Page 15 - 1955-02

Nr 452
Pentru îmbunătăţirea muncii organizaţiilor U .IJ . In cinstea Zilei Internaţionale a Femeii
Organizaţia de partid analizează
activitatea tinerilor
Cu ocazia adunării generale din acea­
stă lună, membrii de partid de La coope­
rativa „Ţara Haţegului“, oraşul Haţeg, au
analizat activitatea organizaţiei de bază
U.T.M., în ceea ce priveşte activitatea bri­
găzilor de bună deservire precum şi par­
ticiparea tinerilor în activităţile culturale
şi sportive. Cu această ocazie a reieşit, că
activitatea organizaţiei U.T.M. lasă mult
de dorit. Adunările generale nu s-au ţi­
nut în ultimele trei luni, cotizaţia nu se
plăteşte regulat de către utemişti, iar ac­
tivitatea culturală şi sportivă este com­
plect neglijată.-
In vederea îmbunătăţirii muncii politice
şi organizatorice în rîndul tinerilor de la
cooperativa „Ţ ara Haţegului“, hotărîrea
organizaţiei de bază prevede termene pre­
cise pentru întocmirea planului de mun­
că, pentru ţinerea adunărilor generale,
precum şi pentru iniţierea, unor acţiuni
culturale. Pentru ca cele hotărîte să nu
.răm înă numai pe hîrtie, organizaţia de
bază a numit un membru de partid care
v a răspunde ca hotărîrea organizaţiei de
bază să fie pusă în aplicare. Acest tovarăş
va raporta periodic organizaţiei de partid
despre m unca Ce se desfăşoară în orga­
nizaţia U.T.M.
SIMION CONSTANTIN
corespondent voluntar nu se îngrijeşte de antrenarea tinerilor la
0 cît n?ai bună organizare a joilor
de tineret
.Comitetul orăşenesc U.T.M. din Deva, Munijean Trandafir şi alţii, nu numai că
în scopul folosirii mai juste a timpului nu iau parte la acţiunile căminului cul­
liber al tinerilor din oraş şi-a propus re­ tural, dar sustrag şi pe ceilalţi tineri din
începerea organizării joilor de tineret, lu­ sat de la aceasta.
cru ce a fost abandonat un timp destui
de îndelungat. Organizarea joilor de ti­ U.T.M. stă pasiv faţă de această situaţie
neret a fost prim ită ou m ultă bucurie de este necesar ca Comitetul raional U.T.M. din anul acesta,, trebuie să contribuie în durile oamenilor muncii.
către tinerii merituoşi din întreprinderile,
instituţiile şi şcolile oraşului.
Metoda organizării joilor de tineret de
Recompense pentru inovatori
Zilele trecute a avut loc la I.C.S. Hu­
nedoara sărbătorirea zilei inovatorului,
zi în care s-*a analizat activitatea cabi­
netului tehnic şi a -cercului A.S.I.T. din
cadrul întreprinderii, precum şi contri­
buţia adusă de inovatori — bunului mers al
Să g o sp o d ărim bine lotul z o o te h n icfpKpnpdpzttapooiinâroruerafnsriCniOoiuanpmmitmtcsdrauatăuautrăuualibăstulcetr2ulce,iiaă5ţnscicd%nedeuepadeşoiFţtgttpTjtamrr.ieae^uz^uoiisdeooatlmlesTlRaltsîtzăeitaptăro.ntPioîie.“-tiAa“ertnntDvdttduacio,didtotipaăoveoaroaEmfburrevmprrmactapetuaăcaaăaaraak1dţcdeeşipetăz.şlgoec0ouecuLAiiieel;am2ernîu5lc^/uonladn5ivbu,0im.Mppscerlrtp.esKdc0érorearetoltedteă0eioPaecromnmnnş0peiTptborpinrssiioo,ssr,uWrămiupeideiaălinanennsusnoeae»erplîIlrtuebics!neaamid,anţsrăeaişamiă^cmreetdeotntIjeăoneirrMeoveăsă7cetre'iepşeVsxaeoeipaaaşdiatriieţăiscvtOlcfaeixnfeepniecai,dpecap^dri-oedcuIouaşemraroeCşăecevttinrteviiitnain.