Page 18 - 1955-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 453

Consfătuirea regională a inginerilor Să terminăm grabnic pregătirile pentru însămînţările
şi tehnicienilor din agricultură de primăvară

Duminică; 13 februarie, în sala m are a rea unei puternice baze furajere prin cul­ diate şi de viitor ale inginerilor şi teh­ In regiunea noastră, pregătirea cam pa­ crări a rămas în urmă. In afară de ra­ 5 m otoare stabile, 4 pluguri de tractof
niei agricole de prim ăvară se desfăşoară la ionul Sebeş, unde m unca de reparaţii este (din 8) şi 8 tra c to a re (din 12), în toate
Sfatului popular regional din Deva, a avuit tivarea plantelor de nutreţ ca trifoi, lu- nicienilor agricoli, sarcini oare decurg un nivel necorespunzător. Dacă în unele aproape p e term inate reparîndu-se toate celelalte raioane, din cauză că organele de
raioane situaţia reparaţiilor este înain­ c e le 1908 plu gu ri d e an im ale, 3 cu ltiv a­ partid şi de stat n-au acordat atenţia cu­
led consfătuirea inginerilor şi tehnicieni­ c'emă, sfeclă furajeră, porumb furajer, etc. din proiectul Directivelar Congresului el tată, In c ele m ai m u lte ritm ul acestor lu­ toare, 80 sem ăn ători (din 81), 1136 grape, venită acestor lucrări, ele au răm as mult

lor agricoli şi zooveterinari din întreaga Discuţiile purtate pe marginea refera­ Il-lea al P.M.R. şi din hotărârile partidu­ în urm ă. In raionul A lba de exem plu, care
regiune. La consfătuire, au mai fost in­ tului, deşi au fost în parte lipsite de spi­ lui şi guvernului. la pluguri de anim ale, sem ănători şi alte
vitaţi şi un număr însemnat de activişti rit critic şi autocritic, au arătat o seamă unelte agricole a obţinut unele rezultate
de partid şi de stat, fruntaşi ai recoltelor de metode bune în muncă, au arătat sar­ Ei au subliniat necesitatea de a se pune pozitive, la reparatul tractoarelor se lu­
bogate şi alţii. cinile de viitor ale inginerilor şi tehnicie­ un accent deosebit pe ridicarea continuă crea ză n eîn g ăd u it d e în cet. Din c e le 39
a producţiei vegetale şi animale. In a- planificate, au fost' reparate abia 3 trac­

Referatul prezentat de Direcţiunea a- nilor; din agricultură, iar mulţi participanţi ceastă direcţie, tehnicienii şi inginerii din toare. La fe l în raionul Haţeg, reparatul
tractoarelor se desfăşoară cu încetineală.
gricolă regională, a făcut o apreciere a la consfătuire au făcut propuneri pre­ agricultură trebuie să se simtă răspunză­ Aici, d in 12 tractoare s-au r ep a ra t num ai

muncii inginerilor şi tehnicienilor din a- ţioase. tori de aplicarea metodelor . agrotehnice 3. I n raion u l H aţeg, a răm as în u rm ă şl
rep aratu l sem ăn ătorilor u n d e din 83 au
grdcultură, a scos în evidenţă rezultatele A luat cuvântul un număr de peste - înaintate, de lucrarea pământului după fost p u se la pu n ct p în ă acu m n um ai 29.,

bune şi a ardjtdcat o seamă de lipsuri. De 20 ingineri şi tehnicieni agricoli, activişti regulile agrominime. de antrenarea tu­ S în t şi raio an e u n d e r e p a r a r e a tu turor

