Page 19 - 1955-02

Nr 453
FdeCare zi, fiecare oră, aduce cu sine tre uzina „Victoria“ Călan că minereul
vestea unui ncu succes repurtat în cim­ primit conţine un procent de fier scă­
pui muncii, noi rezultate vin să întregea­
scă şirul neîntrerupt al victoriilor obţinute
de poporul nostru muncitor în lupta pen­
tru construirea unei vieţi fericite.
Una diin condiţiile ce asigură îndeplini­
rea ritmică a pianului de producţie şi oare
dă posibilitate colectivelor de muncitori
să folosească din plin capacitatea de pro­
ducţie a maşinilor şi agregatelor, o con­
stituie buna aprovizionare a locurilor de
muncă cu .materii prime şi materiale.
Această condiţie este determinată de res­
pectarea de către întreprinderi a contrac­
telor economice încheiate între'' ele, con-
traote care asigură o aprovizionare ritmi­
că, cantitativă şi calitativă a locurilor de
muncă. Existînd o bună aprovizionare. în­
trecerea socialistă poate fi organizată pe
bază de criterii juste, uirmărindu-se creş­
terea producţiei- şi productivităţii muncii,
scăderea- preţului de cost, realizarea de
economii, etc.
Contractele economice încheiate între
întreprinderile regiunii noastre au fost
respectate în m are măsură anul trecut, cu
. toate greutăţile întâmpinate din cauza ră­
mânerii în urmă din primul semestru. In
ceea ce priveşte livrarea produselor fi­
nite, unele sectoare ale Combinatului me­
talurgic „G-h. Gheorghiu-Dej” Hunedoara,
fabrica „1 Moţ“ Petreşti şi altele, au reu­
şit să se achite în bună m ăsură de acea­
stă sarcină, dind posibilitate astfel şi al­
tor întreprinderi şi unităţi Comerciale din
regiune şi din întreaga ţară să fie aprovi­
zionate cu produsele necesare.
În acest an, fabrica „Toba“ Sebeş a li­
v rat numai în luna ianuarie a.c. cu 61,61%
mai multe bunuri de larg consum peste
planul de livrări. Acest lucru se datoreşte
preocupării permanente a colectivelor de
muncitori tehnicieni şi funcţionari în .v e ­
derea bunei desfăşurări a procesului de
producţie şi ridicării necontenite a pro­
ductivităţii muncit
Respectarea contractelor economice în­
cheiate între întreprinderi şi îndeplinirea
planului de livrări a dus la o mai. strânsă
colaborare între întreprinderile şi unită­
ţile socialiste, s-a dat posibilitatea înlătu­ 'neadăipostirea lor duo — pe lingă creş­
rării golurilor de producţie şi- s-a întărit
spiritul de răspundere faţă de calitatea
produselor livrate. întreprinderile din in­
dustria uşoară ca fabrica „Teba“ Sebeş,
„Simion Bărnuţiu“ Alba-Iulia şi altele reu­
şesc să-şi respecte termenele de livrare,
expediind produsele fabricate la timp şi
chiar înainte de termen.
Experienţa din anul trecut a scos însă
la iveală o serie de deficienţe în livrarea
produselor fabricate. Exemple negative în
această direcţie au dat ‘unde întreprinderi
c a : fabrica „Vidra“ Qrăştie“ şi în special
cooperativa meşteşugărească „16 Februa­
rie" Haţeg, care a rămas' în urmă cu li­
vrarea unor însemnate cantităţi de arti­
cole -de încălţăminte în trimestrul IV al
anului trecut, produs© ce trebuiau livrate
Bazei M.I.U. Petroşani
Conducerile întreprinderilor respective,
organele de partid şi sindicale au datoria
să ia măsurile cele mai eficace, luptând cu
perseverenţă împotriva întârzierilor la li­
vrări, ştiut fiind faptul că adeasta nu in­
fluenţează numai asupra activităţii între­
prinderii respective, ci, în primul rând, a-
şupra aprovizionării oamenilor muncii cu
produse de larg consum.
M ulte,întreprinderi, printre care şi cele
mai sus-amintite şi-au concentrat forţele
mai mult în direcţia îndeplinirii planului
numai la anumite sortimente mai uşor de
realizat, neglijând desfăşurarea concomi­
tentă a tuturor operaţiilor din procesul de
producţie, luptând pentru îndeplinirea pla­
nului şi pe sortimente.
Un m are neajuns se. întâmpină în pro­ tenit pentru scurtarea procesului de fa­ cerea întreprinderii cinematografice re­
blema respectării calităţii produselor. bricaţie, întreprinderile noastre vor putea gionale Deva oare nu s-a interesat pentru
Mina Teiduc, deşi a fost sezisătă în nenu­ să se aprovizioneze mai bine şi să dea un ca cinematograful de la Orăştie să fie a-
m ărate rânduri atât de către muncitorii aport mult m ai m are pentru înflorirea e- provizionat cu combustibilul necesar pen­
Combinatului din Hunedoara, cît şi de că­ conomiei noastre naţionale.