şasameUzuedaurfoatotîcptoecnbMoeeonNim-omvhenratinsrudVdaesatriuâittaiamteaReeret­.­­iauşArmreimitîínlavnnaSea-râuoujc„iIcenjccrslIgcmlrtLnsco„duenăuăeeaăie^dEPruuLapmedtdirncSc.nduitaanOaricaorltolriipnaeneataOăuerlsntsraăp­ăe­r.­­ii--inît3.iaenida.unl7deInors0udnie^RadîpttafrrpdQţ0ieamnoară,egtcaaereeâuuttrTacuprtihnmprn.fuaşoovel'nrsmfeaiojuusaunleeppadiDet.taretcnnartilem,iciuaf.c:ăeriţţaéacMtttciuzaînpoSaGlropenamiGaarefaraead1amifuisgrîcoeic3.iriunaaeetmaleeniuctepcapbon.mprnsouecnapaViaeacctpsa.imltşneştu,euluirzeicăariruntmigiloamIiăuoispeugteocţmiprdirpn3aIopieinaiuăaiaiioueceeora.i,,ărrneraiţalp;ugraa1ivia,gnBpI,nauu9tuiltdaRCndreinu,5ieanntrţi7.etel4uaigcBenşeclaceiifNoţoaaloteeaatîrlgileprnssctaslSpraiaairueeeceeeslapctcdiiaI’c-ălrăteaeloerioarpooroidsematltşssse^abuuiriădmerriefctttrdgniH;mupuIi,ulăeuepşuaăăo,,airafpiVureructtnşagierdgiişrlţlfşiaBanreersnrauoiiieiilcesiinittiamiuarer-­­­efi2aclo.sea.irelot,tiiîşăecăăllcmit,ţvreţdatiîielusîarac.jgacbsepnreereLndunpB>ilrpureeu^ăgea;ăPePmliorş.arsQrnagţaipsiveiîreţetriftjnpăteaeeiafiIouietîncirleţiuinualnurigăman­r­i­fiio,tviz,dmgi.err<uaăaaueaiiennAsdssvtlrttfenccanssfepeinaiiovaîmăfiuăeăsoneoauivlnoneişortNr^şisolrşicnelveuarediuigumtotprîuetHuraespledunrasmirrlmitltnuvd.:aisianaeeedlutrirvnntieeiunresubucesrnrnşasolepdmreă1tsuslpccraisbpdemiidiooineo9impbotuanmimbdcanueioipr5ialdnrluuutcanuieroi3ranatmaaffuafsitntitiâicaalrtircsiarreeoeililvueţzicagălraepealrîaîaaiasgaîeicolcndnnssirorjnci!ţreraaprprserşăgsieie'ereaaaăa!ăslciecăuastcusoscorlcloitsirşdieusfertr;văniişnoîrpsi-almăstnniilîosiii,eeişodnlilnsoueîţştan.trevietcccnăirauiaririndrajcptagcdăiç?mvssadrlirRtadeaeleedîioiftvelaiaeteclnn'crcQaavee.rnsce?cleeercPoăsaeadoplQdrţaeepetzffe1,ltî.apealurlrtoidResveăncatagueccrseorao.rtciclşpeol.ael.espioşmotîletabooiiliralnuibirionrpslrtrenateamrisvidjel.pauireeolgt.ăurăgatudecaieitarcmoeroiiasnm,iătleiiIlelaearvbcoonoc.locetnsalevteguăape:iseari­­dreei­2ssraolu,evDtl6.ieăercrobefvz^—aCaeloee.rcaooctlCzasînodltcterlr3uordnrieoeieoanteCesv0d&nnlciiactcOlpdpg-snnrepotătmesmeeieaorrelsciurctrcedveia^îeacsiririoiimaătnaăni­e­e­­-­­­­r­i-mtdivslblecisiovptuee'niăertărorldţ:etfatntIcccbrleşsabciriersoănăataoirice'uduiusstue.eeuncrulşmrnenippierniesativluds,itdlivolopfRgeeîPtiiovoipraaerinrneulocrsasaeHsoreirtetocociacpenurtiiprclstăorsvaovlltacesodoeoăiroeca:oerrţe.rbţă:ârremoacidrcbîeceş.tneinctontuîaugiaiadlssiaineisadvtillvspe,ttEviăentesideăeunisepatoialtcssdd.crBăortveetritrmptfearieeăţniciartsilrolOiiovtarliimueoeaalăsdrneevetvîiebbcudmpnontijneeogaulcuuusşdea,ru,scatsărealiăltilcuecpmceimpvrruleepueatouagelssioioădtnitnuricdanăararrcarţiceţăieeernstli.tnsişadcăîiletcnibi!oeaicnco;velrvădhaodaruuouaitSeairrănîeigglaieladidinlpevhorHopăaledsureiacfacuediroanerngceeustotadlî.trneoat-iăeesteăădnsnmîeă;vepbepţnlcfLreuMureiovmoeuaîcrbeîdîi-afdmdrnlrneoadasctclieiinreeoet­­totb­­­iemmate-uăecaaprz:ruierrecbudevsndaăşlveLcpm,,rrouloi,raţhdSssuuiasatmolausrifiăourtieftctrălVţingaCamdapcenattzemrivtncrtîlraueteicevunudaoebeceîi-aesillaaneurăei­'e­­­­­­­i..’nuer(a)uin21.i3i:lo9ofm6dşaftsş2caţ1^#nahâcihipcil0tr.ceVn6pahnohruHăD.fae^eo00ebtăo,utsnerilcisipr00ermcăf”hi^esrtcttti0aauldeua*,aDetfătobnkcorealslt-î(rela.Ela,p4gkaifărncaăsă.