pildă, în referat, a fost rem arcată munca de partid şi de stat, fruntaşi ai recoltelor turor meşterilor recoltelor bogate la mo­ m aşinilor şi uneltelor agricole decurge ne­
satisfăcător: In raionul Brad de exem plu,
inginerului agronom Hăbăşescu Nădejdea bogate. Printre aceştia se numără şi ingi­ bilizarea ţăranilor muncitori, a colectiviş­ din 1120 pluguri d e an im ale, s-au rep a ra t
n u m ai 970. din 960 g rap e n u m ai 733 şi
de la Sfatul popular al raionului Alba, - nerii agronomi Manughevioi Emanoil, Ho- tilor, a înlovărăşiţilor şi asociaţiilor în a- nici u n m o to r stabil, d eşi e x is tă 53. De
asem en ea, în raion u l H u n edoara, din 77
care s-a străduit să introducă în gospodă­ morodeanu Ştefan, Bogdan Modse şi Lipo- plioarea corectă a •metodelor agricole sem ăn ători s -a u r e p a r a t 6, ia r din 320

riile colective din Cistei, Obreja şi altele, var Teofil, Mureşan ‘G-rigorie, preşedintele ştiinţifice. Inginerii şi tehnicienii agro­ g rap e n u m ai 248. R ăm ase m u lt în u rm ă
s î n t ' şi ra io a n ele O răştie, Ilia şi P etro-
metodele agrotehnice înaintate de lucrare Sfatului popular al raionului Alba, Mu­ nomi, au datoria să cunoască profund toa­ • şani, unde atît repararea tractoarelor cît
şi a plu gu rilor, g rap elor, sem ăn ătorilor,
a pământului. De asemenea, au fost daţi reşan Teodor, şeful secţiei agricole a Co­ te hotărârile partidului şi guvernului, să etc. se desfăşoară încet.

ca exem plu: inginerul agronom Bogdan mitetului regional de partid, Duca Gheor- fie organizatorii de frunte ai recoltelor Este neceoar să se term ine cu aceste
răm îneri în urmă. Com itetele raionale de
Modse, care s-a evidenţiat în munca de ghe, preşedintele gospodăriei colective din bogate. In momentul de faţă, trebuinţele partid, sfaturile populare, precum şi toţi
tehnicienii agricoli din circumscripţii, tre­
organizare a câmpului de înmulţirea ierbu­ Apoidul d9- Sus şi- alţii. statului nostru democrat-popular, cer ri­ buie să pornească serios la muncă. Timpul
este în ain tat şi nu se p o a te ad m ifâ nici o
rilor perene şi pentru asigurarea ou furaje • Vorbitorii au subliniat faptul că unele dicarea continuă a nivelului de trai al oa­ întîrziere.
a staţiunilor de m o n tă; medicul veterinar sfaturi populare raionale şi comunale fo­ menilor muncii.

Bodoamtă Traian, cama a dus o muncă sus­ losesc tehnicienii agronomi în munci stră­ Inginerii şi tehnicienii agronomi sânt

ţinută pentru organizarea şi funcţionarea ine de specialitatea lor, că mulţi tehnicie­ răspunzători în m are parte de această sar­

dispensarelor veterinare din raionul Orăş- ni şi ingineri agricoli şi zooveterinari nu cină. Cultivarea plantelor tehnice, creş­

t i e ; inginerul agronom Albu Ndcolae din simt încă răspunderea personală faţă de terea viermilor de mătase, dezvoltarea

radonul Sebeş dare •a desfăşurat o largă producţia vegetală şi animală, că nu luptă sectorului zootehnic. întărirea economică a

acţiune pentru combaterea focarelor de cu hotărîre pentru introducerea metodelor gospodăriilor colective şi întovărăşirilor,

şoareci din comunele Miercurea, Apoidul agrotehnice înaintate, nu lucrează în co­ organizarea cdrcumscripţiilor agricolei,

de Sus şi UngumaL laborare cu fruntaşii recoltelor bogate, ne­ funcţionarea în bune c'ondiţiuni a învă­

