Page 16 - 1955-02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 452

MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­ CONVORBIREA LUI N. S. HRUŞCIOV o umilinţă <?a aceea pe ;iare o cer Chi­
m ite stenogram a con vorbirii lui N. S. nei. Si ele a r avea tot atîta dreptate ca
H ru şciov cu z iariştii a m er ic a n i W. R. şi chinezii acum.

H earst, Kingsbury Sm ith şi F. Connif, Dacă a r fi să se vorbească despre tre­

c a r e a av u t lo c la 5 fe b r u a r ie 1955. cu ziariştii americani W. R. Hearst, Kingsbury Smith şi F, Connif cut, el, Hruşoiov, trebuie să rem arce că,
duipă părerea sa. în Coreea a avut loc do
Kingsbury Smith a arătat că H earst şi cdov, am considerat, considerăm şi vom speranţă de a obţine o reglementare cu acelaşi glob pământesc şi să-l părăsim chinez a arătat în fapt că el sprijină în­ asemenea o intervenţie brutală într-un
cei oare-1 însoţesc, ştiind cât de ocupat război civil şi această intervenţie n -a
este N. S. Hruşciov în legătură du sesiu­

nea Sovietului Suiprem, sînlt profund re­ considera întotdeauna că toate ramurile Uniunea Sovietică, Occidentul trebuie în n-avem unde. tru totul pe conducătorii comunişti ai contribuit la sporirea prestigiului . S.U.A.

cunoscători pentru faptul că ei a găsit industriei trebuie să se dezvolte în mod primul rând să ajungă într-o situaţie pe Dumneavoastră sînteţi împotriva Comu­ Chinei noi. Este bine că războiul din Coreea s-a

timp să-i primească. E i toţi, a continuat paralel, iar industria grea trebuie să pă­ care conducătorii americani a r putea-o nismului şi socialismului, noi sîntem îm­ N. S. Hruşciov a spus în continuare că sfîrşit, că acolo incendiul . a fost stins,

Kingsbury Smith, au rem arcat ou m are şească înaintea altor ramuri. De ce este considera ca o poziţie de egalitate sau de potriva capitalismului. Noi ne . construim el ştie cu cine poartă convorbirea şi to­ şi Uniunea Sovietică n -a r dori ca el să

interes aprecierile favorabile ale lui N. S. necesar acest lucru? Acest lucru este ne­ echilibru aproximativ al forţelor. S.U.A. şi dezvoltăm economia după principiile so­ tuşi trebuie să spună că nu poate să în­ izbucnească din nou altundeva.

Hruşciov din recenta sa cuvântare la ple­ cesar pentru că industria grea oreează au dezarmat imediat după război. Or, in­ cialismului. Dumneavoastră vreţi ca eco­ ţeleagă actualele acţiuni ale S .U .A ., sau N. S. Hruşciov a adăugat că este mulţu­

n ara C.C. al P.C.U.S. cu privire la meto­ m ijloace de producţie, iar . pentru a ri­ formaţiile de care dispuneau conducătorii nomia să se întemeieze' pe principiile ca­ să le găsească vreo justificare. Declara­ mit, c a ’ şi interlocutorii lui, de întîlnire

dele americane de organizare a agricul­ dica nivelul de trai este necesar să se americani le permiteau să considere că pitaliste. In legătură cu .aceasta v-am spus rea Taivanuiui şi a altor insule aparţi­ şi este recunoscător pentru convorbirea

turii şi în special cuvintele sale potrivit- creeze şi să se lărgească forţele de pro­ Uniunea Sovietică nu dezarma în acelaşi şi vă spunem: construiţi, după cum vă e nând Chinei ca teritoriu nechinez contra­ sinceră. Noi, a spus N. S. Hruşciov, sîntem

cărora aceste metode a r putea constitui ducţie, este necesară mecanizarea. Dar ritm. H earst a făcut rem arca că ameri­ voia, dar nu ne împiedicaţi pe noi. Situa­ vine acordurilor internaţionale în vigoare oameni din clase diferite, dar, ca oameni,

un exemplu bun pentru agricultura sovie­ fără metal, maşini şi energie electrică, canii au manifestat bunăvoinţă în timpul ţia dare s-a creat este de aşa natură îneît şi faptelor istorice. Acest lucru nu poate cred, trebuie să avem şi ceva comun —

tică. In această ordine de idei, Hearst mecanizarea este ou neputinţă. De aceea, războiului, de pildă în domeniul lend- în lume există concomitent două sisteme. fi numit altfel decît perfidie. A r putea interesele păcii» Dacă vom Contribui la

ar dori să-i pună o întrebare lui N. S. la baza dezvoltării economiei naţionale stă lease-uiui, preoum şi prin propunerea fă­ Poate că dumneavoastră ' consideraţi că oare China să recunoască Statelor Unite ealizaxea unei înţelegeri reoiproce, dacă ne