.niere „Donbas“. Experimentările efec­ prezentul articol arată că, cu tehnica
tuate cu una din aceste combine n-u au nouă ce o avem se poate da mad mult
dat încă rezultatele aşteptate, din cauza cărbune, se poate ridica mai mult produc­ există cămin cultural încă de prin anul
nepregătirii corespunzătoare a locului de tivitatea muncii şi reduce preţui de 1951. Tot cam din acea vreme datează şi
muncă, a neselecţionării juste a muncitori­ cost al cărbunelui.
lor, a slabei organizări a muncii şi a lip­
sei unei preocupări serioase în experimen­ bază ale întregii economii naţionale — blemă dar şi destul de neglijente ca s-o
tarea lor. E de datoria tuturot Conducă­ trebuie să dea o atenţie mai mare folosi­ lase până acum nerezolvată.
torilor noştri din économie ca în afara rii tehnicii noi. Tehnica nouă nu repre­
de selecţionarea cadrelor şi pregătirea lor, zintă o îngreunare a activităţii colective­ comunal care are însă „scuze“ pentru că
să se ia măsuri din vreme ca în r oile
abataje, aceste combine să fie prevăzute
cu modificările de adaptare la condiţiile
straturilor din Valea Jiului şi mai ales a
celor înclinate de la mina Vulcan, lipdç
va trebui să se înlocuiască încărcătorul cu
o pîlnie de încărcare şi cu bara de şar-
nnere demontabilă. Toate aceste măsuri
•luate vor aduce o îmbunătăţire simţitoare
a rezultatelor obţinute.
In folosirea utilajelor se fac şi unele
excese, care duc la degradarea lor. Astfel,
la minele Lenea, Aninoasa, Uricâni şi al­
tele, se transportă Cu locomotivele cu acu­
mulatori mai multe vagenete decît pu­
terea acestora de tracţiune, ba chiar în
unele locuri de muncă cu producţie mare
sm t folosite locomotive du acumulatori de
două tone, în locul altora cu tonaj mad
mare.
Introduoînd pe sc:ară largă metoda de
lucru după graficul ciclic şi organizând
munca pe baze cu adevărat ştiinţifice, se
va îmbunătăţi folosirea acestor utilaje,
descoperindu-se noi rezerve de ridicare a
producţiei, a productivităţii muncii şi a
scăderii preţului de cost.
Cele semnalate sînt humai câteva din
aspectele pozitive şi negative principale
ale problemei creşterii randamentului şi
utilizării tehnicii noi în minele din Valea
Jiului. ' ferilor, persoanele cu treburi particulare
Se pune întrebarea : am folosit noi ra­ tribuind prin aportul muncii noastre . la să nu mai călătorească.
ţional aceste utilaje, le-am introdus acolo Creşterea potenţialului economic şi la în­
unde a fost posibil ? Cele menţionate în tărirea capacităţii de apărare a patriei.
zut iar granulaţia sa este prea mare, n-a
luat măsurile necesare în vederea îmbună­
tăţirii; sortării minereului şi a înlăturării
procentajului ridicat de steril. Acest luCru
a dus la greutăţi în buna desfăşurare a
procesului de producţie al furnalelor, gre­
utăţi ce puteau fi evitate.
Nelivrarea la termen a produselor şi de
o calitate necorespunzătoare, duce nu .nu­
mai la perturbaţii în procesul de produc­
ţie a! întreprinderii furnizoare ci şi la
greutăţi mari în activitatea întreprinderi­
lor beneficiare, care se văd la un moment
dat împiedicate în realizarea ritmică a
planului de producţie, precum şi în res­
pectarea planurilor proprii de livrări. Ne-
respeotîndu-se pianul de livrări se creează
greutăţi în buna aprovizionare a oameni­
lor muncii cu produsele necesare şi în
special cu produse de larg consum.
liv ra re a la tâmp a produselor fabricate
impune desfăşurarea unei m ari ofensive
în direcţia îndeplinirii planului în mod rit­
mic şi la toţi indicii. In ac'est scop, con­
ducerile întreprinderilor, organele de par­
tid şi sindicale trebuie să mobilizeze ma­
sele de oameni ai muncii la folosirea din’
plin a capacităţii de producţie a maşinilor
şi utilajelor din dotare, să lupte pentru în­
suşirea experienţei înaintate şi aplicarea
metodelor noi de muncă. Nu mai încape
nici o îndoială atunci, că livrarea produ­
selor fabricate se va face la timp. Acea­
sta depinde şi de felul cum maiştrii —
organizatori direcţi ai producţiei — luptă
pentru scurtarea ridului de fabricaţie.