Totodată, referatul a scos în evidenţă, glijează învăţămîntui agrotehnic de masă, ţământului agrozootehnic de masă şi . în
munca slabă, a unor ingineri şi tehnicieni că stau mai mult prin birouri' şi întoc­ mod deosebit, .în perioada de faţă, pregă­
agricoli şi zooveterinari. Au fost aspru mesc statistici deoît să-şi exercite practic, tirea campaniei agricole de primăvară, sînt
c ritica ţi: inginerul agronom Miitrea Do­ pe teren, meseria, că nu se ocupă de or­ măsuri luate de partid şi guvern pentru

rin, de la circumscripţia agricolă din Că­ ganizarea muncii pentru obţinerea de re­ lichidarea într-un timp scurt a rămânerii
lău, raionul Hunedoara, pentru lipsă to­ colte bogate în gospodăriile colective, în­ în urmă a agriculturii. Acestea sînt şi
tală de răspundere în muncă, medicul ve­ tovărăşiri, asociaţii şi în seotorul partí- ' ScToifiile imediate şi de viitor ale ingine­
terinar Lucacd Ioan, de la circumscripţia cular. rilor şi tehnicienilor agricoli.

din Sarmisegetuza, raionul Haţeg, care de In încheierea Consfătuirii, au luat cu­ . Dacă ei îşi vor îndeplini conştiincios şi Pentru o mai intensă activitate trul preocupărilor lor,- problema alegeri­ mistă, ea nu a ajuns încă să înţeleagă im­