Hruşciov. industria grea. Ultima plenară a C.C. al cută U.RS.S, şi ţărilor de democraţie aşa a vrut dumnezeu. Noi considerăm că dreptul de a pretinde Taivanul, sau ar vom strădui să atenuăm încordarea .in­

H earst a spus că. atunci când a citit re­ P.C.U.S., de pildă, a adoptat hotărârea cu populară de a se bucura de avantajele aceasta este un rezultat al dezvoltării is­ putea fi de acord că Taivanul este ne­ ternaţională şi să creăm condiţiile unei
m arca pozitivă a lui N. S. Hruşciov des­ privire la dezvoltarea creşterii anim alelor.. planului Marshall. torice. Dumneavoastră consideraţi că c a - . cesar pentru a asigura apărarea S.U.A. ? coexistenţe normale, aceasta va contribui
pre felul în care în America se cultivă po­ Ce înseamnă creşterea animalelor ? în­ pitalismul este imuabil, că viitorul apar­ Dacă te uiţi ce distanţă este între conti­ la întărirea păcii în întreaga lume. Hearst
Kingsbury Smith a spus apoi că, după ţine orânduirii capitaliste. In ce ne pri­ nentul chinez şi Taivan, pe de o parte, a spus că el nu poate exprima decît recu­
veşte, noi Considerăm că comunismul este şi între S.U.A. şi Taivan, pe de altă par­ noştinţă pentru convorbire şi se scuză că
rumbul şi cerealele, i-a venit ideea că ar seamnă în fond producţia de articole de părerea sa. conducătorii americani nu do­ invincibil şi că viitorul aparţine orânduirii te, apare limpede că aceste mărimi sînt i-au răpit mult timp lui N. S. Hruşciov.
fi m ai bine dacă oamenii sovietici a r re­ consum popular. Or. dezvoltarea creşterii resc să impună voinţa lor Uniunii Sovie­ comuniste. Acestea sînt două puncte de de necomparat. După părerea lui, a lui
leva m ai des părţile bune ale vieţii din animalelor este cu neputinţă fără dezvol­ tice sau să o şantajeze cu ceva. Ei doresc vedere opuse. Hruşciov, actualele acţiuni ale S.U.A. în El. H earst. a r voi să spună, nu ca o
S.U.A., iar americanii — părţile bu ne. ale tarea industriei grele care livrează agri­ cel mai mult pace şi prietenie cu Uniu­ regiunea Taivanuiui reprezintă o pagină declaraţie propagandistică şi nu sub formă
vieţii din U.R.S.S. In momentul de faţă culturii tractoare, maşini agricole etc. nea Sovietică. Care este deci ieşirea din această situa­ ruşinoasă pentru poporul american. Toţi de întrebare, că n -a r vrea ca N. S.
în s ă 'e i se critică m ult prea des unii pe Aşadar, se poate spune că dacă întreaga ţie ? Unele capete, pesLe măsură de în­ oamenii cu judecată sănătoasă, indiferent Hruşciov să pornească de la presupunerea
Hearst a adăugat că nici constituţia fierbântate, văd ieşirea în război. Aceasta de vederile lor politice, nu vor considera că americanii urăsc poporul chinez. Ar fi
alţii şi se opresc puţin asupra faptelor economie naţională reprezintă un complex am ericană şi nici operele celor mai de este însă o ieşire stupidă. Urmând porun­ niciodată îndreptăţit conflictul provocat de un punct de plecare nejust. Dimpotrivă,
de diferite ram uri ale economiei, indus­ seamă conducători şi gîndiitori americani cile marelui Lenin, noi sîntem pentru o politica S.U.A. In ce priveşte felul în care ei au luptat împreună în ultimul război şi
pozitive. tria grea trebuie .să ocupe un loc condu­ coexistenţă paşnică îndelungată .a celor vor evolua în viitor evenimentele în acea­ chiar şi înainte S.U.A. au acordat în re ­
cător în acest complex. •două sisteme, adică am Considerat şi con­ stă regiune acest lucru depinde de S.U.A. petate rânduiri sprijin Chinei. Dacă a r fi.
H earst a întrebat dacă N. S. Hruşciov nu cuprind nimic asemănător învăţăturii siderăm că aceste două sisteme pot să înseşi. A r putea oare China să recunoască să se vorbească despre sentimentele ame­
este de acord ou aceasta lud Len-in şi M arx, după care cele două convieţuiască, şi nu să lupte între ele. Statelor Unite sau interpusului lor — ne­ ricanilor faţă de poporul chinez, ele t r L - .
mernicul Cian Kai-şi — vreun drept a- buie caracterizate nu. ca sentimente da
N. S. Hruşciov a răspuns că este de In legătură cu chestiunea dacă dezvol­ sisteme sînt incompatibile şi unul dintre Dacă ar fi să se întrebe cît de îndelun­ supra Taivanuiui ? N. S. Hruşciov a fă- ură, ci ca sentimente de cea mai mare
tarea industriei grele are drept scop apă­ ele trebuie să piară. Aceasta este una gată poate li această coexistenţă, trebuie out totodată observaţia că Cian K ai-şi îi bunăvoinţă.
acord ou aceasta şi consideră că 'acest din problemele care îngrijorează pe ame­ să spunem că acest lucru va depinde de aduce aminte de _Pu I, împăratul mario­
lucru a r fi foarte util. După părerea sa, rarea sau consumul paşnic, el, Hruşciov, ricani. deoarece ei consideră că planurile condiţiile istorice, de dezvoltarea istorică. netă instalat la timpul său de japonezi în Kingsbury Smith a declarat că totodată