Serviciile de livrări şi expediţii din ca­
drul întreprinderilor au datoria să expe­
dieze din timp produsele fabricate desti­
natarilor. iar atunci oînd observă că pla­
nul de livrări nu este respectat, trebuie
să anunţe de urgenţă Conducerile între­
prinderilor pentru ca acestea să ia cele
mai eficace măsuri în vederea înlăturării
deficienţelor ivite în livrarea produselor.
O mare atenţie trebuie acordată recep-
ţionării şi depozitării materiilor prime,
precum şi folosirii lor raţionale. Risipa
do materii prime şi materiale precum şi
terea preţului de cost ăl produselor — la
perturbări în procesul de producţie, la
pierderea caraciterisiticedor lor iniţiale şi la
scăderea calităţii pcţoduselar.
Pentru înlăturarea blocării cu produse
finite a locurilor de muncă şi a magazii­
lor, este necesar ca odată produsele termi­
nate şi recepţionate să fie dirijate spre
întreprinderile şi unităţile beneficiare, a -
vîndu-se grijă ca atât încărcarea cît şi
transportul să nu influenţeze în mod de­
favorabil asupra calităţii produselor. De
asemenea* întreprinderile beneficiare odată
ce le-au sosit expediţia,, să depună tot in­
teresul în vederea descărcării şi depozi­
tării mărfurilor în bune condiţiuni. Tre­
buie combătută practica unor beneficiari
care după ce şi-au descărcat m arfa desti­
nată lor. o lasă să-şi facă „stagiu!“ pe
rampe sau în alte locuri necorespunzătoa­
re, reclamând apoi că produsul respectiv a
sosit deteriorat sau nu corespunde întru
totul cerinţelor contractuale.
Majoritatea deficienţelor ce se observă
încă în livrarea şi primirea anumitor pro­
duse pot fi înlăturate, dacă toate între­
prinderile vor colabora mai strîns, ajutîn-
du-se reciproc în • înlăturarea anumitor
greutăţi survenite şi, de comun acord, să
ia măsurile Cele mai eficiente.
Ihtărindu-şi şi mai mult spiritul de
răspundere faţă de sarcinile asumate în
contractele' economice şi de livrări, m ă-
rindu-şi exigenţa faţă de calitatea produ­
selor ce trebuie liv ra te 'şi luptând necon­ Vina în această privinţă o poartă condu­
întreprinderile noastre — ca celule de toare şi în drept de-a rezolva această pro­
lor întreprinderilor carbonifere, cum se
exprim ă unii, ci un mijloc necesar şi obiec­
tiv ce se impune pentru a realiza sarci­
nile de plan, a mări productivitatea mun­
cii, a moderniza munca minerilor şi a
•creşte nivelul de trai al celor ce muncesc.
De aceea, momentan, preocuparea noastră de
căpetenie trebuie să fie producţia şi uti­
lizarea la maximum a ’tehnicii noi avan­
sate. Pentru îndeplinirea planului de pro­
ducţie la cărbune, sarcina noastră este
de a continua mecanizarea în abataje pe
baza posibilităţilor existente, de a spori
simţitor numărul maşinilor în funcţie, de
a le repartiza în mină conform specificu­
lui locurilor de muncă şi a le revizui şi
repara la timp. Trebuie să se acorde mai
multă atenţie ridicării calificării muncite--
xilcr, pentru a stăpînd tehnica nouă şi a o
folosi cu toată priceperea.
Hotărârea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului
de Miniştri cu privire îa desfiinţarea sis­
temului de aprovizionare pe bază de car­
tele şi raţii trasează ca primă sarcină în­
treprinderilor industriale — deci şi între­
prinderilor noastre carbonifere — să-şi
mărească producţia, să depună tot efortul
pentru creşterea productivităţii muncii şi
scăderea sistematică a preţului de cost
lichidarea fluctuaţiei şi indisciplinei în
muncă, sarcini ce nu pot fi realizate fără
întrebuinţarea raţională a tehnicii noi.
Să fim demni de sarcinile trasate, con­
DRUMUL SOCIALISMULUI
Din toate sporturile
LUPTE
Sîmbătă şi duminică s-a desfăşurat în
sala de sport a colectivului sportiv Hune­
doara, faza regională a campionatului re­
publican de lupte seniori. Au participat
colectivele sportive „Minerul“ Petroşani,
„Constructorul“ Petroşani, „Rezervele de
Muncă“, „Metalul" şi „Constructorul“ din
oraşul Hunedoara.
întrecerile au fost urm ărite cu mult in­
teres de spectatorii prezenţi în sală. Or­
ganizarea competiţiei nu ia reuşit să fie la
înălţimea aşteptărilor datorită faptului că
întrecerile au fost private ou superficiali­
tate de către activiştii sportivi ce răspun­
deau de buna organizare.