asemenea lucrează fără spirit de răspun­ vântul tovarăşii Dejeu Dumitru, preşe­ ou dragoste aceste îndatoriri, se vor bu­ lor. Ele trebuie să se ocupe într-o mă­ portanţa muncii ce i-a fost încredinţată
dere, tehnicienii Lucaci Ştefan din Brad.. dintele Comitetului executiv al sfatului cura de stima şi încrederea ţăranilor mun­ . Potrivit instrucţiunilor Consiliului Cen­ sură şi mai mare de această importantă de către puterea populară. Pot ei veni să­
M acra Ioan din Petroşani şl Teodoru Ioan popular regional, Momeu Samoilă, secre­ citori şi a întregului popor, se vor putea trai al Sindicatelor, în regiunea noastră, acţiune pentru ca în acest fel să se poată tenii după cărţi cît de des, deoarece, de
din Sebeş care îngrijindu-se mai mult de tar al Comitetului regional de partid şi mândri cu titlul de organizatori ai pro­ s-a trecut în toate ramurile de producţie •ajunge la o îmbunătăţire continuă a ac­ cele mai multe ori, aşa cum vin tot aşa
Lasou Ioan, directorul Direcţiei agricole La pregătirea alegerilor organelor sportive tivităţii Colectivelor sportive sindicale.
se şi duc ; 'bibliotecara, e greu de găsit.
întreţinerea păşunilor, au neglijat crea- regionale, care au arătat sarcinile ime- ducţiei vegetale şi animale. sindicale, procedîndu-se în acest sens la
PlŢAN VASILE coresp. voi. Comoara preţioaselor învăţături din căr­
noi înscrieri de membri, la desfăşurarea
unei susţinute munci de' agitaţie şi la o Aşa nu mai merge ţile găsite în bibliotecă, stă închisă cu
străşnicie sub lacăt.
temeinică pregătire a dărilor de seamă.
Cuvîntul fruntaşilor din agricultura Biblioteca sătească este un puternic E drept că s-au găsit ed unii „îndrăz­
Bine. şi cu frumoase rezultate au mun­ mijloc de răspîndire a culturii în mijlocul neţi” oare au criticat-o pe tovarăşa Ursa.
cit în această problemă colectivele spor­ ţăranilor muncitori. Acolo, în cărţile ei, pentru lipsa ed de activitate, pentru indi­
tive „Minerul“ Petroşani, „Flamura roşie“ se găsesc întotdeauna . cele mai bune în­ feren ţa-ce o arată faţă de nevoile cultu­
5 ha. semănate în rînduri, am recoltat fiaţă de toate buruienile 'şi am făcut ară­ din Alba - Iulia, „Locomotiva“ Alba- văţături. cele mai preţioase sfaturi.
2.500 kg. porumb-hoabe 2.000 kg. la hectar. tura de însămânţare, de la 18—20. om. rale ale ţăranilor muncitori. Acest lucru
la h a c ia ? Iulia> „Metalul“ Călan şi , altele oare, In comuna Băiţa din raionul Ilia, acest însă nu a ajutat La nimic. Supărată foc
Anul acesta, sfătuindu-ne du toţi co­ Sămînţa o aveam toată pregătită, adică, sprijinite în mod efectiv de către comite­ lucru e înţeles de către cea mai mare parte pentru faptul că au încercat să o „ofen­
Anul trecut, gospodăria noastră colec­ lectiviştii, am hotărît să cultivăm o su­ bine curăţată prin trior şi tratată- (la cen­ tele de întreprindere,' au reuşit să' se în­ a sătenilor. Ei ştiu că mai ales acum, cînd seze“ ea a răspuns „îndrăzneţilor” că „s-o
tivă a avut însămânţată cu porumb o su­ prafaţă de 21 ha. cu porumb, pe oare-1 trul de tratat din comună) cu abavld. cadreze în timpul prevăzut de instrucţiuni. numai e decît puţin pînă ce vor începe lase în pace“ şl de ea „să nu se mai lege”.
prafaţă de 17 ha. dintre cară 12 ha., au vom însămânţa în întregime în cuiburi Ca o urmare a acestui fapt, s-a reuşit a se campania muncilor agricole de primăvară, Acum, aşd după cum se vede ne „lega­
fost semănate în cuiburi aşezate în pă­ aşezate în pătrat. înainte de semănat, pentru a sparge trece la alegeri chiar şi La unele cercuri spor­ trebuie să citească, să studieze, însuşin- răm “ şi noi de dumneaei. Bine ar fi să
trat, iar 5 ha. a u fost semănate în rînduri. bulgării de pămînt, am dat odată cu gra­ tive, cum este Cazul în - colectivul „Mine­ du-şi mereu nod. şi noi metode de lucrare facă această* treabă şi secţia culturală a
Tehnica modernă de cultivare a po­ pa, apoi am făcut semănatul cu maşina .în rul“ U.R.U.M.P. oare a făcut alegeri te­ a pămîntului, ca astfel roadele muncii lor raionului Ilia. In felul acesta, lucrurile
Cum am lucrat noi acest teren ? Odată rumbului în cuiburi aşezate în pătrat, rînduri. Griul m i-a crescut mare şi' era meinice La Direcţia"-Generală a Cărbune­ să fie cît m al bogate.