în America există multe lucruri bune. El trebuie să spună că în Uniunea Sovietică După părerea oamenilor sovietici, un po­ Manciuria. poporul american este, desigur, îngrijorat
por nu poate impune altui popor orân­ în legătură cu incidentul cu aviai irâi
crede că şi americanii ar găsi în Uniunea acestea nu sânt opuse una alteia. Noi, a pe termen lung ale Uniunii Sovietice con­ duirea sa de stat. Dacă poporul american Oamenii sovietici, a continuat N. S. americani condamnaţi la închisoare în
spus N. S. Hruşciov, sîntem comuniştii, şi stituie o oglindire a acestei învăţături. va prefera să trăiască în condiţiile capi­ Hruşciov, sînt stupefiaţi de acţiunile gu­ China. Americanii consideră că aceasta
Sovietică multe lucruri interesante şi pentru noi a cheltui banii în scopuri de taliste, aşa să fie, nimeni nu-1 va împie­ vernului S.U.A. Ei l-a u cunoscut şi l-^u este o încălcare a acordului de armistiţiu
utile pentru ei. Acest lucru nu se referă ap ărare este • un lucru la care sîntem N. S. Hruşciov a făcut observaţia că po­ dica de la aceasta, Eu. ca comunist, a stimat pe Eisenhower ca partener al lor în Coreea şi acest incident contribu:e.
numai la problemele agriculturii, ci şi la constrânşi. Noi am vrea să avem posi­ ziţia de forţă şi, poziţia de slăbiciune sînt spus Hruşciov, simpatizez cu comuniştii. în războiul împotriva lud Hitder. Pentru fără îndoială, la naşterea -unor sentimente
industrie, pretium şi la alte domenii. bilitatea de a nu oheltud banii poporului desigur lucruri diferite. Oamenii sovietici Interlocutorii mei simpatizează cu capita­ ei politica S.U.A. în problema Taivanuiui defavorabile faţă de chinezi în rândurile
recunosc că fiecare ţară este îndreptăţită liştii, şi ei înşişi sânt capitalişti. Şi cu este de neînţeles şi ei cred că este puţin poporului american. Connif a întrebat dacă
H earst a spus că, întrucât N. S. Hruş­ în scopuri de apărare. El, Hruşciov, crede şi trebuie să se gândească la securitatea sa. toate acestea discutăm paşnic. Dacă acest probabil ca poporul american însuşi să există, după părerea lui N. S. Hruşoiov
ciov s-a exprim at pozitiv despre unele ca odată şi odată această posibilitate se şi să creeze forţe arm ate care să-i garan­ lucru este cu putinţă .la această masă, înţeleagă această politică. S. U. A. între­ vreo posibilitate de a obţine reglementa­
laturi ale vieţii americane, el, Hearst, ar v a ivi. Dar- actuala situaţie internaţională teze securitatea. Aceasta înseamnă însă după părerea sa. a lui .Hruşciov, acensta prind în Extrem ul Orient acţiuni fără rea problemei aviatorilor americani caro
dori să-şi exprim e speranţa că N. S. sileşte Uniunea Sovietică. să cheltuiască o echilibrul de forţe, despre care a vorbit este posibil şi în ce priveşte cele două precedent şi înfierbântă în mod artificial după oum a recunoscut chiar şi repre­
Hruşciov va găsi cândva posibil să viziteze parte din fonduri pentru apărare. Ame­ Kingsbury Smith. Or, Churchiil, iar apoi sisteme — capitalist şi socialist. atmosfera, pe Cît se vede sub influenţa zentantul sovietic în O.N.U., au fosţ luaţi
S.U.A. .da fel cum lui, Heacst, şi celor ce-d ricanii consideră că de actuala încordare şi Dulles au lansat lozinca promovării cercurilor celor mai reacţionare. prizonieri fiind îm brăcaţi în uniformă mi­
însoţesc, le-a fost oferită posibilitatea de a situaţiei internaţionale este vinovată unei politici „de pe poziţii de forţă“. Iar H earst observă că pa plan diplomatic' litară. Un gest ca eliberarea acestor avia­
a vizita Uniunea Sovietică) cu scopul de Uniunea Sovietică. Oamenii sovietici con­ aceasta înseamnă că o parte vrea să-şi ' U .R S.S. şi S.U.A. coexistă tot timpul în Dacă America va dovedi în această tori ar putea. constitui un prim pas pen­
a cunoaşte personal agricultura, industria sideră însă că de aceasta sânt vinovate impună voinţa- celorlalţi, vrea să fie mai problemă că judecă sănătos — cît despre tru schimbarea situaţiei.
americană etc. întrucât, după cîte ştie, S.U.A., care îşi oreează baze m ilitare în puternică decît ceilalţi. O asemenea poli­ O.N.U. China, el, Hruşoiov, nu se îndoieşte că
,N. S. Hruşciov n -a fost niciodată în jurul frontierelor sovietice şi vor să stea tică comportă primejdii serio. as. Dacă o ea judecă sănătos — atunci, cu partici- N. S. Hruşciov a observat că el a r dori,
S.U.A. . parte îşi sporeşte forţele, cealaltă parte N. S. Hruşciov s-a declarat de acord cu .parea altor ţări interesate în menţinerea în primul rind, să răspundă la cele spuse