^).rîLec.rpagfu,sii-dulheu.a^eanţvcpalsmf,feitezatefaciurhge-făacoae^lslseaicra,îroft/rtnruhfefdfoen.aaiuuaizreîeesepne,mi^frjtulrxcecţ-,erc.u,realşelaoe(eb6ttauriă0jilcaimAţăeieflnr,1uiSorno5aîxl-tfpnp.;su,n0i6ebfatţasoi7trăeeoanuţ5sa-uftţso.a-^sra,p0t0ieezhrtrrrtvteend0ulmiioauăed^ei,ăcn,i0ueojţcelkuzăţsatcttlCls1dgiLoeasrîaarSuukt0ln1.7tâeharbVăra-.o5g0esL:i0rcpnrpţi-,-0fală.a)Poi0e2îlorriuou,ntmnaS0-5cmcaeşrel(işkuic,ioss0iuac,&pânfugett,ăklohhimn^cofaiat.nmr3-llgăcae0h-ţ-ejl-tu0bapi.Cc„rL•caepeu-jlcetUSatrr,cranelasb,eeztoufsrcllzc-mr-heaaeiuueedăduaa,ecamarpremgi,cnueărUe.bt?.ecferaaemotclooetsânacdnur(MIpţbatrcsnşNîriaenăesezer-a­iti-tieţa--uu.a-Rad;biu.ipa)incrsrfcadţşîvli.rlîrdreiunrpuiioiăsAăeeîanlllăcalstSPsicrrtoevetPuăfri’luiraărăruelo3ăe^ijciPăcemjrinztnuzlpectrrniett^aaíîîuăilat,ârhrahfainngtîorrebarntăng-ijeunndriărHifoddţrthsrlcoai'uaecăeoeftcattţaturehvaaateetî^aăledrxentinraphmîe•cub^eiehncidarînnoţodluccuo^eăntugîouileeiurnsrvşîctroaiirietpinueiclcteăin'd2gţcepa"eeos.rzip,uiotaahrooăp5npdunrcelelşnm0raaekoeeeutneauanie.rnlt^âezsnemah„,esasoun.cabcogc$,ăreaeabteţupu&irdecLanmros,inrctetî$.ăaaftanaăusnăfnrovsîrrfruoinafveeisaaeăÎflmctactcetLeţo.ecouaa'oglvcrfpeA,ecal^eieerosiuăxtlîcb,latttrepatnlatateorsăortaăoeiţt---mceu.affeiaîsăioaetvran.utu,,icioălcdalnpetsoepruiorarăsarcruuareleaurptmfmaâvolarldnvlvteubăcaţaeiedaaaaa­­­­-i,
un an de muncă, de cînd lucrează în fa­ Ioan. L a sfatul popular s-a organizat peste tui un mijloc însemnat de ridicare a spi­ activişti sportivi voluntari care să mun­ asigurată pentru tot anul, rămânând chiar
brică, tînăra M axim Maria a devenit o 102 probe de germinaţie, iar La şcoala ele­ ritului de răspundere a organelor sindi­ cească cu drag şi să înfrunte cu hotărâre şi rezerve.
bună muncitoare. Ei i s-a încredinţat de
curând conducerea unei brigăzi din sec­
ţia depănat
Pentru ca brigada tovarăşei Maxim să
muncească cu elan oît mai mare. ea s-a
încadrat în întrecerea socialistă. Harnica
responsabilă de brigadă este un bun exem ­
plu în m uncă pentru tovarăşele ei.
Două sectoare vecine cu rezultate diferite
Sectoarele Laminoare şi oţelărie ale Com­
binatului metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej”
Hunedoara sânt două sectoare vecine. Dez­
voltarea lor, perfecţionarea lor a ajuns la
un înalt stadiu, capacitatea de producţie
a fiecărui sector a crescut simţitor în ul­
timii ani. A oresdut şi calificarea celor ce
mânuieec puternicele agregate ce există în
aceste două sectoare. Din rîndul celor mai
buni Laminatori şi oţelari au venit numai
în cursul' anului trecut peste 120 de pro­
puneri de inovaţii, din oare o m are parte
s-au şi pas în aplicare. Cele mai multe
inovaţii au venit din sectorul laminoare.
Acest sector este fruntaş pe combinat.
Drapelul de sector fruntaş n-a plecat în
to t Cuprinsul anului trecut de aci. Şi. în
prezent tot laminatorii îl deţin. Să vedem
cărui fapt se datoreşte acest lucru.