ce terminasem de recoltat păioâsele, am aduce recolte bogate. De aceasta ne-am des ca peria. * poate totuşi vor ajuta. Dacă nu la altceva,
dezmiriştit întreaga suprafaţă. în- toamnă, putut convinge la recoltarea porumbului
am făcut arătura adîncă îngropând sub însămânţat anul tre cu t In primăvară, a m ' dat ou grapa peste lui. sau cum s-a petrecut la I.C.R.S Lu-- Din păcate însă, bibliotecara din această atunci cel puţin la lăsarea acestei biblio­
brazdă bălegarul ce-1 aveam transportat la el pentru a curăţa resturile de coceni ce peni şi 401 construcţii Hunedoara.
câmp în cantitate de 50 tone. Prim ăvara, ORŞA GHERASE mai rămăseseră de la porumb. Cînd am comună, tovarăşa Ursa Maria, nu vrea să tecare îr. complectă... pace.
înainte de semănat, am grăpat terenul şi preşedintele G.A.L. din Comuna văzut că au dat buruienile, l-am plivit.
l-am lăsat să se zvînte puţin. Am plivit de trei ori griul. Sînt însă totuşi şi unele comitete de ştie despre asemenea lucruri, n-are timp După corespondenţa tovarăşului
Ilia
Sămânţa o aveam aleasă din ştiuieţii cei Pe La noi, Mureşul a inundat multe su­ întreprindere care nu înţeleg să pună ac­ pentru frământări de acest fel. Deşi ute- MOISE VIOREL
mai m ari şi trecută prin vînturătoare pen­ 1.600 kg. grîu Is hecîar prafeţe de teren îri primăvara anului tre­
tru curăţire La semănat, suprafaţa de 12 cut. Şi eu aveam o parte din suprafaţa centul cuvenit* pe problema alegerilor, .mai
ha. am semănat-o în cuiburi aşezate în Din conferinţele ţinute de tehnicienii însămânţată cu grâu vreo 0,30 ha., inun­
pătrat.. Intr-un cuib, am pus cîte 2— 4 agronomi la căminul cultural de la noi dată de apă. Aici, recolta a fost mai slabă. mult chiar, sînt şi din acelea care au re­
bcabe de porumb. din comună, am aflat că la culturile de Am cules numai 300 kg. In schimb, de pe
toamnă, este foarte important felul cum cealaltă parte, am recoltat 1.300 kg., aşa, fuzat pur şi simplu să se ooupe de o ase­
Cînd porumbul avea 2—3 frunze, i-am îţi pregăteşti terenul şi timpul‘ cînd însă­ încât la hectar, am obţinut în total 1.500
făcut prima praşilă, rărindu-1 apoi, la fle­ mânţezi. kg. Dacă griul nu-mi eră inundat, cu si­ menea treabă. In acest-sens, poate fi a- Lucru obişnuit
care prăşiiă executată. După două săptă­ guranţă că obţineam 1.800 kg. la hectar. mintit cazul comitetului de întreprindere
mâni, am făcut a doua' praşilă, iar cînd Aceste învăţăminte am căutat să le pun
porumbul a dat spre înspicat, am făcut e în practică. Locul ce-1 aveam de se­ Iam a aceasta, mă duc Ta orice conferin­ a complexului C.F.R. Simen a, unde tov. La sala festivă „7 No­
treia praşilă. mănat du grîu, fusese semănat înainte cu ţă ce se ţine la Căminul cultural, fiindcă Bugaru, preşedintele comitetului de între­ iembrie“ din Brad, nu
porumb şi îngrăşat din toamna trecută cu aip văzut că învăţ multe lucruri folosi­ prindere, nici nu vrea să audă de" alegeri sînt scaune pentru spec­
Recoltarea am executat-o cînd porum­ 35 care de bălegar de grajd pe oare le toare în munca mea. Sfătuiesc şi pe alţi Şi tot la fel e cazul de la Combinatul tatori, fapt pentru . care
bul ajunsese la m aturitate complectă, adică băgasem sub brazdă, odată cu arătura a- ţărani muncitorii să participé la aceste metalurgic Hunedoara, unde comitetul de oamenii îşi . aduc scaune
atunci cînd boabele se întăriseră. dîncă de toamnă. După ce am recoltat po­ conferinţe, deoarece au de învăţat multe, întreprindere, dovedind o neîngăduită slă­ de acasă. La Brad a-
rumbul, am curăţit bine întreaga supra- vor învăţa tehnica recoltelor bogate. biciune, nu a reuşit să creeze o opinie ceasta a devenit un lu­
De pe suprafaţa de 12 ha. însămânţată sănătoasă în ceea ce priveşte combaterea cru obişnuit.
în cuiburi aşezate în pătrat, am obţinut MOISE VICHENTE anumitor delăsări ce s-au ivit în munca
2.500 kg. boabe la hectar, iar de pe cele sportivă, în urma măsurilor luate prin re­ — Ce-ţi veni om ule
ţăran muncitor din comuna trogradarea echipei de fotbal din catego­ de pornişi cu m obila
Lăpuşnic raionul Ilia ria A în categoria B. d u p ă tin e ? Te m u ţi 7...