de vorbă cu Uniunea Sovietică „de pe este nevoită să facă acelaşi lucru-, ceea ce aceasta, şi a spus mai departe că interlo­ păcii va fi încă cu putinţă să se împie­ despre sentimentele de bunăvoinţă faţă
N. S. Hruşciov a confirmat că intr-ade­ poziţii de forţă“, aşa cum a spus Churchiil face ca atmosfera să devină mai încinsă. cutorii săi consideră desigur că va în­ dice conflictul în Extrem ul Orient. de poporul chinez. F ap t este, spune el, că
v ăr el n -a fost niciodată în S.U.A. vinge ‘capitalismul. Oamenii sovietici con­ poporul •chinez apeoiază atitudinea faţă
şi cum repetă adesea Dulles şi alţii. sideră că v a învinge, comunismul. Cînd Kingsbury Smith a întrebat dacă se de el nu după vorbe, ci după acţiuni, iar
se va întâmpla acest lucru, nu se ştie. poate considera că dintre aceste ţări de acţiunile S.U.A. sânt de aşa natură m cît
Kingsbury Smith a întrebat dacă N. S. Oricum a r fi. Uniunea Sovietică este n e - ¦: El, Hruşciov, consideră că politica „de pe Dacă este să se vorbească despre dezvol­ care a vorbit N. S. Hruşciov va face parte ameninţă China Cu' războiul. Cum se poate
Hruşciov ar fi înibr-adevăr gata să vizi­ voită .să îndrepte o parte din fondurile poziţii de forţă“ este o politică vicioasă, tarea viitoare a S.U.A., acest lucru va de­ şi Uniunea Sovietică. deci confunda aceasta ou sentimentele de
teze S.U.A. şi să cunoască metodele agri­ şi eforturile sale spre ridicarea capacităţii deoarece ea implică primejdia dezlănţui­ pinde de- poporul american însuşi, şi ni­ bunăvoinţă ? Poate că lucrurile se explică
cole americane, în special în domeniul de apărare a ţă rii meni nu poate rezolva această problemă N. S. H ruşoiov.a răspuns că acest lu­ prun aceea că sînt avute în vedere Chine
rii unui nou război. pentru poporul american. Cu 10 ani înain­ cru. nu este. .exclus. . ..Uniunea Sovietică diferite şi că atunci cînd unii amerioani
creşterii animalelor, dacă el ar primi in­ te de Revoluţia din Octombrie, ţarul Ni- este interesată în menţinerea păcii. Ea vorbesc despre China, ei se referă, pe sem­
vitaţia şă facă ac'eastă călătorie în mo­ Scopul nostru principal, a, spus în con­ In ce priveşte observaţia că după răz­ colaa al II-lea credea probabil că tronul este gata să facă tot ce depinde de ea ne, la Cian Kai-şi. Dar Cian Kai-şi nu este
mentul în oare i-ar conveni. tinuare N. S. Hruşciov, este însă de a boi S.U.A. au demobilizat, iar Uniunea său niu poate fi clintit, că ei se va men­ pentru a contribui la rezolvarea justă a China, ci o lepădătură a Chinei. Cercurile
face ca poporul nostru să fie fericit, de a Sovietică n-a făcut acest lucru, el, Hruş­ ţine veşnic. Or, duipă 10 ani. n-a mai ră­ problemei şi la preîntâmpinarea unui nou conducătoare americane trebuie însă să
mas nici urmă din el, şi .nu muncitorii şi război. privească faptele în faţă în mod lucid şi
• N. S. Hruşciov a răspuns că el a r vrea ridicia nivelul de trai al poporului. Tot­ ciov, ar dori în primul rind să arate că ţăranii americani, ci anume muncitorii şi să vadă,. în sfârşit, adevărata Chină —
să unească intr-unui singur răspunsul la odată, nod vrem ca nu numai poporul dacă pierderile Americii în războiul tre­ ţăranii ruşi au fost aceia care au răstur­ Kingsbury Smith a observat că, după Republica Populară Chineză, guvernul ei
întrebările lud Hearst şi IŞingsbury Smith. !nostru, oi şi celelalte popoare să' fie fe­ cut se num ără cu zecile de mdi de oameni, nat ţarismul rus. Cine ştie cum se vor părerea sa, nici guvernul american, nici în frunte cu Mao Ţze-dun. Ele trebuie
El consideră că vizitele reciproce între desfăşura evenimentele în alte ţări, de poporul american nu pun la îndoială să-şi recheme trupele de pe teritoriul
ţări, în cazul cînd n-au un caracter pre­ ricite. Scopul final nu trebuie să fie crea­ pierderile Uniunii Sovietice, se numără cu pildă în S.U.A.? In America există o cla­ faptul că Formoza, ca atare, este o parte chinez, ceea ce a r contribui, fireşte, la
conceput, aduc' întotdeauna foloase po­ rea de cît mai multe tunuri şi bombe ato­ milioanele de oameni. Ce arată acest să muncitoare puternică şi, mai devreme a Chinei. In convorbirea cu H earst şi cu stabilirea unor relaţii normale între China
mice : acesta este rezultatul relaţiilor in­ lucru? A rată că în timpul războiului în­ sau mai tîxziu, ea îşi va ridica glasul. el, Y. M. Molotov a amintit că preşedin­ şi S.U.A.
Dar rezolvarea problemei orânduirii care tele S.U.A. a declarat din nou în 1950 că
poarelor. După părerea sa. vizitarea SUA ternaţionale anormale care există in pre­ treaga Uniunea Sovietică, întreaga ţară, a va învinge în S.U.A. aparţine poporului Statele Unite au considerat că Formoza In ceea ce priveşte problema aviatorilor,