Rezultatele cele mai bune au fost ob­
ţinute de luptătorii din colectivele spor­
tive „Metalul" Hunedoara şi „Rezervele
de Muncă” Hunedoara,
FOTBAL
Duminică după amiază a avut loc pe
stadionul „Locomotiva" din Simeria un
joc amical de fotbal între echipa divizio­
nară „Minerul” Petroşani şi „Locomotiva”
Simeria care activează în campionatul re­
gional
Ambele echipe au prestat un joc tehnic,
cu numeroase faze spectaculoase, dove­
dind ou această ocazie şi o condiţie fi­
zică mulţumitoare. Minerii jucând în ve­
chea l<4r formaţie au reuşit să dispună cu
greu de tânăra echipă „Locomotiva“ Si-
m eria cU scorul de 3-1 (2-1).
P e stadionul „Metalul“ din Cugir s-au
întrecut echipele de fotbal „Flamura ro­
şie“ Alba-Iulia şi „Metalul“ Ougir. Me­
ciul s-a desfăşurat de-a lungul a trei re­
prize a cîte 35 minute. Victoria a revenit
metaiurgiştilor cu scorul de 2-0.
TENIS DE MASĂ
Comisia de tenis de masă de .pe lingă
Comitetul regional C.F.S. Hunedoara a or­
ganizat sîmbătă şi duminică la Qrăştie o
competiţie de tenis de masă dotată cu
„Cupa 16 Februarie“. L a întreceri au par­
ticipat 40 de concurenţi şi concurente re­
prezentând majoritatea raioanelor din regi­
unea noastră.
Iată rezultatele tehnice
Locul întâi echipe b ă ie ţi:
1. Alba-Iulia, 2. oraşul Deva, 3. Petro­
şani, individual b ă ie ţi: 1. Comei Cinci
Deva, 2. Emerich Hanic, Petroşani ; 3. E -
md! Rotea, Deva.
Echipe f e te : 1 Ougir, 2 Orăştie şi 3 De­ nice, să smulgă pământului roade mai îm­
va.
Individual fete: Cornelia Qlteanu, Cugir
(locul întâi), Eva Homarodeanu, Orăştie
(locul 2), Eva Kelemer, Petroşani, (locul 3.)
SCHI.
Duminică s-a desfăşurat pe pârtia de pe
muntele Parângul, faza regională a Spar-
tachiadei, de Iarnă a satelor la schi. Au
participat 18 concurenţi din regiunea Hu­
nedoara şi regiunea Timişoara. Organi­
zatorii s-au străduit să asigure partici­
panţilor cele mai bune condiţiuni de în­
trecere atât pentru băieţi cît şi pentru fe­
te. Cele mai bune rezultate tehnice au fost
obţinute de Otto Roth Timişoara la proba
d9 slalom uriaş şi de Corne! Neagu (Hu­
nedoara) la proba de coborâre.
—oOo—
Să se ştie că
Cinematograful „Vasile Roaită“ din
Orăştie nu are lemne de foc, die care
cauză spectatorii sînt nevoiţi a viziona
filmele în condiţiuni puţin îmbucurătoare.
tru . iarnă.
T. LĂZĂRESCU
corespondent. voluntar
ir
In comuna Rişouiiţa, raionul Brad, nu
dezinteresul unor organe direct răspunză­
Unul dintre acestea este sfatul popular
„nu se găseşte loc“, iar la autoimpuneri
„n-a avut timp“ să se gîndească.
Secţia culturală şi întregul comitet exe­
cutiv al Sfatului popular raional Brad in­
vocă cam aceleaşi motive.
Dacă aceste organe a r schimba placa
şi în loc de a invoca motive „obiective“
a r lua măsuri concrete, căminul cultural
a r putea deveni re a lita te ; şi în clădirea mentele planul a fost realizat, ci numai rea sarcinilor de plan şi pentru folosirea
cu 7 camere locuite de o singură persoană,
tineretul din comuna Rişculiţa ar putea
desfăşura o frumoasă activitate cultural-
artistică: ^ un fel de evidenţă,’ lucru ce duce la risipa
TOMA IOSIF
corespondent voluntar
ir
Minerii şi angajaţii de la I. C. F. sînt
transportaţi la locul de muncă cu un ca­
mion’ descoperit şi fără bănci. Pe. lîngă a-
cestea camionul mai •are şi păcatul de a
se strica foarte des lăsmd. muncitorii să
se descurce singuri. Trebuie menţionat
însă. că atunci cînd „din întâmplare“ ca-
minoul e în bună stare, muncitorii călăto­
resc „condensaţi“ şi unii rămân chiar pe
jos, pentru că şoferii transportă şi altfel
de călători de la care „pică“.