— Da de unde, frate,

Comitetele sindicale regionale, raionale, mă duc la te a tr u !

locale, de întreprinderi şi instituţii, tre­

buie să pună în această perioadă în cen­

vizorilor de maşini e slabă, ultimii, de 1950 a debitului de aer comprimat pe în­ ţiei lunare de 280%, a randamentului mi­
nerilor tăietori, de 27-28%, a randamentu­
multe ori, neştiind nici din ce se compune treaga Vale a Jiului nu a satisfăcut ne­ lui pe întregul abataj, de 73% şi o redu­
cere de 2.523 de posturi pe lună, ceea ce
Cu te h n ic a se e avem se pealle da mm m ul s i tiu ite o maşiră cesităţile exploatărilor. Astfel, la mina Lu­ înseamnă o economie de 13,20 lei la fie­
care tonă de cărbune.
Organizarea întreprinderilor socialiste ce • Irig. ŢL P E LU Ş V. PETR E Ga maşini ce deja au trecut examenul F ără îndoială că necunoaşterea funcţio­ peni şi Lonea, numai 50% din perforatoa­
în practică, prin rezultatele obţinute, era nării maşinilor cît şi lipsa aprovizionării rele. existente sînt întrebuinţate, iar la Pentru a mări capacitatea de lucru a
reprezintă unităţile de bază a economiei firesc ca ele să capete o întrebuinţare cît locuirilor , de muncă cu vagonete goale, mina Vulcan nu s-a reuşit încă a se in­ havezelor, un colectiv de muncitori şi teh­
noastre naţionale după principiul gospo­ 19 3 8 , ^utilajele ou oare sînt înzestrate mi­ mai largă. Mai sînt însă întreprinderi şi duo la micşorarea afecţiunii de lucru a troduce. E just că în introducerea lor în­ nicieni de la mina Lupeni a făcut propu­
tovarăşi a căror atitudine faţă de meca­ minerilor faţă de aceste maşini. Pe lîngă treprinderile au suferit din cauza lipsei de nerea de a măr? lungimea barei de lucru
dăririi chibzuite a dat posibilitatea statu­ nele din bazinul Văii Jiului au crescut în nizare lasă mult de dorit. Una din mani­ măsurile necesare menţionate mai sus în cablu cauciucat cu- 6 fire. dar nici rezer­ a havezelor, de la 1,2 m., la 1,4 m, pînă
festările negative o constituie neatenţia şi vederea îmbunătăţirii lucrului ou aceste, vele interne de cablu ale lor nu au fost la 1,6 m. In felul acesta se măreşte su­
lui nostru democrat-popular pe baza con­ modul u rm ător: transportoare ou 478%, lipsa de preocupare faţă de tehnica nouă, maşini de încărcat, trebuie să se dea o întrebuinţate cum se cuvine. Unirea a prafaţa de havare cu 25%, ceea ce repre­
avansată. zintă într-un ciclu cel puţin 47 tone de
ducerii unice’ de a îmbina în mod armo­ ventilatoare electrice Cu 800%, trolii elec­ moi largă extindere a macazelor semi-mo- două cabluri NSH 4x4 mm. p. şi NSH cărbune extras în plus.
Astfel, din totalul parcului de maşini ^
nios sarcinile construcţiei socialismului cu trice cu 700%. haveze eieotri.ee ou 183%, de încărcat din minele noastre pasibile de bile şi mobile, ceea ce va îmbunătăţi con­ 2x2,5 mm. p. permitea multor exploatări Totuşi, conducerea tehnică a minei Lu­
introdus, numai 65% sînt puse în funcţie. peni şi conducerile sectoarelor nu au luat
iniţiativa largă şi entuziasmul maselor şi maşini de încărcat steril şi cărbune cu Multe din ele stau la suprafaţă fă ră a fi siderabil manevrarea vagonetelor pline şi miniere de a extinde perforajul electric, măsurile tehnico - organizatorice cuvenite,
întrebuinţate. La mâna Lonea, o maşină pentru folosirea întregii Capacităţi de lu­
cointeresarea m aterială a fiecărui salariat 500%, perforatoare electrice de 38 ori mai de încărcat a fost ţinută 6 luni la goale. asigurîndu-şi singure mari rezerve de ca­ cru a . parcului de haveze. De două luni
suprafaţă sau prin diferite galerii, fără a n-au reuşit a pune în funcţie numărul de
Sarcinile crescânde ale producţiei de multe, locomotive cu trolley de 8 ori şi fii pusă în funciţie, cu toate că existau blu. Pe de altă parte, nici Ministerul Ener­ haveze propus de ei înşişi. Suprafaţa ha-
posibilităţi de introducerea ei. Din cauza giei Electrice n-a reuşit a livra pînă în vată şi producţia realizată cu ajutorul ma­