de către oameni sovietici ar fi utilă atât zent. Nu se -poate considera că tunurile fost mobilizată. După term inarea războiu­ am erican şi numai poporului american. , aparţine Chinei. In prezent însă s-a lud, lud Hruşciov, .îi vine greu să spună
ridicat o problemă care, după părerea ceva în această problemă.
din punct de vedere economic cît şi pen­ şi bombele constituie bogăţia unei ţări. lui, forţele arm ate sovietice au fost demo­ El, Hruşoiov, are impresia că personali­ conducătorilor americani (iar Kingsbury
tru o mai bună înţelegere reciprocă. Tov. tăţile politice americane înţeleg perfect consideră că poporul' am erican înţelege Secretarul general al O.N.U., Ham marsk-
Mdkoian a fost cîndva în S.U.A. şi a po­ Ele mod degrabă îngreunează posibilita­ bilizate. S -a lăsat numai ceea ce era ne­ toate acestea. însă interpretează greşit poziţia lor) este în legătură directă cu joeld, care a plecat în mod special la
vestit m ulte lucruri interesante şi bune tea ridicării nivelului de trai al popo- cesar pentru securitatea ţării. principiul coexistenţei pentru a întărâta securitatea întregii zone a Pacificului şi Pekin pe oalea aerului pentru a examina
despre cele văzute acolo. iaţiei. starea de spirit a americanilor împotriva cu cauza păcii generale. In această ordi­ această problemă, a r putea, probabil, să
Dacă s-ar porni de la faptele reale, ele U Jl.S.S. şi pentru a încerca să-i con­ ne de idei, el, Kingsbury Smith, ar vrea expună mai bine punctul de vedere al
Kingsbury Smith a făcut rem arca că şi Kingsbury Smith a mulţumit lui N. S. itiu confirmă afirmaţia făcută de Hearst vingă că Uniunea Sovietică vrea război. să reamintească că S.U.A. şi - au retras R.P. Chineze decît el, Hruşciov, care n-a
V. M.' Mcdotov a fost în S.U.A. N. S. Hruşciov pentru răspuns. si pe oare o fac adesea alte personalităţi Aceasta este o calomnie la adresa Uniu­ cîndva trupele din Coreea, în interesul discutat această problemă cu conducă­
din Occident, că Uniunea Sovietică a păs­ nii Sovietice Oamenii sovietici sînt pen­ păcii. Dar, după un timp relativ scurt, torii chinezi.
N. S. Hruşciov a spus că el ar dori să tru o coexistenţă îndelungată a celor acolo a început un război care, în cele din
două sisteme. urmă, a creat o primejdie pentru pace N . S Hruşoiov a spus că el poate înţe­
Hruşciov a răspuns că iov. Molotov a fost adauge unele luoriiri la cele spuse despre trat forţe armate mai mari decit Occi­ în întregul E xtrem Orient, dacă nu în lege sentimentele compatrioţilor acestor!
în S.U.A. în timpul războiului şi curând politica „de pe poziţii de forţă“. El con­ dentul şi că aceste forţe arm ate repre­ Kingsbury Smith a relevat că patronilor întreaga lume. aviatori: Dar această chestiupe este legată
după război. E l n-a avut posibilitatea să sideră că aceasta este o politică foarte zentau' o primejdie. americani li se pare că clasa 'muncitoare de problema justiţiei, a legilor unei ţări.
¦ cunoască atît de amănunţit ţara ca tov. primejdioasă, primejdioasă prin aceea că americană îşi ridică foarte des glasul, ce­ De aceea. S.U.A. nu vor fi dispuse să De aceea el, Hruşciov, are impresia că dacă
Mikoian. ătît o parte cît şi cealaltă trebuie să-şi ' Uniunea Sovietică n-a vrut să procedeze rând m ărirea salariilor. H earst a adăugat lipsească Formoza de apărarea lor pînă americanii ar da dovadă de mai multă r a ­
în detrimentul aliaţilor săi în lupta îm ­ că muncitorii îşi ridică glasul cu prilejul cînd nu vor socoti că pacea este asigu­ ţiune. dacă americanii ar recunoaşte drep­
In ce priveşte călătoria sa, a lud Hruş- sporească forţele, încercând .să devină mai fiecărei greve. rată, deşi S.U.A. nu vor să lipsească, turile juridice ale statului chinez, '‘ s-a r
oiov, în S.U.A., aceasta este desigur mai puternică decît partea adversă. Acest lu­ potriva hitlerismului. Se ştie că ac’um China de Taivan sau de vreun alt teri­ putea găsi mai de grabă o soluţie favora­
cinci ani S.U.A. au fost mobilizate într-o N. S. Hruşciov a spus că aceasta este, toriu. Tocmai în aceasta constă motivul bilă a acestei probleme. El Hruşciov, ar
dificil în momentul de faţă, deşi, după cru duce la acumularea de mijloace de -m ăsură mai mică decât în prezent. Dacă fireşte, o chestiune internă a poporului .actualei politici americane. dori să sublinieze încă odată că eL de­
cum el a mai spus, în S.U.A. există, după ducere a războiului. Or, atunci când sînt- Uniunea Sovietică a r fi dorit să atace Oc­ american. sigur, exprim ă doar părerea lui perso­
părerea sa. multe lucruri interesante şi acumulate rezerve m ateriale uriaşe în cidentul, potrivit punctului de vedere al Kingsbury Smith a spus In continuare nală. dar i se pare că problema aviato­