In sectorul laminoare, organizarea bună
a muncii ocupă un loc de frunte. Cură­
ţenia şi buna rîndiuiiaiă a locurilor de
m uncă este în atenţia tuturor şefilor de
schimb, a întregului colectiv. A fost în­
tocmită o schiţă oare prevede.teritoriul de
curăţenia căruia răspunde fiecare maistru
de schimb. M ajoritatea lominatorilor sînt
organizaţi în cele 12 brigăzii, iar la 'fie­
care este cite un tehnician priceput în or­
ganizarea şi conducerea producţiei.
îndeplinirea zilnică a planului, de pro­
ducţie depinde de felul cum fochiştn de
la cuptoarele adânci încălzesc lingourile de
oţel. Conducerea sectorului s-a orientat
bine când a ţinut un cura de minime teh­
nice pentru împrospătarea cunoştinţelor
fochiştâior. Metodele sovietice Morozov,
Lumdft, Turtanov şi Voroşin sînt înţelese
şl apLicate cu succes de Laminatori.
cite o organizaţie de bază U.T.M., s-a do­
vedit a fi bună, deoarece constituie un
stimulent puternic în ceea ce priveşte a -
tît ridicarea simţului- de răspundere cît
şi deprinderea de organizare a comitetelor
organizaţiilor de bază.
Şînt însă şi câteva lipsuri în organiza­
rea joilor de tineret. Participanţii nu tot­
deauna sînt tinerii cei mai merituoşi. De
multe ori invitaţiile se împart de către co­
m itetele organizaţiilor U.T.M. pa bază de
prietenie şi nu pe baza comportării ire­
proşabile a tânărului. Lucru ce face ca
participarea să nu constituie un stimulent
puternic pentru continua îmbunătăţire a
activităţii în producţie, şcoală sau insti­
tuţie. De asemenea în viitor va trebui ca
Comitetul orăşenesc U.T.M. Deva să asi­
gure conferinţe mult mai scurte şi cu
teme mai variate care să ajute la îm­
bogăţirea cunoştinţelor tinerilor în diferite
domenii de activitate.
In felul acesta jodie de tineret vor con­
tribui în mai m are m ăsură la organizarea
timpului liber al tinerilor în mod plăcut
şi educativ.
Antrenarea tinerilor in munca
culturală trebuie îmbunătăţită
Corespondentul Cehan Marin din satul
Subcetate, raionul Haţeg, ne sezisează că
organizaţia^ de bază U.T.M. din sa tu l. lor
adţiuini culturale şi artistice întreprinse de
către căminul ouitural în perioada de
iarnă. Utemiştii Baloi Irimia, Mînza Pan­
tele, Mînza Ionescu, B ăran Gheorghe şi
întrucât comitetul organizaţiei de bază tive sindicale din întreprinderi şi instituţii. vom contribui mai mult la formarea unei
Haţeg să ia măsuri pentru ajutorarea a-
cestei organizaţii de bază pentru a-şi îm­
bunătăţi activitatea.
Din poşta de ieri
Iniţiativa comitetului executiv al Sfa­
tului popular din Gut, raionul Sebeş,
pentru a face ca această comună
Să aibă un aspect plăcut, a fost îm brăţi­
şată cu drag de către toţi cetăţenii Co­
m entară peste 107.
Până în prezent s-au tratat şi selecţio­
nat cca. 4 tone de cereale şi s-a cărat 20
tone de bălegar de grajd.
BDAGA ECATERINA şi pentru perioada dărilor de seamă şi a
DICU ILIE
corespondenţi voluntari care vor dura până La sfârşitul lunii m ar- alegerilor sportive sindicale.
In fiecare m iercuri se ţin şedinţe ope­
rative, unde se analizează munca efectua­
tă în sector în curs de o săptămână. In
una din aceste şedinţe operative a
fost criticată lipsa tovarăşului Dragcta
Nicoiae în schimbul căruia s-au rebu-
tat două lingouri. In altă şedinţă ope­
rativă a fost criticat tovarăşul Mîrza
Nicoiae pentru faptul că schimbul său
nu-şi îndeplinise planul în una din zilele
săptămânii, cu toate că avea create toate
condiţiile. Când se observă o Oarecare ne­
regulă în sector şi se cere luarea de m ă­
suri urgente, biroul organizaţie’ de bază
de partid propune şefului de sector să
cheme maiştrii de schimb şi şefii de bri­
găzi şi se sfătuiesc împreună, hotărînd
cum să înlăture greutăţile şi lipsurile în
muncă.
In posturile principale, de mânuire a
instalaţiilor şi a agregatelor se află comu­
nişti cu o înaltă calificare în producţie ca
tovarăşii Zăvălaş Vasiie, Băidan Petre,
Polenici Ioan şi alţii, a căror exemple şi
atitudine în muncă mobilizează pe toţi
cei din jurul lor. In sectorul laminoare,
exemplul comuniştilor a dus la întărirea
simţului de răspundere al fiecărui laml-
niator faţă de agregatul şi locul de muncă
încredinţat.
•Lam inatorii au' ajuns La un înalt grad
de calificare. Aceasta este dovedit! prin
faptul că ei îşi fac singuri reparaţiile
curente şi apelează- la sectoarele auxilia­
re ale combinatului numai atunci cînd au
de efectuat reparaţiile mijlocii şi capitale.
Atonei când au loc reparaţiile curente, fie­
care schimb ştie ce sarcini îi revin. Con-
DRUMUL SOCIALISMULUI
L a redacţia noastră, sosesc zilnic nu­
m eroase scrisori prin care com isiile de
¦femei d e p e lin g ă s fa tu r ile p o p u la re , r ă s ­
pund chem ării la în trecerea lansată de
com isiile de fem ei de pe lingă sfaturile
populare, raional şi orăşenesc din Hu­
nedoara.
Dăm m ai jos, răspunsurile com isiei de
fem ei de pe lingă Sfatul popular al ora­
şului Deva şi a celei de pe lingă Sfatul
popular raional Orăştie.
Alăturrîndu-se. angajamentelor luate de
către comisiile de femei de pe lingă sfa­
turile populare raional şi orăşenesc din
Hunedoara, în cinstea Zilei de 8 Martie,
comisia de femei de pe lingă Sfatul popu­
lar ai oraşului Deva, s-a angajat să an-
’treneze 500 femei ca re să presteze 1.500
ore muncă voluntară, să colecteze 2.000 kg.
fier vechi, să mobilizeze un num ăr de 700
gospodine care să pună 1.500 cloşti pentru
a scoate diferiţi pud, să pregătească 80 ghi­
veciuri cu flori pentru căminul de zi, ma­
ternitate şi spitalul de copii, să îndrume
80 de femei neştiutoare de carte pentru a
urma cursul de alfabetizare, să deschidă
un curs de croitorie ou un număr de 30
Irscep ale g erile organelor
sportive sindicale
Peste câteva zile în întreaga regiune tde a.c. Ou cât ne vom ocupa mai de vreme se istoveau' muncind La o tem peratură ţie : Perfecţionarea pompelor de evacuare
vor începe nodle alegeri ale organelor spor­ şi mai bine, de această problemă cu atît înaltă.
Alegerile organelor sportive sindicale serioase temelii a sportului de masă în rîn- ieftin de 10 ori ca cel vechi şi poate fi ca muncitorii să m ai intre în canale. A -
mod simţitor la întărirea organizatorică
a colectivelor sportive. Organele sindicale
sînt obligate să acorde în această perioa­
dă toată atenţia acestei aoţiuni, să promo­
veze în conducerea colectivelor sportive
cadre harnice şi capabile, cunoscătoare în
problemele de cultură fizică şi sport.
In m ajoritatea colectivelor sportive din
regiunea noastră, problema alegerilor or­
ganelor sportive sindicale, a fost discu­
ta tă şi our.osoută în m are parte de membrii
colectivelor sportive. Pentru o cât mai
cale, aplioînd în felul acesta sarcinile tra­
sate de H otărîrea Biroului Politic al C.C.
al P.M.R.
Sindicatele şi colectivele sportive trebuie
să respecte cu stricteţe datele prevăzute
alegerilor organelor sportive sindicale, o atenţie deosebită bunei desfăşurări a tea realiza recolte mult mai bune decât popular comunal va putea în anul acesta
trolul asupra reparaţiilor executate este
efectuat cu mare atenţie. Munca sindica)ă
în sector esto dusă în mod exemplar, con­
sfătuirile de producţie se ţin în mod re­
gulat, propunerile laminatorilor sînt luate
în seamă şi rezolvate cu succes. Comite­
tul de secţie, în frunte cu tov. Pleşa Cor­
nel, a extins şi generalizat experienţa îna­
intată a muncii în toate grupele sindi­
cale din sector. Comitetul de întreprin­
dere al combinatului a evidenţiat în
multe rânduri pe activiştii sindicali ai
sectorului laminoare. întrecerea socialistă
în sector a stagnat doar atunci, cînd sec­
torul O.S.M. de alături, a răm as în urmă
cu alim entarea Lamintoairelor cu lingouri
de oţel.
De ce în sectorul O.S.M. lucrurile stau
altfel ? Oţelarii Costache Vasiie, Forţu
Petre, şi mulţi alţii s-au dovedit a fi nu
numai nişte prim-topitorî harnici, dar şi
buni organizatori ai procesului de fabri­
care a oţelului. In sectorul cţelărie sînt
mulţi oameni ca aceştia, sînt ingineri şi
maiştri capabili; unele cuptoare au fost
dotate cu boiţi confecţionate din m ateriale
speciale, prelungindu-li-se cu mult durata
de funcţionare.