cărbune necesare construcţiei socialismu­ cele cu acumulatori de 116 ori mai multe, neglijenţei şi slabului concurs a conduce­ Realizări frumoase aii fost obţinute de prezent cantităţile de cabluri prevăzute şinilor de havat nu a trecut de 30-35%
rii tehnice de la mina Aninoasa, de o mineri, prin introducerea perforatoarelor în plan de aceste dimensiuni, decât par­ din ceea ce era posibil de realizat. încă
lui în ţara noastră, puse de partid şi gu­ etc. Tehnica nouă a început a înlocui ve­ lună singurele două maşini existen­ electrice la abatajele frontale, perforarea ţial. Ministerul Industriei Cărbunelui ar nu se dă atenţia cuvenită armării juste,
te au fost scoase din funcţie, pe motiv găurilor executîndu-se acum într-o oră şi a menţinerii frontului de lucru în linie
vern în faţa industriei Carbonifere, a ri- chile sisteme de muncă în înaintări în că nu s-a putut asigura cu vagonete goale jumătate—două ore, pe cînd cu perfora­ dreaptă, % amenajărLi galeriilor „de cap“,
locurile de muncă, şi din oauza unor de­ normale, nu se iau măsuri preventive de
diaait ca primă necesitate creşterea pro­ abataje şi în transport. fecte uşor de remediat de la grupele tc combaterea apei ce ourge în abatajele din
varăşilor Zarea Teodor şi Solga Iosdf. stratul 15, fapt care a dus la arderea bo-
ductivităţii muncii şi micşorarea preţului Introducerea maşinilor sovietice de în­ bînajului unor motoare de haveze.
Din cauza neglijenţei şi a proastei evi­
de cost al fiecărei tone de cărbune. Re­ cărcat a permis mecanizarea transportu­ denţe, o mulţime de scule, piese de sChim toarele pneumatice sînt necesare 4-5 ore trebui să sprijine rhai efectiv exploatările Trebuie ca în scurt timp să se depună
şi anexe, cum ar fi de pildă vinciurile d; şi aceasta cînd este aer comprimat în din Valea Jiului cu burghie speciale de tot efortul pentru a se pune în funcţie
ducerea preţului de cost reprezintă o ne­ lui şi încărcarea sterilului în. înaintări, trei tone cu care au sosit maşinile, sîn dantdtate suficientă. Timpul economisit la perforare electrică, cablu cauciucat, per­ tot parcul de naveze disponibil, a se uti­
răvăşite, iar unele pierdute. Astfel se ex­ baterea găurilor cü perforatoarele electri­ foratoare electrice, etc. liza capacitatea de haveze din plin, în
cesitate obiectivă a dezvoltării economiei uşurarea miunoii minerilor şi m ărirea cu plică că la mina Petrila din 6 maşini, nu cît să se asigure suprafaţa planificată şi
moi patru mai au lăzi de piese de schimb a se da o atenţie deosebită pregătirii şi
naţionale, deoarece aduce o economisire a 20-30% a productivităţii muncii. Volumul iar vinciurile sînt pierdute. Caz asemă­ organizării mai judicioase a muncii în a -
nător e şi la mina Lupeni. bataje.
muncii materializate şi a muncii vii — de metri cubi excavaţi încărcat cu maşi­ ce, a putut permite minerilor perforatori Este necesar ca pe viitor perforatoarele
Reviziile şi asigurarea condiţiilor de In vederea complectei mecanizări a ex­
importantă •sursă de sporire a avuţiei so- nile a crescut în luna decembrie 1954 cu să bată găuri în acelaşi timp şi în alte care zac neîntrebuinţate, să fie puse în tracţiei cărbunelui din abatajele frontale
transport lasă mult de dorit, ceea ce pro-' cu straiele subţiri pînă la 2,2 m. grosime
' ciale — finanţarea de investiţii»' refacerea aproape 200% în comparaţie cu ianuarie abataje. De asemenea, perforatoarele elec- . funcţie cît mai curînd, creând astfel mi­ de înclinare pînă -la 40-45- grade şi cu co-
vcacă frânarea muncii prin avariile ce se perişuri stabile şi semistabile, au fost .a-
şi dezvoltarea diferitelor ramuri •ale eco­ 1954. trice aduc o reducere a preţului de cost nerilor condiţii mult mai modeme de per­ duse din Uniunea Sovietică combinele m i-
produc şi timpii morţi tfin lipsă de vago­
nomiei naţionale, a beneficiilor întreprin­ Astfel, grupa tovarăşului Zarea Teodor oe tona de cărbune, dat fiind faptul că forarea găurilor, de a lucra mult mai uşor
nete geale. Calificarea minerilor şi a re­
derilor şi ridicarea nivelului de trai al ce- de la mina Aninoasa şi a tovarăşului mergia electrică e mad ieftină de 8-9 ori şi mai Igienic.