instructive. în special în domeniul agri­ domeniul înarmărilor, acest lucru implică ' acelora care consideră că trebuie să ataci Hearst a spus că, în legătură că afirma­ că el şi însoţitorii lui sînt profund recu­ rilor nu este un conflict care n-ar putea
culturii şi construcţiei de maşini agricole. întotdeauna primejdia dezlănţuirii unui în momentul cei m ai avantajos pentru ţia lui N. S. Hruşciov că rezolvarea aces­ noscători' pentru sincerul schimb de pă­ fi soluţionat. Aici este vorba de suvera­
In ce priveşte organizarea agriculturii, război. tei probleme trebuie să-i revină poporului reri pe dare l-au avut cu N. S. Hruşciov nitatea ţării şi guvernul S.U.A. trebuie
tine. ea ar fi trebuit s-o facă atunci. american însuşi, el, H earst, a r vrea să şi presupun că un asemenea schimb, de să înţeleagă acest lucru.
desigur că pe interlocutorii săi nu-i atra­ rem arce că poporului am erican i se şi oferă păreri nu poate să fie decît de folos .pen­
Relaţiile dintre ţări nu trebuie să se Uniunea Sovietică n -a făcut însă acest posibilitatea de a rezolva această proble­ tru elucidarea poziţiilor. celor două Kingsbury Smith a spus că în încheiere
ge orânduirea colhoznică, iar oamenii so­ întemeieze •pe politica „de pe poziţii de lucru. De ce ? 'P e n tru că Uniunea Sovie­ mă cu prilejul fiecăror alegeri. El ar vrea părţi. a r vrea să facă o observaţie neoficială şl,
vietici, la rândul lor, nu sânt atraşi de forţă“, ci pe înţelegere reciprocă. In ve­ tică este o ţară paşnică, pentru că oame­ să spună la rândul său acelaşi lucru . şi poate, indiscretă. In presa occidentală, şi
principiile am ericane de organizare a a - derea ac'estui luciu-, în primul rind tre­ nii sovietici sînt împotriva războiului, deşi despre poporul rus, şi anume că proble­ H earst a mulţumit şi el pentru convor­ în special în ziarul londonez „Times“, se
griculturii. Acest ludru. însă nu împiedică buie dezvoltat un com erţ normal, în con­ ei îşi vor apăra ţara dacă ea va fi ata­ ma .orânduirii interne a Uniunii Sovie­ birea prietenească şi sinceră. . vorbeşte destui de mult despre divergenţe
să se vadă ce este bun în S.U.A. în do­ diţiile avantajului, reciproc. In vederea cată, şi nu încape îndoială că vor face tot tice trebuie hotărâtă de poporul rus în­ între N. S. Hruşciov şi G. M. Malenkov. Or.
meniul creşterii animalelor, construcţiei acestui lucru nu trebuie să se profereze ce va fi necesar pentru a zdrobi pe agre­ suşi. Desigur că ei, H earst, nu-şi ia sar­ N. S. Hruşciov a spus că ar voi să a - cînd el, Kingsbury Smith şi prietenii săi
de maşini agricole ş.a.m.d. In afară de ameninţări la adresa altor ţări. Demenţii sori. Aceasta o arată experienţa istoriei. cina să prezică care va fi hotărârea defi­ dauge că lui îi este limpede ce politică au asistat la şedinţa Sovietului- Suprem şi
aceasta, trebuie spus că agricultura ameri­ nitivă. duc c'ercurile guvernante ale Statelor au văzut cum N. S. Hruşciov şi G. M. Ma­
cană se practică foarte economic, cu o care agită bomba atomică trebuie chemaţi In ce priveşte problema lend-lease-.ilui, Unite ale Americii faţă de Republica
m are edonomie în cheltuirea braţelor de la ordine. Aceasta a r contribui la-.liniştea nu se poate nega că lend-lease-ul a fost Connif a întrebat dacă N. S. Hruşciov Populară Chineză, dar consideră că acea­ lenkov şedau . alături, discutând priete­
muncă. popoarelor. de m are ajutor în timpul războiului. Ar n -ar putea să spună oare sînt după pă­ stă politică este lipsită de .înţelepciune
fi nedrept să se .nege acest lucru. Dar, rerea sa, perspectivele menţinerii păcii îp şi de perspicacitate. P e cît se vede, au­ neşte, ei au ajuns la concluzia că toate
In ce o priveşte, Uniunea Sovietică se Extrem ul Orient, având în vedere că el torii acestei politici sînt călăuziţi nu de
a fost la Pekin şi a stat de vorbă cu con­ ¦aceste afirm aţii n-au temei.
Ţinând seama de poziţia sa, a lui Hruş­ străduieşte să dezvolte relaţii de afaceri el, Hruşciov, ar dori să amintească inter­ ducătorii guvernului chinez. raţiune, ci de un sentiment de ură faţă
N. S. Hruşciov a răspuns că* aceste
ciov, de secretar al C.C. al P.C.U.S., s-ar şi comerciale normale du celelalte ţări. în locutorilor săi că Uniunea Sovietică a N. S. Hruşoiov a răspuns că întrebarea de poporul chinez. Este ca şi cum în­
este pusă în aşa fel incit dacă ar răs­ ziare confundă, probabil, dorinţa lor cu
putea oare găsi m ăcar o singură persoană aşa fel încât aceste relaţii normale să se plătit ou sânge pentru lend-lease. Nici un punde ar fi nevoit să vorbească pentru tr-o casă străină ar veni un om cu. o-
realitatea.
influentă în S.U.A. care să se încumete întărească, să se transform e în relaţii fel de aur. nici un fel de mărfuri, nu pot