Cu toate acestea, sectorul oţelărie este
departe de a se numi un sector cu o bună
organizare a muncii. Tovarăşul Nisipsa-
nu Ilie, împreună cu întreaga conducere
a sectorului, nu se preocupă suficient ’ de
buna organizare a muncii în sector. A-
coastă nepreccupare se fade simţită şi din
partea comitetului de secţie (preşedinte
tov. Oprea Nicoiae). In hala de turnare,
pe platforma din faţa cuptoarelor şi în
femei, să îndrume 50 femei pentru a face
răsadniţe ou diferite specii de legume şi
zarzavat ?i să activeze 60 cercuri de citit.
Comisia de femed de pe lingă Sfatul
popular raional Orăştie a primit cu multă
căldură chemarea comisiilor de femei de
pe lingă sfaturile populare, raional şi oră­
şenesc din Hunedoara. Ea s-a angajat să
colecteze 28 kg. fulgi de păsări din oare
să confecţioneze perini mari şi mici, pe
care apoi să le doneze unităţilor sanitare
din .Orăştie, să antreneze un num ăr de
1.000 femei care vor presta 3.000 ore mun­
că voluntară pentru îngrijirea localurilor
de grădiniţe sezoniere, să facă un bazar
în care să expună diferite obiecte lucrate
de mână, să facă un număr de 640 abona­
mente La revistele „Săteanca“, „Femeia“
şi „DoQgozo-n6”, să-activizeze 476 cercuri
de citit, să mărească numărul participan­
telor la cele trei cursuri de croitorie de
la 60 la 100 femei, să ţină cinci consfă­
tuiri cu femeile din cele 5 gospodării a-
g ricd e colective şi 16 consfătuiri cu fe­
meile din cele 16 întovărăşiri agricole zoo­
tehnice şi să înscrie 50 noi membre în di­
ferite Cooperative din raza .raionului.
Amintim de asemenea cu acest prilej că
alegerile organelor sportive sindicale se
, vor face numai prin vot deschis şi indivi­
dual. In întreprinderile şi instituţiile unde noareior“, autor A. Ţeiicov.
sînt mai puţin de 25 membrii în colectivul
sportiv se va alege în adunarea generală
un organizator sportiv, iar în întreprin­
deri şi instituţii ou mai mult de 25 mem­
brii se va alege, tot în adunarea generală,
un comitet al cercului sportiv. Alegerea
consiliilor colectivelor sportive se face în
adunarea generală a membrilor însorişi în
toate greutăţile oare se ivesc în oale, încă
destul de des.
Acolo unde vor fi semnalate atitudini de
nepăsare şi de subapreciere a acestei im­
portante acţiuni, membrii colectivelor spor­
tive, cît şi sindicatele respective să acorde
jurul halei se vede neorânduiala: oale în­
cărcate cu zgură şi netransportate la lo­
cul de descărcare cu zilele, cărămizi, fier
vechi şi alte m ateriale risipite în toate
părţile, etc. Disciplina în muriîiă lasă de
dorit, fără a se lua măsuri concrete de
combatere a celor oare o încalcă. Oţelarul
Grăddnairu Ioan de pildă, umblă din echi­
pă în echipă, o săptămână vine la servi­
ciu, două nu. I a hala lingofcierelor discipli­ partid nu l-a<u tras la răspundere pentru
na în muncă este slabă. .
Reparaţiile la cuptoare se fac superfi­
cial,' de calitate silabă, ceea ce dă naştere
la întreruperi neplanifioate în producţie.
Răspunzător pentru aceasta este maistrul
Clocea Petru, care se ocupă cu întreţine­
rea cuptoarelor. Reparaţiile „la cald“
nu se fac de calitate, fapt care duce
la dese întreruperi în funcţionarea cup­
toarelor.
Problema evacuării zgurei în form a ei
lichidă nu a fost nici până în prezeat re­
zolvată. Tovarăşul ing. Bârsan Aurel a fă­
cut o importantă inovaţie: confecţionarea
de rine mobile ou scopul de a se evacua
zgura şi a uşura munca topitorilor nr. 2 de
la şticuri. Propunerea a fost primită la ca­
binetul tehnic, prototipul s-a executat, s-a
experim entat şi a dat rezultate bune. Ino­
vaţia însă a murit, cum s-a r 9pune „în
faşă“ ; pur şi simplu ea a fost abandonată,
•iar prototipul nu se ştie prin ce ungher al
oţelăriei o fi stând.
Prim-topitorul Bîriea Traian este cu­
noscut ca un oţelar de frunte. In ultimul
timp însă, acesta s-a îngâmfat şi are o
atitudine netovărăşească faţă de oţelarii
don alte schimburi. Intr-una din zilele tre­
cute, către siîrşitul schimbului întîi a în­
cărcat cuptorul nr. 2 pe capătul din dreap­
ta. M ajoritatea fierului vechi greu l-a pus
într-un capăt, în loc să-l pună pe întreaga
Din experienţa mea de inovator
Ing. GH. DUM1TRIU
Sînt autorul a 14 inovaţii, realizate în
cursul anului 1954. Nu voi vorbi aici des­
pre toate inovaţiile m e le ; voi arăta însă laşi timp cunoscui pe un constructor de
cum am reuşit să fac atîtea inovaţii, ce
am urm ărit prin aceasta şi mă voi opri
la oîteva dip ele, pentru a arăta foloa­
sele ce le aduc aceste inovaţii în sectorul
laminoare al Combinatului metalurgic
„Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara. f
Trebuie să arăt de la început, că fără
ajutorul colectivului de muncitori şi mai­
ştri din sector nu a-şi fi putut înfăptui
aceste inovaţii. In primul rînd, temele
acestora mi le-au dat laminatorii, — chiar
dacă ei nu şi-au dat seama de aceasta —
comuni rindu-mi greutăţile lor în muncă.
Printre colaboratorii cei mai apropiaţi la
punerea în practică a celor 14 inovaţii am
avut pe to varăşii: Pleşa Cornel, maistru
sudor Ţîriea Nicoiae, apaduotier, Andră-
şesou Gheorghe şi Kunţeiman Petru, lă­
cătuşi, şi pe alţii.
Scopul inovaţiilor propuse e s te : mări­
rea producţiei şi productivităţii muncii,
uşurarea muncii fizice grele, realizarea de
economii, etc.
Iată cîteva din inovaţiile realizate: Să
luăm de pildă calea de transport cu role,
din faţa şi spatele foarfecii hidraulice,
înainte de punerea în practică a acestei
inovaţii, în acest loc funcţiona tot un fel
de sistem de transport du role, dar rău
conceput şi care ducea la dese defecţiuni
în timpul lam inatului B arele groase de
oţel încins în roşu trebuiau şutate la foar­
fecă, pentru a fi retezate. Ele erau îm­ sînt introduse în groapa colectoare.
pinse cu răngiie de cite 7-8 oameni, care
Noul sistem conceput de mine este mai acestea să fíe montate şi demontate, fără
m anevrat de un singur muncitor cu aju­ ceastă inovaţie este în curs de punere în
torul energiei electrice de la m are dis­
tanţă. La punerea în practică a acestuia
m -am folosit de cartea sovietică de spe­
cialitate, intitulată „Mecanismele lămi-
O altă inovaţie importantă este evitarea
bătăilor axiale La motorul de acţionare al
laminorului. Timp de mai mulţi ani s-au
încercat diferite soluţii; pentru a elimina
acest neajuns foarte dăunător motorului
Soluţiile date nu rezolvau însă problema.
Obişnuiiam — cum fac şi acum uneori —
In acest an, sfatul popular comunal, îm­
preună cu comitetul cetăţenesc de admi­
nistrare a lotului zootehnic, a întocmit un
plan de lucrări pe care să -l execute pe
această suprafaţă de teren, pentru a pu­
anul" trecut.
suprafaţă a vetrii cuptorului. Oţelarii din
schimbul doi au întârziat ou elaborarea
şarjei/ deoarece procesul de 'topire a du­
ra t mai' mult de cît prevedea graficul.
Acest procedeu nejust, însoţit şi de alte
abateri de la disciplină a fost întrebuin­
ţat de prim-topitorul Bîriea şi în alte rân­
duiri dar nici conducerea sectorului nici
comitetul de secţie şi nici organizaţia de
faptele lui. Atitudinea nesănătoasă a tâ­
nărului oţelar Bîriea s-a imprimat în sî-
nul întregii echipe pe care o conduce. Pen­
tru a nu lua proporţii însă, organizaţia de
bază de partid şi U.T.M. trebuie ?ă treacă
de îndată la analizarea acestor lipsuri şi
La combaterea oricăror asemenea mani­
festări
In sectorul O.S.M. se fac cunoscute şi
alte lipsuri, provocate de alte sectoare,
cum a r fi de pildă, furnalele. Fon ta li­
chidă pe care acestea o trimit la oţelă­
rie, noi este constantă ; variază de la o
descărcare la alta. Intr-una din zilele tre­
cute fonta de la descărcarea nr. 78 avea
siliciu în proporţie de 0,93% ; descărcarea
nr. 77 ewea 1,63%, iar descărcarea nr. 79
avea 0,58 %t
Fonta pe care o trimit furnalele nu vine
însoţită de analizele respective; acestea
vin cu 4—5 ore în urma fantei, cînd acea­
sta deja este transform ată în oţel. Labo­
ratorul combinatului posedă un aparat spe­
cial pentru analize rapide, care a r permite
oţelarilor ca odată cu fonta să primească
şi analiza ei. Aparatul însă nu este folo­
sit. Vina pentru aceasta o poartă tov.
Lobi Emancdl, şeful laboratorului central.
Consecinţele acestei grave neglijenţe se
resimt în prelungirea duratei şarjelor şi
dlsteragorea prem atură a cuptoarelor.-
Conducerea tehnică a combinatului trebuie să
Pag. 3
nu eram de serviciu. Mă tot învîrteam în
jurul motorului cu pricina. Cam în ace­
laminoare sovietic, care venise prin com­
binatul nostru. I-am expus părerea mea
şi ce cred că a r trebui făcut, întrucît a -
flasem de acum cauzele care produceau
bătăile axiale la motor. Specialistul sovie­
tic s-a gândit, a calculat şi m i-a comuni­
cat că părerea şi soluţia mea este bună.
Am pus-o în practică. Astfel am conceput
o articulaţie mobilă între axul principal
de transmisie şi cilindrul laminorului, care
să permită mişcările axiale produse de la­
minor şi să le limiteze. Odată cu aceasta
au fost evitate desele deranjamente la bo-
binajul motorului.
Problema scoaterii ţunderului* din groa­
pa colectoare a fost mult timp frământată
de laminatori. Mal înainte ţunderui se
scotea în mod rudimentar. Condiţiunile de
lucru erau foarte grele: groapa este a-
dîncă de 7 metri, înăuntru este apă, m ur­
dărie provenită din lubresfianţii consumaţi,
etc. Am făcut şi aici o inovaţie. Am Con­
ceput şi construit tred lăzi metalice. Lăzile
sînt introduse una în alta şi toate trei
la un loc — în fundul gropii. Ţunderui
vine singur, adus de apă şi se depune în
lăzi. Cînd s-a umplut prim a ladă, aceasta
este scoasă imediat cu m acaraua. Aşa se
procedează şi ou a doua, şi cu a treia Ladă.
După aceea, în timp ce laminorul este
oprit pentru reviziile planificate, Cele trei
lăzi se introduc iar una în alta şi din nou
Mai dau un singur exemplu de inova­
a apei din canalele adîncd, în sensul ca
aplicare, celelalte s-au pus deja. Piesele
necesare sînt gata. Când se va bune în a-
plioare, ea va reduce timpul de montare
şi demontare a pompelor, de la 6 ore la
o jum ătate de oră.
Toate materialele folosite La inovaţiile
pe care le-am făcut provin din resursele
proprii ale sectorului laminoare sau ale
combinatului
*) Ţunder se spune la oţelul ars ce se
desprin de de blocuri în tim pul lam inatu­
Dintre ţăranii muncitori care s-au ho­
tărât să ajute prin muncă voluntară exe­
cutarea la timp a lucrărilor din lotul zoo­
tehnic se află deputatul Fărău Petru, ţă­
ranii muncitori Certea Sebastian, Josan
Gheorghe şi B a m a Gheorghe.
Executând bine şi la timp toate lucră­
rile necesare acestui lot zootehnic, sfatul
să obţină recolte bogate la hectar.
ia măsurile imediate de combaterea acelei ten­
dinţe dăunătoare a unora care gândesc că
se poate fade oţel şi fără o profundă cu­
noaştere şi respectare a procesului tehno­
logic. Ea trebuie să urm ărească felul cum
se duc la îndeplinire măsurile tehnice şi
organizatorice luate cu privire la sporirea
volumului producţiei de oţel, şi să tragă
la răspundere pe acei ce nu ţin seama de
ele. La rîndul său, conducerea sectoru­
lui oţelărie este datoare să pună capăt
dezordinii şi încălcării disciplinei muncii
şi împreună cu comitetul sindical al sec­
torului să treacă la luarea de măsuri prac­
tice în vederea unei gospodăriri cu price­
pere a locurilor de muncă, ţinînd seama de
propunerile oamenilor muncii şi luptînd
pentru traducerea lor în fapte.
Organizaţia de. bază de partid trebuie
să imprime în rîndul fiecărui comunist
preocuparea de a fi mereu în frunte, pen­
tru a atrage prin puterea exemplului per­
sonal întregul c'olectiv de oţelari, deoa­
rece în prezent nu se face cu destulă exi­
genţă acest lucru.
?
Amândouă sectoarele — laminoare şi
oţelărie — şi-au îndeplinit planurile glo­
bale de producţie pe prima lună a aces­
tui an. Aceasta este bine. Dar numai atît
rnu-i suficient. Partidul şi guvernul nostru
cere, nu orice îndeplinire a planului, oi
îndeplinirea planului la toţi indicii, pe
sortimente, din punct de vedere al ca ­
lităţii reducerii preţului de cost, al livră­
rii la timp a produselor, etc. Pentru a -
oeasfca; conducerea combinatului şi comi­
tetul de întreprindere vor trebui să se
străduiască pentru îmbunătăţirea aprovi­
zionării ritmiee, cantitative şi calitative a
sectoarelor sale.
I. DIACONU