• lor ce muncesc, prin ridicarea salariului Haldu Iufliu, Erou al Muncii Socialiste de lecît cea pneumatică. Exploatarea straturilor subţiri cu ma­

real al muncitorilor. Ori, reducerea preţu­ La mina Petrila, au realizat în anul trecui Dacă pînă acum mai oîtva vreme per­ şini de h a v a t a descoperit noi rezerve de

lui de cost nu poate fi Concepută fără în galerii de profil dublu, 40-50 metri a- forajui electric era considerat neaplicabil ridicarea productivităţii muncii, a produc- '

creşterea productivităţii muncii. vansare lunară, productivitatea muncii la unele mine din Valea Jiului, pentru ţiei şi a uşurat mult munca minerilor din

Experienţa Uniunii Sovietice şi- a ţării crescând cu 25-35% î n . comparaţie cu lo­ :ă experimentarea lud s-a făcut în căr­ abatajele frontale. Rezultatele obţinute

noastre ne învaţă că, productivitatea mun­ curile de muncă neuitilate cu maşini de buni cu incluziuni mori de feroxiderită şi . prin întrebuinţarea havezelor în 9tratele

cii se poate realiza p rin : mecanizarea lo­ încăroăt. Grupele tovarăşilor Vizi Andrei •n piatră, ceea ce nu corespundea puterii 8, 9, 15 şi 18 confirmă pe deplin aceasta.

cului de muncă, ce permite oamenilor de şi lancu Octavian de la mina Vulcan au .utilajului, în momentul de faţă s-a putut In abatajul frontal din stratul 15 unde a.

a produce mai rauit şi mai ieftin decît realizat anul trecut în- medie 60-70 metri observa că se poate încredinţa perforajul lucrat brigada condusă de tovarăşul Ko-
manual, prin buna organizare, a locurilor liniari avansare lunară, obţinând o' creş­
electric şi în stratul 3, 5, 15, 18, etc. vacs, în luna noiembrie 1954, haveza grea

de muncă, aplicarea Celor mai înaintate tere a productivităţii muncii cu 65-75% şi la diferite mine. Voinţa minerilor de sovietică MV 60, fiind întrebuinţată raţio­

metode şi creşterea. calificării oamenilor. in comparaţie cu locuirile de muncă neu­ a lucra cu aceste utilaje a devenit din ce nal, a dus la folosirea mai intensivă a

In acest sans, statul nostru a pus la tilate ou maşini de încărcat, o reducere în ce mai mare. Totuşi la unele între­ tuturor •utilajelor; inclusiv a havezei, a

dispoziţia întreprinderilor carbonifere din lunară de 316 nosturi. ceea ce revine o prinderi, introducerii perforajului electric mărit cu mult producţia de cărbune şi

Valea Jiului cele mai moderne utilaje so­ scădere a preţului de cost pe fiecare me­ nu i se dă atenţia cuvenită, cu toate că randamentul pe cap de muncitor. Acea­

vietice şi indigene. Comparativ cu anul tru cub excavat cu cca. 9 lei. m ărirea cu 288% în comparaţie cu anyl stă grupă a realizat o creştere a produc­