de reparare la timp a tractoaredoi obţină roade mai bune şi mai mari la re Nană Măria lui Ciocan n-a devenit
pararea tractoarelor şi maşinilor agricole. „preoteasă“ de cînd ştie a sori şi citi.. Ea
ionul Orăştie, sînt avansaţi în pregătirile a devenit însă o ţărancă luminată cu
ştiinţă de 'carte.
pentru muncile agricole de primăvară.
ANA CARANFI L
Rezultatele obţinute pînă în prezent se Reparaţiile nu aşteaptă .______________ CONCLUZII______________
datoresc muncii sîrgudncioase a comitetu DESPRE CARAVANA CE A FOST IN SATUL NOSTRU
lui executiv al sfatului popular şi a de In fiecare zi ţăranii muncitori din co Raidul întreprins de zlarui nostru a constatat pe lîngă o seamă de realizări şi nu
putaţilor. Ei au lămurit din timp pe toţi muna Berthelot vin la centrele de reparat meroase lipsuri în activitatea de pregătire a însămînţărilor de primăvară. Atît reparatul Era prin luna decembrie a anului trecut, cînd într-o zi auzisem că a sosit ?1 în
gospodarii cinstiţi pentru a—şi repara unel pentru a-şi pune la punct uneltele de oare uneltelor agricole, transportul gunoiului de grajd pe cîmp. selecţionarea seminţelor, con satul nostru o' caravană cinematografică. Această veste îmbucurătoare a făcut ca
tele agricole, pentru a-şi căra gunoiul de au nevoie pentru începerea muncitor de trolul germinaţiei seminţelor, cit şi lucrările de curăţire şi omizire a pomilor, de pregă în spre seară sala căminului oulturai să fie plină de ţărani muncitori.
grajd pe cîmp şi pentru a încerca pute primăvară tire a răsadniţelor, etc., au rămas mult în urmă faţă de timpul în care ne găsim. Lu
rea de germinaţie a seminţelor ce vor fi • Pînă în prezent, ei au reparat 80 de plu crările de pregătire a campaniei agricole de primăvară au rămas mult în urmă în special Mă aflam în mijlocul tor şi aşteptam, la fel ca toţi nerăbdător, începerea
semănate în primăvară. guri şi 22 grape. în raioanele Brad, Alba şi Ilia. Acest lucru dovedeşte că în aceste raioane atît comite filmului. Aşteptarea n-a fost zadarnică. Puţin, şi deodată auzirăm : „Atenţiune !
tele de partid raionale cit şi sfaturile populare raionale se ocupă nesatisfăcător de pro Atenţiune ! Filmul acesta italian este un film de dragoste. El tratează dragostea
Aşa că, pînă în" prezent, din 157 pluguri Dar de un timp înc'oace, munca repara blemele campaniei de primăvară. De asemenea, organizaţiile de bază şi sfaturile popu dintre un băiat şi o fată“. Se zice că asta ar fi fost prezentarea filmului.
ce trebuiau reparate, 149 sînt gata. De a- ţiilor a început să se încetinească. Şi care lare se ocupă superficial de repararea uneltelor, transportul gunoiului pe cimp, selecţiona
sememea s-au reparat 35 semănători pen rea seminţelor şi altele. S a mai constatat de asemenea că multe din situaţiile care se După aceasta lumina aparatului de proiecţie ne-a adus în faţă impresionanta
tru porumb, 7 grape de fier, 492 grape de dramă a filmului italian „Nu-i pace sub măslini“.
lemn şi altele. este cauza ? Cauza este slaba preocupare transmit sfaturilor populare raionale, nu corespund situaţiilor de pe teren. La sfîrşitui spectacolului, oamenii au plecat fiecare pe la Casele lor, urmăriţi de
Mai trebuie remarcat, ca o parte pozi a conducerii cooperativei „Ţara Haţegu zguduitoarele întîmplări, de imaginea vieţii amare dusă de oamenii muncii din ţă
lui“, oare nu se interesează să aprovizio Este necesar să se treacă de urgenţă la lichidarea rămînerii în urmă în pregătirea rile capitaliste.