Acestor muncitori, care trebuie să călă­
torească în fiecare zi de la Vulcan la
Dealul Babei şi retur, trebuie să li se pună
la dispoziţie un camion în bună stare de
funcţionare şi în oare spre nenorocul şo­
G-H. MULEANCĂ
corespondent voluntar
Pag. 3
Roadele măsurilor tehnico-organizatorice 0 hoîărîre bine venită
In urma hotărârii partidului şl guvernu­ intensificarea controlului pe fiecare fază Apariţia recentei hotăriri a partidului
şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu
lui nostru din decembrie anul trecut cu de fabricaţie, lucru ce a dus totodată şi privire la organizarea şcolilor' profesio­
nale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şco­
privire la desfiinţarea sistemului de apro­ la îmbunătăţirea calităţii produselor. Tot lilor tehnice de maiştri, a fost cu mult
interes studiată de către toţi muncitorii
vizionare pe bază de cartele şi raţii, nu­ în scopul îmbunătăţirii Calităţii au fost din atelierul nostru. Cele arătate în acest
important document, le-am considerat pe
meroase colective de muncitori din indus­ înfiinţate brigăzi U.T.M. de calitate, .care deplin juste şi în aceiaşi timp mi-am adus
aminte de mai multe cazuri în care am
tria uşoară, mtensificîndu-şi eforturile, au dus la întărirea simţului de răspundere simţit imperios necesitatea unor asemenea
măsuri. Pregătirea cu care veneau în
desfăşoară o vie activitate In vederea personală a fiecărui tînăf faţă de pro­ producţie tinerii din şcolile profesionale şi
chiar din cele medii tehnice pînă acum, ?
măririi producţiei şi productivităţii mun­ dusul fabricat. de cele mai multe ori nu era cea dorită.
Aşa, de pildă, îmi amintesc cum au ve­
cii şi a reducerii preţului de cost. Prin traducerea în viaţă a acestor mă­ nit în producţie la atelierul nostru, tine­
rii , Beliu NAcolae, Kordoş Sigismund şi
Colectivul fabricii „Teba“ Sebeş, în ur­ suri, colectivul fabricii „Teba“ a reuşit să Dinu Ndcolae. Aceştia în şcoala unde fu­
seseră înainte de a veni la noi, se pregă­
ma apariţiei hotărârii, a trecut la luarea _ înregistreze realizări de seamă în munca tiseră pentru meseria de strungar. Gradul
lor de instruire era însă cu totul insufi­
unor măsuri tehnico-organizatorice care sa. Planul de producţie pe perioada 1-14 cient. La fel îmi aduc aminte că tot odată
cu ei a venit şi tânărul Şipoş Ioan, care,
transpuse în fapte, asigură o creştere pro­ februarie a.c. a fost depăşit la ciorapi de era trimis de către şcoală ca fiind drept
calificat în meseria de a ju sto r.. Pînă la
gresivă a volumului de produse şi îmbu­ mătase ou 1%, la ciorapi de bumbac- cu urmă, însă, singur a trebuit să-şi dea sea­
ma cît de slab stăpâneşte această meserie
nătăţeşte Simţitor Calitatea acestora. Prin­ 1,8%, la tricotaje de mătase cu 2,7%, iar şi mai mulţ chiar, să constate că în reali­
tate el a r avea mai multă .înclinaţie spre
tre măsurile tehnico-organizatorice luate la tricotaje de bumbac cu 5,4%. Tot în strung decât spre ajustaj, fapt oare l-a
determinat să ceară Conducerii aprobarea
se numără şi aceia a folosirii juste a uti­ această' perioadă s-au produs cu 8,1 % mai de a se recaldfioa în meseria de strungar.
lajelor din dotare. In acest scop, s-a for­ multe tricotaje de lină, planul valoric pe F a ţă de această situaţie, grupta de par­
tid şl comitetul sindical al atelierului nos­
m at o comisie care controlează modul cum întreaga întreprindere^ fiind îndeplinit în tru, împreună ou conducerea sectorului,
au luat măsuri imediate pentru aa tinerii
sînt întreţinute utilajele şi cum sînt uti­ proporţie de .107,9%. De asemenea, cali­ mai sus-amlntiţi, să fie recalificaţi la lo­
cul de muncă. Natural că aCeastă sarcină
lizate. Ea dă îndrumări practice muncito­ tatea produselor a crescut ou 3% faţă de ne-a revenit nouă muncitorilor mai vechi.
Şi Intr-adevăr, străduindu-ne zi de zi, aad
rilor de felul cum aceştia ‘trebuie să o u -1 ultimele luni ale anului trecut. reuşit să dăm tinerilor calificarea nece­
sară corespunzătoare încât astăzi, ei exe­
noască şi să folosească întreaga capacitate Contribuţia muncitorilor la obţinerea a- cută cu uşurinţă lucrări de bună calitate.
de producţie a utilajelor şi cum să pre­ cestor realizări se oglindeşte din plin prin Greutăţi de acest fel, am întâmpinat în
vină defectarea lor. mai multe rânduri şi aceasta datorită M u ­
lul defectuos în oare erau organizate şco­
In vederea reducerii deşeurilor şi a pro- • depăşirile de normă de 48-92% înregis­ lile profesionale şi tehnice.
ducerii de mai multe produse din aceeaşi trate de tov. Breazu Virginia, Oster Elena, Iată dar pentru ce eu personal, cit şi
tovarăşii mei de muncă din atelierul nos­
cantitate de materie primă, s-a trecut la Stranjan Cornel, Hada Ioan şi alţii. tru, au primit 'cu bucurie hotărârea apă­
rută în privinţa reorganizării şcolilor pro­
Sînt gata să înceapă însămînţările fesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a
de primăvară şcolilor tehnice de maiştri, socotind că
ea a venit la timp. Sînt sigur că de adum
In proiectul Directivelor Congresului al roşii, vinete, ardei şi altele, sînt pregă­ Inadpte din şcoli, vor ieşi muncitori şi m e-
ELlea al P.M .R se arată că sarcina tutu­ tite şi aşteaptă facerea paturilor calde în seriaşi bine pregătiţi, gata de a face faţă
ror oamenilor muncii de pe ogoare este de răsadniţe. De asemenea, gunoiul de grajd cu cinste sarcinilor de plan.
a spori cît mai mult producţia agricolă este transportat (20.000 kg)., iar pământiii
La hectar. In lumina acestor măsuri luate este ales pentru răsadniţe şi adus de la SOLOŞI GHEORGHE - maistru
de partid şi guvern, colectiviştii de la gos­ pădure, fiind un pământ în m ajoritate nu­ şeful secţiei strumgărie, ateMerul me­
podăria Colectivă „Drumul lui Lenln“ din mai ,din frunzar bogat în substanţe hră­
comuna Hia, au hotărât ca în acest an, nitoare. canic şef-I.C.S.H.
prin aplicarea justă a regulilor agroteh­
Lu crări de pregătire în vederea începe­ învaţă croitoria
belşugate. rii campaniei de primăvară, au mai fost
întreprinse şi pe alte terenuri. De exem­ Gospodinele din comuna Ghelar s-au
In vederea începerii ou succes a campa­ plu, terenul destinat pentru cultivarea sfe­ bucurat mult cîrid au auzit că în comuna
niei agricole de primăvară, colectiviştii clei de zahăr, în suprafaţă de 4 ha., a fost lor se va înfiinţa un cerc de croitorie
din această gospodărie, au întocmit un grăpait, ourăţindu-se resturile rămase de pentru ele. Săptămâna trecută bucuria lor
plan de muncă prevăzând toate lucrările ce La alte culturi şi transportîndu-se pe el a fost împlinită — s-au deschis cursurile
Le au de executat până la începerea în- 20.000 kg. bălegar de grajd pentru îngră- acestui cere
sămînţărilor. şare.
Prim a lecţie a fost predată celor 20 de
Astfel, la centrul de reparat maşini şi L a fel, în planul de muncă al gospodă­ femei care au participat, de croitoreasa
unelte agricole, ei şi-au reparat în în­ riei mai este prevăzută şi transportarea Lăsouţoi Mania.' Ea le-a arătat cum tre­
tregime inventarul agricol de care au ne­ bălegarului de grajd la eîmp pentru cul­ buie făcut -modelul de croi pentru cămă­
voie pentru aceste munci. Cele 7 pluguri, turile de păioase şi facerea iarovizăril ca r­ şile bărbăteşti. ILEANA FLORINCAŞ
7 grape, 7 căruţe, 3 semănători de griu şi tofilor pe oare-i vor însămânţa. Respectând
3 semănători de porumb, sînt unse şi de­ aceste sarcini, Colectiviştii au transportat corespondentă voluntară
puse în şoproane, aşteptând numai în­ la cîmp 50.000 kg. bălegar de grajd, pu­
ceperea lucrărilor. nând totodată la iarovizat îiitr-o cameră oinilor de plan cu utilajele din dotare ş
cu temperatură constantă, o cantitate de din materii prime, existente în apropiere
In afară de acestea, ei au trimis la la­ 800 kg. oaitofi. Printre cei mai harnici la pentru a nu aştepta numai livrări diir
boratorul regional pentru controlul se­ îndeplinirea acestor munci prevăzute în fonduri centralizate.
minţelor din Alba-Iulia, probe d e seminţe planul de muncă, au fost colectiviştii Dă-
de ovăz, borceag, trifoi, lucarnă şi floarea nilă Zenovie, Tiţu Cornelia, Negrilă Du­ In scopul- asigurării populaţiei cu toi
soarelui, pe Care le vor însămânţa în pri­ mitru, Orişsn Victoria şl OsoLan Ioan. mai multe produse alimentare, sfaturi!«
măvară. Tot acum, la centrul de selecţio­ populare comunale ce posedă livezi d«
nat clin comună, au început curăţatul se­ Cotectiviştii din Hia n-au neglijat nici pomi şi unele terenuri pe care din lipsa
minţelor, curăţind pînă în prezent canti­ aplicarea regulilor agrotehnice. Ei au pre­ de mijloace nu le pot întreţine şi Cultiva
tatea de 700 kg. seminţe de .ovăz şi bor­ văzut în plan, să aplice în această cam­ să le transmită întreprinderilor de indus­
ceag. panie pe întreaga suprafaţă de 21 ha. ce trie locală, care prin mijloacele de care
.va fi însămânţată ou porumb şi cea de 5 ‘dispun le pot valorifica mai bine, consti­
Pentru a asigura venituri băneşti în­ ha. ce va fi însămânţată cu oartofi, me­ tuind pentni ele o sursă de materii prime
semnate gospodăriei în acest an, consi­ toda însămînţării în cuiburi dispuse în pentru producerea de noi sorturi alimentare
liul de conducere a hotărât să cultive su­ pătrat, iar pe suprafaţa de 21 ha. cu tri­
prafaţa de 4 ha. cu le^ime. Seminţele ne­ foi şi 6 h a cu lucarnă însămînţatul îl O mare bază trebuie pusă pe ridicarea
cesare pentru însămînţarea legumelor în vor face- Cu maşina în rânduri dese. necontenită a calităţii produselor. Aceri
răsadniţe, pentru formarea răsadurilor de lucru poate fl realizat prin ridicarea ne­
contenită a cunoştinţelor profesionale a
Zilele trecute a avut loc o şedinţă a tate bună, s-a ajuns ca unele întreprinderi muncitorilor şi tehnicienilor, desehizîn*
du-se pentru aceştia cursuri de speciali­
comitetului executiv al sfatului popu­ printre care „Orişana“ Vaţa, „1 Mai“ Deva zare. De asemenea, este necesar ca ma­
şinilor şi utilajelor din dotare să li sa
la r regional în care s-a analizat activita­ şi „6 August“ Petroşani să nu-şi poată facă La timp reparaţiile preventive. •*
tea secţiei de industrie locală de pe lîngă livra toate mărfurile produse din cauza Rolul principal al industriei locale este
de a asigura populaţia cu produse de
sfatul popular regional. Din raportul pre­ proastei lor calităţi, creîndu-se stocuri do Larg consum. Sporirea volumului produc­
ţiei acestor bunuri se poate face prin mă­
zentat de tov. Gheorghiu Eugen, şeful mărfuri, fapt care a dus la blocarea fon­ rirea capacităţii de producţie a întreprin­
derilor existente, aplicarea micii mecani­
secţiei, şi din discuţiile purtate pe margi­ durilor şi la perturbaţii în procesul de zări la locurile de muncă şi prin intredu­
cerea unei stricte evidenţe asupra consu­
nea lui, au fost sc’oase în evidenţă unele producţie. mului de m ateriale şi materii prime. In­
dustria locală va trebui să tindă necon­
succese dobândite de către întreprinderile Slaba pregătire profesională a conducă­ tenit spre atingerea unui înalt nivel de
productivitate şi de continuă reducere a
de industrie locală în anul trecut, pre­ torilor întreprinderilor din industria lo­ preţului de cost. In această direcţie, con­
ducerile întreprinderilor vor trebui să sta­
cum şi în luna ianuarie a. c. cală, nefolosirea din plin a utilajelor, ne- bilească norme de producţie pentru fiecare
fel de muncă, înlăturîndu-se astfel tim­
Dacă în anul trecut s-a reuşit ca numă­ respeotarea reparaţiilor preventive a aces­ pii morţi, întărind totodată spiritul de
răspundere faţă de produsele fabricate.
rul sortimentelor produse de industria lo­ tora, nefolpsdrea resurselor locale aştep-
Conducerile întreprinderilor, organele
cală că sporească mereu, totuşi volumul tîndu-se ca materiile prime şi materialele de .partid şi sindicale, sfaturile populare
comunale şi raionale precum şi secţia de
acestora n-a fost mulţumitor faţă de ce­ să fie repartizate numai din fonduri Cen­ industrie looală de pe lingă sfatul popu­
lar regional au datoria să analizeze pro-
rinţele mereu crescânde ale maselor de tralizate, au făcut ca întreprinderile să fuiţd toate posibilităţile de care dispun
pentru a asigura o continuă dezvoltare s
consumatori. Acest lucru iese şi mai mult nu-şi poată îndeplini sarcina de prime întreprinderilor de industrie locală^ orien-
tîndu-şi activitatea în direcţia producerii
în relief din comunicatul Direcţiunii Cen­ ajutoare ale economiei în asigurarea popu­ a cît mai multe bunuri de larg consum
oare sînt cerute şi căutate de populaţii
trale' de Statistică de pe lingă' Consiliul laţiei cu bunuri de larg consum. S -a ob­
'.unciioare. Antrenînd muncitorii în apli-
de Miniştri al R.P.R. cu privire la îndepli­ servat de asemenea, că întreprinderile de oarea metodelor înaintate de muncă şi or-
ganizmd întrecerea socialistă pe bază d<
nirea planului de stat pe anul 1954, unde industrie looală fabrică acelaşi fel de criterii juste, colectivele întreprinderii oi
de industrie looală vor putea face faţă ci
se arată că unele întreprinderi, de indus­ produse, cu toate că nu sînt căutate, lu­ cinste cerinţelor. oamenilor muncii, con­
tribuind din plin la traducerea în viaţă €
trie locală — printre Care şi cele din re­ cru ce duce La orearea.de stocuri de m ăr­ prevederilor plenarei lărgite a C.C. a
P.M.R. din august 1953.
giunea noastră — n-au acordat toată aten­ furi şi împiedică dezvoltarea normală a
A. CIBIAN .
ţia folosirii resurselor locale, în vederea întreprinderilor.
îndeplinirii sarcinilor de producţie. O mare vină în existenţa unor aseme­
In luna ianuarie a.c., deşi planul glo­ nea lipsuri o are şi secţiunea de- indus­
bal pe toate întreprinderile de industrie trie locală de pe lîngă sfatul popular re­
looală din regiunea noastră a fost realizat gional, oare nu a îndrumat şi controlat
în proporţie de 107,5%, nu se poate spune conducerile întreprinderilor de felul cum
că e mulţumitor. ¦ Nu la toate sorti­ acestea trebuie să lupte pentru îndeplini­
la unele, negiijîndu-se de multe ori sor­ din plin a resurselor locale. Secţiunea nu
timentele ce erau căutate de consumatori. a orientat în suficientă măsură activitatea
Preţul ridicat al unor produse executate întreprinderilor în a produce, cele mai'
în cadrul întreprinderilor de industrie lo­ căutate mărfuri, iar *acolo unde existau
cală se explică prin faptul că •materialele ‘ greutăţi, n-au fost luate la timp măsuri
ce intră în prelucrare se predau fără nici pentru înlăturarea lor.
In vederea înlăturării lipsurilor arătate,
materiei prime şi a materialelor şi chiar este necesar în primul rînd, ca toţi. con­
la sustragerea lor. L a întreprinderea „I. C. ducătorii întreprinderilor de industrie lo­
Frim n“ Orăştie, \s-a ajuns în anul trecut cală să-şi ridice nivelul profesional, să
ca la uneio sortimente preţul de cost să cunoască în aprofunzime problemele de'
fie depăşit cu aproape 40%, din cauza pri­ conducere ale întreprinderii, să posede
mirii unor m ateriale necorespunzătoare cunoştinţe suficiente în direcţia cunoaş­
din care au fost confecţionate produse de terii posibilităţilor pe care le are între­
proasta Calitate, sau din cauza risipei de prinderea respectivă în fabricarea de noi
materiale. sortimente cerute de consumatori. Ei tre­
. Sfaturile populare raionale Sebeş, Petro­ buie să se preocupe în special de profi­
şani şi Haţeg au sprijinit în m are mă­ larea justă a activităţii secţiilor din sub­
sură întreprind erile-de'industrie locală din ordine, de producerea sortimentelor ce­
raza lor de activitate în producerea de noi rute de populaţie, produse oare pot fi
sortimente de bunuri de larg consum des­ fabricate în cantităţi cît mai mari.
tinate populaţiei. Nu acelaşi lucru l-au fă­ Dezvoltarea şi lărgirea sortimentelor în
cut sfaturile populare raionale Ilia . şi întreprinderi trebuie făcută pe baza ce­
Orăştie, care consideră că întreprinderile rinţelor populaţiei şi pe baza procurării
de industrie locală depind numai de sec­ materiei prime, pe cît posibil din raza re­
ţia de industrie locală de pe lîngă sfatul giunii, pentru a nu produce întârzieri în
popular regional şi că ele se pot dispensa obţinerea acesteia. De asemenea, este ne­
de orice răspundere. . cesar ca întreprinderile să folosească mai
Neluindu-se în considerare faptul că bine resursele locale, analizând toate po­
oamenii muncii pretind mărfuri de cali­ sibili lăţile ce pot asigura îndeplinirea', sar-