să -l invite? Nu se va spune oare în Ame­ prieteneşti. compensa sîngele vărsat de poporul sovie­

rica că el merge cu intenţia să arunce în Uniunea Sovietică n-are chestiuni li­ tic în lupta pentru cauza comună. Foşti­

a e r orânduirea am ericană? In această or­ tigioase ou ’ S.U.A. Oamenii sovietici nu­ lor lor parteneri amerioani din lupta co­
dine de idei. N. S. Hruşciov a rem arcat în tresc sentimente de prietenie faţă de po­ mună împotriva Germaniei hitleriste,
glumă că se teme ca Hearst să nu fie ne­ porul american. Dacă guvernul american oamenii sovietici le pot spune că ei au
voit să dea explicaţii în comisia lui M c- vrea însă să obţină ceva din partea Uniu­ luptat cu abnegaţie şi cinstit împotriva
Carthy în legătură cu faptul că a avut o nii Sovietice, poate să fie sigur că prin duşmanului comun şi au repurtat vic­
convorbire cu secretarul C.C al P.C.U.S. şantaj şi ameninţări nu va obţine nimic. toria.

In ceea ce priveşte vizita sa, a lud Hruş­ Ameninţările şi încercările de a intimida Despre „pianul Marshalli“ s-a vorbit
ciov, în Statele Unite, aceasta depinde de nu vor da hici un rezultat -pentru că deja mult. Oamenii sovietici au considerat
multe condiţii. In prezent, americanii nu Uniunea Sovietică n -a cedat niciodată şi şi consideră ca „!planul M arshall“ a avut
dau vize moi m ăcar unor simpli redactori nu v a ceda în faţa ameninţărilor. .Dacă scopuri politic'e, că el a fost o încercare
sovietici de la ziare studenţeşti, fapt care guvernul american vrea să obţină ceva de a institui, sub form a unui ajutor ma­
pâre extrem de straniu — dar m i-te unor d-iii partea Uniunii Sovietice, el poate ob­ terial, un control asupra altor ţări, de a
oameni b a el. ţine acest lucru numai pe baza unor re­ le subordona. Dar. dacă acest lucru a pu­