tivă a ţăranilor muncitori din această co neze centrele de reparat ou cărbunii ne campaniei agricole de primăvară. In acest scod, comitetele raionale de partid au datoria
mună, faptul că gunoiul cărat la Cîmp, în cesari pentru reparaţii, iar comitetul exe să mobilizeze întregul activ de partid sătesc, să controleze planurile de muncă ale orga ...Totul a decurs bine în seara aceia. A doua zi însă, s-a mai aflat ceva de
cantitate de peste 20.000 tone, este plat- cutiv al ştabului popular (preşedinte Un nizaţiilor de bază şl să dea îndrumări concrete de felul cum trebuie să muncească. La desubturi. Operatorul Dobre Ion şi şoferul Ignat Petru, „uitaseră“ să mai prezinte
format în capătul ogoarelor, întocmai cum gur Samoiilă) stă pasiv şi nu ia nici o mă fel, organele sfaturilor populare raionale şi comunale trebuie să termine cu şedinţele şi ţăranilor muncitori şi jurnalul agricol care însoţea de fapt filmul. Şi-au adus aminte
prevăd regulile agrotehnice. sură în această privinţă. să se ocupe practic de pregătirile de însâminţări. De datoria tuturor activiştilor de par doar atunci cînd au cerat directorului de cămin cultural să le semneze delegaţia în
tid şi de stat, a ţăranilor muncitori, colectiviştilor şi intovă'răşiţilor este să grăbească re care trecuseră că : „în satul Băieşti, spectacolul a fost compus din filmul „Nu-i
In ceea ce priveşte încercarea puterii de Ar fi de dorit ca tovarăşii din conduce pararea întregului utilaj agricol, să grăbească selecţionarea seminţelor, să pregătească ani pace sub măslini“ şi un „jurnal agricol“. De asemenea că ei în satul Băieşti nu
germinaţie a seminţelor, în această comu rea cooperativei, împreună cu sfatul popu malele de muncă şi să se ocupe cu spirit de răspundere de funcţionarea centrelor de s-au bucurat de oazare cu toate că aceasta a fost asigurată.
nă, sînt peste 300 de ţărani muncitori care lar comunal să nu mai aştepte, ci să ia reparat unelte şi a centrelor de selecţionat seminţe.
au semănat diferite seminţe în lăzi şi ghi măsurile cuvenite pentru a asigura cu De fapt, despre aceste lucruri nu aflaseră chiar toţi ţăranii muncitori din satul
vece. O parte din ele au răsărit 100%, ceea cărbuni centrele de reparat. Timpul este înaintat şi orice întirziere poate aduce pagube însemnate recoltei din nostru, aşa că mare bucluc n-a fost.
ce înseamnă că seminţele sînt bune. Ase anul acesta.
menea rezultate au fost obţinute de ţăra
nii muncitori Timăruş Ion, Andriş Fili- Ţărani muncitori, colectivişti şi întovărăşiţi, depuneţi toate eforturile pentru pregă
mon şi alţii. tirea la timp şi bine, a însămînţărilor de primăvară 1
0000<XX ;<'<X>0000000000000000<X>0000000000000<XXXKXXXXXXteOOC &000000000000000<XX>000000<X>00000000000000000000000000<MX> o o o o o c
Cuvîniul fruntaşilor din agricultură \? ani în mină '...A mai trecut o lună şi iată că din nou aceeaşi caravană îşi face apariţia în
satul nostru cu aceeaşi oameni.
Cine nu-1 cunoaşte pe mineral Damnam Nici de data aceasta ţăranii muncitori nu avură însă parte de jurnalul agri
Ioan de la sectorul II al minei Lupeni ?
D a că 'ucrezi bine ţpămînîul Seceratul l-am făcut când griul începuse pătrat. Mi-a fost tare necaz, dar n-am E un om de statură mijlocie, tras la faţă col. Filonul „Pumnul de fier“ a fost sortit să plece de la centru fără jurnal. Ţă
să dea în pîrgă. avut ce face. şi îmbrăcat întotdeauna curat, Îngrijit. In
obţii recolfe bogafe curând împlineşte 41 de ani, dintre care ranii muncitori s-au Consultat însă după explicaţii, rămînînd cu mulţumirea că
De pe suprafaţa de 0,50 ha. cît aveam Eu aveam terenul pregătit de cu toam aproape 17 i-a lucrat în mină.
Unii ţărani muncitori de La noi din co însămânţată ou grîu am obţinut o produc nă. II arasem şdînc şi îngropasem sub vor avea prilejul să vadă totuşi un nou film, pe care de fapt nu l-au văzut. Ope
mună mai lucrează pământul după obi ţie de 680 kg ceea ce ar veni în medie brazdă bălegar bine putrezit. Primăvara
ceiurile moştenite din bătrâni. 1.360 kg. la hectar. de vreme, am grăpat terenul şi l-am cu ratorul Dobre Ioan, probabil „ofensat“ de faptul bă ţăranii muncitori îi solicitaseră
răţit bine, apoi pe la jumătatea lui apri
Şi eu, tot aşa l-am lucrat pînă în anul Sfătuiesc şi pe alţi ţărani muncitori să lie l-am semănat cu porumb. Porumbul de data aceasta şi jurnalul, a vrut să-i înveţe minte şi a rulat în aşa fel încât
1953. De atunci însă m-am Convins că re citească broşurile agricole în timpul tor l-am semănat cu maşina.
coltă bogată ss poate culege numai lu liber, căci le aiută mult la lucratul pă Bucuria vieţii şi a muncii a ounoscut-o nu prea înţsleseseră mult cei care participaseră la vizionare. Muzica filmului prin
crând după metode avansate. Convingerea mântului după metodele agrotehnice a- Când am văzut că a răsărit şi avea două însă numai după ce ou ajutorul armatelor
aceasta am căpătat-o citind şi învăţând din vansate şi vor putea astfel să obţină re frunze, i-am făcut prima prăşii ă rărindu-1 sovietice, patria noastră a fost eliberată „măiestria“ lud Dobre se transformase în nişte zgomote asurzitoare, iar rolele cu
broşurile agrotehnice. colte bogate la hectar. totodată la distanţă de 10-12 cm. unul de de sub jugul fascist. Urmînd linia
altul pe rînd. partidului, minerul Damian Ioan a actele filmului parcă se terminaseră înainte de vreme.
Şi acum, vă voi povesti despre felul VLAD FLORIAN (lud Gligor) luptat din toate puterile pentru îmbu
cum am muncit eu pământul însămânţat cu ţăran muncitor din comuna Cricău In total, i-am făcut trei praştie pe care nătăţirea condiţiilor de muncă din mină De rîndui acesta ţăranii muncitori nu mai plecaseră spre case mulţumiţi. Fie
grâu, de am putut obţine o producţie bo le-am executat manual. Deşi lucrasem des şl pentru o viaţă tot mai fericită. La tocul
gată. raionul Alba tul de bine, la recoltare, de pe suprafaţa său de muncă se străduieşte zilnic să care îşi formula în gînd păreri ce nu pot aduce laude celor doi
de un hectar, am obţinut numai 1.990 kg. scoată cît mai mult Cărbune, atît de ne
In toamna anului 1953 după ce recolta M -am convins că n-am lucrai porumb-boabe. cesar pentru industria noastră socialistă. Dar a trecut şi seara aceasta nenorocoasă. A trecut, însă prin sat a rămas to
sem porumbul şi curaţisem locui, am fă
cut arătura suprafeţei destinate pentru în bine pămînful Asta mi-a fost o învăţătură preţioasă. tuşi ceva. Umblă vorba acum printre oameni că tovarăşii Dobre Ioan şi Ignat Pe
sămânţat ou grâu, îngropând sub arătură
18 căruţe de bălegar. Am auzit de multe ori la căminul cul Anul acesta, m-am sfătuit ou nevasta tra faC „şperţuri“. Iar cînd e vorba de ceva „venit financiar“ .nu oruţă nici ma
tural, vorbele unor tehnicieni agronomi să semănăm întreaga suprafaţă ce o am
După vreo trei zile grăpasem bine locul care veneau să ne ţină conferinţe despre destinată pentru porumb, numai în cui şina. Intr-o zi, pe care ţăranii muncitori de la noi din sat o ţin minte, se zice că
şi am început să însămânţez grâul ou ma semănatul şi îngrijirea porumbului culti buri aşezate in pătrat.
şina în rânduri. Uitam să vă spun că să vat în cuiburi dispuse în pătrat. cei doi au făcut transporturi pînă la Haţeg şi retur, încasând cîte 5 lei de „că
mânţa mea a fost bine aleasă şi tratată Am început deja să transport gunoiul
cu abavid. N-am vrut să ascult însă de această La oîmp şi am arătura adâncă făcută din ciulă”.
metodă şi s-o aplic pe pământul meu, şi toamnă Sînt convins că o să pot obţine
Primăvara, Când am văzut că buruienile m-am păcălit Cu producţia ce -am obţi- o producţie mai bună de porumb la hec Luna trecută, la consfătuirea de pro Tot cam pe atunci-, se ziCe că aceeaşi caravană prezentase în satul Galaţi ace
au apărut, am făcut plivi tul. Plivi tul l-am nut-o. tar decât anul trecut, pentru că aplic o ducţie avută în cadrul sectorului, minerul
făcut de trei ori. metodă nouă, metoda recoltelor mari de Damian Ioan s-a angajat în numele bri laşi film „Pumnul de fier“, şi că în dimineaţa zilei următoare, maşina, şoferul,
Mi se scurgeau ochii după, porumbul a- porumb. găzii pe care o conduce, să încheie luna
Ingrijindu-1 astfel, griul meu a crescut tît de înalt şi mare în ştiuileţi, obţinut de operatorul Dobre Ioan şi un inspector de la I.C.R. Hunedoara-Deva, au fost găsiţi
mare şi frumos, având spicele aproape cât întovărăşi ţii din comună, care, au avut MUNTEAN FLORIAN (lui Petra)
semănat por upnfcul în cuiburi aşezate in în curtea unul pensionar, unde „stopaseră“. *
,bui ^ ţăran muncitor din comuna Cricău
raionul Alba ianuarie cu o depăşire a planului de 50%. Oamenii de pe la noi mai vorbesc că de asta nu merge filmul bine că cei care-s
Nu este tocmai uşor ca zilnic să dai o trimişi cu e' în loc să-şi vadă de munca lor se ocupă de alte „isprăvi“, Ca cele de
mai sus Că nici cei de la Deva, care-i conduc, nu prea se interesează de calita
normă şi jumătate. Trecând la o temeinică tea muncii pe care aceştia o desfăşoară. ..Oamenii vorbesc multe.
organizare a muncii, aplicînd metodele so ...Am ţinut să scriu ce se vorbeşte pe la noi despre caravana cinematografică, nu
vietice Anton ima Jandarova, Voroşin şi de alta, dar să ştie şi alţii. FĂRCAŞIU PETRU
altoie, brigada comunistului Damian Ioan satul Băieşti — raionul Haţeg
a încheiat prima lună a anului acesta de- IN VEDEREA SPARTACHIADEI DE IARNĂ A SATELOR
păşindu-şi planul cu 107%, ocupând pri Activiştii Comitetului raional U. T. M. Orăştie. au dus o muncă susţinută în ve
derea angrenării a cît mai mulţi utemişti şi tineri în Spartachiada de iarnă a sa
mele locuri în întrecerea socialistă pe telor.
mină. In felul acesta, au fost antrenaţi în întrecerile Spartachiadei peste 3.000 de ti
neri din acest raion.
e. cmşu
corespondent voluntar