H earst a spus Că el şi colegii săi au re ­ laţii normale, pe baza unui domerţ nor­ tut fi obţinut în ceea ce priveşte Grecia

m arcat cu mare interes hotărârea guver­ mal. sau vreo altă ţară, Uniunea Sovietică nu

nului sovietic de a pune din nou accentul El. Hruşciov, este convins că se vor şi-a dat şi nu îşi va da niciodată inde­

asupra dezvoltării industriei grele. în­ găsi forţe, se va găsi o judecată sănătoasă pendenţa pentru cîm aţi sau alte mărfuri.

seamnă oare aceasta că se consideră nece­ pentru a obţine îmbunătăţirea relaţiilor Acum — despre problema coexistenţei guvernul chinez şi acest lucru ar fi în puşcă şi ar spune că dacă stăpânii vor Kingsbury Smith a întrebat dacă ei se

sar a sa da o atenţie mai m are sporirii între ţările noastre. In ceea ce-l priveşte, paşnice a sistemelor capitalist şi socialist. contradicţie ou ceea ce el şi interlocutorii încerca să-i dea afară, între ei nu va pot considera îndreptăţiţi să se refere la
potenţialului de apărare, sau că este un el este pentru relaţii normale, pentru co­ Se înţelege că problema coexistenţei este săi au şi căzut de acord, şi anume că fie­ exista înţelegere reciprocă şi se va ivi acest răspuns al lui N. S. Hruşciov.
nou program îndreptat spre lărgirea, mij­ merţ normal, pentru dezvoltarea comerţu­ o problemă foarte importantă. Faptul că care popor trebuie să vorbească numai primejdia de război. Este de la sine în­
loacelor de producţie în vederea produce­ lui dintre U.R.S.S. şi S.U.A. sq zilele noastre există simultan America pentru el. De aceea el poate să vorbea­ ţeles că China nu va ceda în faţa unor N. S. Hruşciov a răspuns că aceasta
rii ulterioare de m ărfuri de larg consum. capitalistă. Anglia capitalistă şi celelalte scă numai în numele său personal, ţinând asemenea ameninţări. China este o putere depinde de ei.
Kipgsbury Smith a spus că conducătorii ţări capitaliste, pe de o parte, iar pe de seama totodată că conducătorii chinezi au
N. S. Iiruşoiov a răspuns că în străină­ americani consideră că au făcut încorda­ In încheiere, N. S. Hruşciov a spus ir

tate s-au înţeles, după cum se vede, în rea de a ajunge la înţelegere cu Uniunea altă parte Uniunea Sovietică. Republica o minte ageră, ştiu să-şi conducă ţara şi m are şi mândră,, poporul chinez nu-şi va glumă că dacă, după înapoierea în Ame­

mod greşit măsurile guvernului sovietic Sovietică, situîndu-se pe poziţii'care, duipă Populară Chineză şi celelalte ţări de de­ să ia hotărâri juste. Trebuie ţinut minte pleca capul în faţa nimănui şi nu se va rica, H earst va fi citat în faţa comisie
cu privire la o mai largă desfăşurare a părerea lor. au fost poziţii de slăbiciune, m ocraţie populară, in care economia na­ că conducătorii Chinei populare au în supune şantajului. Desigur, nu este trea­ ui McCarthy, el, Hruşciov, va putea
producţiei de articole de consum popular, şi au găsit că acest lucru este ou nepu­ ţională este condusă după principiile so­ spatele lor 30 de ani de război împotriva ba lui, a lui Hruşciov, dar el este con­ atesta că în cadrul convorbirii Hearst
co.isiderindu-se că ar fi vorba de o res- tinţă. Poate că tocmai acest iudru le-a cialiste, este grăitor prin sine însuşi. Noi I forţelor reacţiunii interne şi împotriva im- vins . că dacă S.U.A. s-a r pom eni' în a - apărat în mod activ interesele guvemu
. tringere a activităţii pentru dezvoltarea

industriei grele. Noi, a spus N. S. Hruş- sugerat ideea că chiar dacă există vreo toţi, a rem arcat N. S. Hruşoiov, trăim pe i perialiştilor japonezi şi a altora. Poporul ceeaşi situaţie şi ele ar refuza şă acepte lud său.

Redacţii şi Adm. ziarului St.r. 6 Martie, Nr. 9, Telefon- 188-189. T axa plătită in numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T..T. nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA