Page 2 - 1955-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Pesifry asigyrsree îndeplinirii „!n ajutorul celor ce studiază Conform cu originalul A apărut:

pianului Ba f@fi indicii în învăţămîntu! de partid“ O întim plare fericită m -a făcut ia gă­ Nu ştiu dacă aţi aflat, sau nu, că Stoi­ Lupta de clasă
sesc deunăzi o scrisoare deschisă. După
In Editura de stat pentru literatură po­ cu loarea-i gălbuie, am dedus că e p ier­ cescu E lvira m unceşte după... v ech ea zl- Organ teoretic şi politic al Comitetului
dută cam de m ultă vrem e. Nu m ă bucur cătoare p op u la ră: „Cine-m parte, parte-şi Central al Partidului Muncitoresc
Anul trecut, între­ repartizat 180 m. c. litică, vor apare două colecţii de broşuri şi nu-mi pot tn gădu i s ă răm în r ec e fa ţ ă fa ce" şi „natural” că întîm pină greutăţi. Român
de d ezn ăd ejd ea celu i care a p ierd u t-o şi,
prinderea noastră a OLTYAN IOSIF întreprinderea locală care vor trata probleme de tehnică, eco­ dacă nu m ă înşel, fa ţă de frăm în tarea ce­
lui care o aşteaptă. Buna-cuviinţă îm i im ­
dobîndit rezultate fru­ directorul uzinei „Victoria“ Călan „Ilie PintilIe"-Himedoa- nomie şi organizare a producţiei industri­ pune să redau aici scrisoarea aşa cum este A şa d e p ild ă „p a r te a ” pe care şi-o face Seria a V-a, Anul X X X V , nr. 1
ea în original. N ădăjduiesc că înfriguratul din p r o d u sele ce le m a n ev rea ză, treb u ie Ianuarie 1955
moase în munca sa, ----- na, deşi are posibd- ale şi agricole. destinatar va avea norocul s-o citească. transportată la dom iciliu. Dar dum nea­ SUM AR:

L a numeroase sortimente a a : tucerie co­ bdliiităţi, nu livrează în cantităţile cerute Ou privire ia problemele agriculturii vor Tovarăşe preşedinte, v oa stră, tov arăşe R ad u R om ulus, c a p r e ­ Editorial: Forţele lagărului democraţiei şl
V reau să vă spun, de la bun început, că
mercială, sobe, vase negre, cooMLe, piese nisipul galben pentru turnătorie. O gravă apare următoarele te m e : nu din interesul m eu personal v ă scriu. şedinte, nu ţineţi cont că aceasta necesită socialismului sînt de neînvins.
Nu, tovarăşe preşedinte, nu, vă scriu pen ­
mecanice, montaj, cazane de băi, etc., de delăsare manifestă I.C.S.M.-Călan în exe­ — „Condiţiile de viaţă a plantelor“. fo r ţ ă fizică, n u ţin eţi con t c ă d în sa n u -i Ş t Voicu: Planul cooperatist al lui Lenin
tru interes comun, pentru interesul
la secţia turnătorie s-au înregistrat depă­ cutarea investiţiilor industriale. Motivînd — (?Lucrările de .pregătire a solului îna­ UJi.C.C.-tdui Ilia-D eva pe care-1 condu­ decît o fe m e ie şi... nu e uşor. N e ţinînd
cont de aceste lucruri „ elem en tare”, p r e ­
şiri de pian de 2,4—36,3%. De asemenea, că n-are personal suficient calificat şi ne- inte de semănat“. ceţi. Iată despre ce este v o rb a : cu m ş l d e trecu tu l „ d oa m n ei S toicescu ”, — îndrumar preţios în opera de construire
La instituţia dum neavoastră, după cum nu v-aţi dat interesul să „angajaţi o ordo­ a socialismului în R.P.R.
1 Indicele de utilizare a fum atelor a fost caiMlcat, o serie de lucrări Importante ca: — „Măsuri pentru refacerea şi dezvol­ nanţă” care să-i poarte plasa cu diferite M. Petrescu: Lupta lui Lenin pentru funda­
bin e ştiţi, fu n cţia d e referen t tehnic o sortu ri d e alim en te „în v îr tite ” d in stocu ­ mentarea bazelor organizatorice ale parti­
depăşit cu 3%, declasatele reduse faţă de lucrări sociale Ia furnale, alimentarea cu tarea plantaţiilor de vil şi pomi“. rile U.R.C.C.-ului. dului proletariatului (voi. 7 al Operelor lui
ocupă Stoicescu Elvira. De cînd şi pînă Lenin).
procentajul admis, iar indicii de consum apă potabilă, canalizarea uzinei şi a colo­ — „Măsuri pentru mărirea numărului
cînd nu ştiu ; dum neavoastră poate ştiţi A 50-A ANIVERSARE
la furnale au fost realizaţi în proporţie de niei muncitoreşti, etc., au fost abandonatei, . animalelor domestice şi ridicarea produc­
şi asta. Nu în ţeleg însă cum de aţi răm as
94%, reuşindu-ee astfel oa plănui anual sau s-a lucrat numai periodic. tivităţii lor“. străin fa ţ ă d e „p r eo c u p ă rile “ a c e s te i fu n c ­

La fontă să L1» îndeplinit la data de 27 Trustul 4 construcţii Hunedoara, res­ — „Punerea în cultură a terenurilor ne­ ţionare, cum v-aţi îngăduit să treceţi cu

decembrie. pectiv întreprinderea 401 Construcţii, e- cultivate precum şi a celor supuse degra­ v e d e r e a p e s te „iniţiativele“ ei. Şi ca o consecinţă a acestei neglijenţe, A PRIM EI REVOLUŢII RUSE

Realizările obţinute în anul trecut, se xecută blocurile pentru muncitorii noştri. dării“. După cîte îm i aduc am inte în vara anu­ m anifestate de întregul consiliu de con­ Tezele Institutului Marx-Engels-Lenin-Stalin
lu i 1954 o b u n ă can titate d e leg u m e şi z a r ­ d u cere a l U.R.C.C., d în sa e ste n ev o ită s ă de pe lingă C.C. al P.C.U.S.
datorase pe de o parte, muncii entuziaste Calitatea toarăriLor executate de această — „Despre sămânţă şi sisteme de se­ s e tra n sfo rm e în „ h am al” şi să-şi ducă sin­
zavaturi, in lo c s ă f i e d istrib u ite d in timp gură „tîrguielile” acasă. V. Cheresteşlu: Influenţa primei revoluţii ruse
a coiecbLviilud de muncitori, tehnicieni şi întreprindere lasă foarte mult de dorit m ănat“. la consum atori, au fost puse la „pastram ă“ asupra mişcării revoluţionare din Romînla.
DIN EXPERIENŢA
ingineri oare şi-ou orientat întreaga lor Deşi s-a predat trustului Încă din anul — „Despre cultura cerealelor în R.P.R.“ în păm înt, din ordinul dat de Stoicescu

capacitate şi putere de muncă în direcţia trecut tablă gaâvanizată pentru executarea — „Cum putem abţine recolte mari la Elvira. (Din n eglijen ţa ei produsele des­ A tîta doar am avut de spus şi regret MUNCII DE PARTID
îndeplinirii planului, cît şi a măsurilor burlanelor şi jgheaburilor de scurgerea a- culturile de plante tehnice, Cartofii şi le­
tehitico-organizatorice luate de către do- ped de pe acoperiş, nici pînă astăzi nu gume“. pre care este vorba s-au stricat). c ă n u v - a ţ i sez isat d u m n eav oastră d e toate A. Onescu: Pentru îmbunătăţirea selecţionă­
Ieativui de conducere. Printre măsurile s-au confecţionat lucru Ce a făcut ca blo­
tebnioo-organizatorice aplicate în cadrul curile să fie de pe acum stropite, pereţii — „Modul de sporire a bazei furajere Dar din partea dum neavoastră nimic. acestea înainte de a vă spune eu. rii şi repartizării cadrelor.
uzinei noastre se numără : modificarea pa­ având un aspect uriti fin R.P.R. şi justa ei folosire“. N ici o „în c u ra ja r e ", nici o „e v id e n ţier e “ Aş vrea să m ă înţelegeţi şi să nu m ă RĂSPUNSURI
tului de turnare la furnalul nr. 2, organi­
zarea sistemului de control şi ock>rdonare Bazat pe experienţa dobândită în anul — „Planificarea şi organizarea muncii in m uncă. P u r şi sim plu aţi răm as pasiv. m ai puneţi în situaţia de a vă scrie a LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR
în sectorul furnale, înlocuirea prin tipare trecut, colectivul uzinei noastre a pornit SJM.T.-airilor şi G.A.C.-urilor“. I. Chlrculescu : Ce înseamnă schimb prin piaţă
a procedeului de turnare a fontei în ni­ hotăirît la luptă pentru înlăturarea lipsu­ In fine, să zicem că asta a fost şi a tre­
sip, întrebuinţarea gazelor epurate de la rilor şi greutăţilor. In acest sens, condu­ — „Planificarea şi organizarea muncii cut. S e pune însă problem a situaţiei ac­ doua oară. şl în afara pieţei; oe Înseamnă piaţă orga­
furnale la usdâtoria turnătoriei, terminarea cerea uzinei împreună cu comitetul de GA_S.-ufri3.or“. tuale.
mecanizării depozitului de minereu, in­ partid şi comitetul de întreprindere, a ela­ Sînt nerăbdător nizată şi neorganizată?
troducerea apucării metodei sovietice F i- borat o serie de măsuri tefanico-organlza- ¦— „Organizarea întovărăşirilor agricole
toriCe, menite să ridice producţia şi pro­ şi a asociaţiilor simple pentru lucrarea în T. BULBUCANURăspunsuri în legătură cu dezbaterea proiec­
comun a păm!întuilud“,.
:k tului Statutului modificat al P.M.R.
— „Ajutorul tehnico-material şi finan­ Acum, m ă simt uşurat. Nu că aşi fi fă ­ CRITICĂ ŞI BIBLIO GRA FIE
ciar, dat ţărănimii muncitoare în vederea
cut c ev a d e o s eb it (asta s-o fa c ă c e i în P. Lucacl: Pentru o revistă ,combativă, strîns

drept) ci, pentru că nu m ai am asupra legată de viaţă a Uniunii Tineretului Mun­

Iipov lia furnale, etc. ductivitatea muncii, să îmbunătăţească ca­ ridicării producţiei agricole“. m e a un d ocu m en t stră in şi n eaju n s la d es­ citor.
tinaţie unde tşi p oate găsi efectul. T. Bugnarlu: In legătură cu culegerea „Texte
Cu toate acesteia, întreprinderea noastră litatea produselor şi să ducă la scăderea Cu priv ire la p rob lem ele de industrie
Aş fi fericit de-a binelea dacă scrisoarea privind dezvoltarea gîndirii social-politlce
n -a putut să-şi îndeplinească planul.anual continuă a preţului de cost. Printre aces-, v o r a p a r e u rm ă to a re le t e m e : a r f i citită d e cin e treb u ie, şi mai ales în Romînia“ (scrisoare primită la redacţie).
Răspunsul Institutului de Filozofie al Acade­
decât în proporţie de 88,7%, fapt condi­ tea se n u m ără: confecţionarea prin mij­ — „Organizarea Conducerii industriei so­
ţionat de neteidepMnlirea planului la toate loace proprii a unei maşini de amestecat cialisto“.

sortimentele. pământ refractar, terminarea podului ru­ — „Fondurile de producţie ale unei în­ dacă aş găsi şl răspunsul. miei R.P.R.

In ceea ce priveşte reducerea preţului lant ou magnet de la hala furnalelor. In­ treprinderi socialiste. Fondurile fixe şi I. DRUMEŢIU Din partea redacţiei revistei „Lupta de clasă1

de cost, acesta în loc să scadă a crescut. troducerea unui pulverizator de aer Com­ fondurile circulant©“.

Da acest iuCrii a contribuit în primul rtnd, prim at pentru stropirea ooohileior cu şvesrţ, — „Productivitatea muncii în industria

rDerealdzarea indicilor de plan, iar în ăl utilizarea justă a personalului indirect socialistă şi mijloacele pentru creşterea ei

doilea rind, organele noastre interne în­ productiv, studierea sporirii permanente a continuă“.

sărcinate cu urm ărirea şl ootntroiarea si­ producţiei bunurilor de larg consum, in­ — „Normarea tehnică a muncii şi sala­ oooooooooooo oooooooooooo

tuaţiei preţului de cost, care nu. şi-au fă­ troducerea graficelor pentru urm ărirea ca­ rizarea în întreprinderile socialiste“. | In loc de „interviu“ Fişa nr. 185 f

cut datoria cum se cuvine. Răspunzători lităţii pe sortimente, etc. — „Hozrasclotui, preţul de cost al pro­ In dorinţa de a scoate la Iveală cîteva — Nu ?... Atunci cine merge pe teren ?
din realizările Comitetului pentru cultură
se fac tovarăşii Cîmpeanu Gheorghe de la Pentru transpunerea în fapte a acestor ducţiei industriale şi căile reducerii lui“. fizică şl spori al raionului Orăştle, în ceea — Pe teren, merg instructorii voluntari
ce priveşte Spaitachlada de lamă a satelor, şi mal merg... instructorii voluntari şL..
serviciul planificării, Hondea Gheorghe măsuri este necesar oa toţi inginerii şi — „Dupta pentru realizarea pianului de un redactor de la ziarul nostru, a vrut să Tovarăşa Alina, bibliotecara GUAriLui ^
stea de vorbă cu tov. Munteanu NIcolae,
responsabil au urm ărirea preţului de cost, tehnicienii uzinei să se preocupe mai in­ producţie în mod ritmic, la toţi indicii şi — Dar tovarăşul preşedinte nu merge ? muncitoresc a URUM-Petroşani îşi cunoaş- O

BoicesCu NIcolae şetM secţiei post-oalcul tens de ridicarea calificării profesionale pentru calitatea produselor“. —B a da, merge şi ei, uneori. cititoriL Dacă o întrebi care este <

şi Dobcra Iosdf Inginerul şei. O mare parte a muncitorilor şi în special a tinerilor de In aceeaşi colecţie vor m ai a p a r e : — Acum, de pildă, unde-i du s? cei mai bun cititor, ea nu întârzie prea J
din vină o are întreaga conducere a în­ la turnătorie, mobilizindu-i la cursurile de — „Industria looală şi cooperaţia m eşte-
treprinderii. calificare. Tovarăşul inginer Mdrcea Ndco- __ougix. m ult cu răspunsul. Mângâie cu privirea <
!Lae, şeful serviciului tehnic, trebuie să se ir—! „Organizarea şi funcţionarea comer­
— In problema Spariachiadei ? teancurile de fişa ale cititorilor, ririduite <

_ ş i ^ asta. ou grijă în tr-o cutie, epod o alege pe a ce - <

O cauză principală care a influenţat ocupe cu mai mult spirit de răspundere ţului socialist în RJP.R.“. preşedintele acestuia. Deoarece Insă, tova­ — Dar în alte părţi unde a mal fost ? ^ mai harnic cititor fără să greşească. .

creşterea preţului de cost o constituie şi de activizarea Cercului A.S.I.T. şi a ca­ tr—„Sistemul financiar în R.P.R. Caracte­ răşul Munteanu NIcolae nu a fost găsit, re­ — A mad fost la... Cugir şi... la Cugâr... 185. Această fişă este a lui F ieraru \

numărul m are de rebuturi produse de că­ binetului tehnic, antrenând şi iniţiind rul de clasă al pcld/ticti fiscale“. dactorul nostru a stat de vorbă cu tovară­ — Aoum, dacă ai vrea, să-m i spui con- V!ctOT- * WMtotedl îiteă din «nul <
tre secţia turnătorie. Tovarăşul Ţăranu muncitorii în aplicarea metodelor avan­ însuşirea de către activiştii de partid şi
Ioan, şeful secţiei turnătorie şi maiştrii de sate în producţie, făcându-1 să dea o luptă şul Munteanu Petru, referent tot la comite­ creţ, dumneata personal ce anume luereri 1950- 10 ^ r t o r u l ei, fişa este îmfpeStri-
de stat precum şi de cei ce urmează cursu­
rile învăţământului de partid, a cunoştin­ tul amintit. Dăm mal Jos rezultatul acestei In cadrul comitetului 7 t““ ^ de 011101111 ? “ a11*®- P « " “10 ]
convorbiri. cu d n d ani în u n n ă ,,
— Eu 7... eu mă duc... pe teren, adică... Pri” “ 1»

la fiecare sortiment s-au preocupat în prea permanentă şi hotăritâ împotriva rebutu­ ţelor cuprinse în aceste broşuri, va con­ — Pe t,e re n ?p_ e„Ueni,de, de panri,unm^Oe pe t, e r e n „7 tseenini usmăiăr.ă._Peai t,i.„mVpausi,loac ceT.lraubVaiccdtoovr şd prie- <<
— Pe adoi, răştie şi... era uce-
mică măsură de respectarea grafic'eior de rilor. tribui la îmbunătăţirea conducerii de că­ pe
— Din câte cunoşti dumneata, oare este nic la turnătorie. Ii plăcea foarte mult să
Cu sprijinul şi sub îndrumarea comite­ tre partid a unităţilor economice din In­
" turnare şi am estecarea nisipurilor. tului de partid şi a comitetului de între­ dustrie, la Creşterea niveiuilui muncii de >.situaţia' Spanbachiadei de iarnă din acest acasă. citească. Această dorinţă a liud a devenit
Nerespectarea îndeplinirii planului la prindere, tehnicienii Zăvoianu Petru, Nis- partid pentru ridicarea agriculturii.
tor Ştefan şi Romoşan Gheorghe să lupte >r a i o n ? — Bine, dar tovarăşul -preşedinte e de pînă la urmă 6 pasiune. Pe fişă'îi sînt în­
toţi indicii se datoreşte şi întreprinderilor permanent pentru aplicarea şi moi largă a — ooo—
cu oare avem încheiate contracte econo­ > — Situaţia ?... păi, situaţia, cum să zic... adord ? semnate şiruri lungi de cărţi diferite.
mice, fiindcă nu se ţin de angajament, In vederea
J e bună. — Păi el mi-e rudă. Numai în decursul anului 1954 pe fişa

> — Al putea să-m i spui în ce anume lo- — Dar tovarăşul preşedinte ai com ite- 185i Q utemJstulul v icto r Fieraxu au fost

metodelor sovietice, să urmărească în fie­ etapei raionale de şah calităţi a fost ţinut în ultima vreme con- tulul executiv a sfatului popular raional, 5g do Multe din acestea
care 2d ce rezultate se obţin în întrecere,
nelivrînd la timp produsele de care avem cum sînt îndeplinite angajamentele, lup­ Colectivul sportiv „Recolta“ din B ră - cursul de şah 7 ce spune de asemenea chestiuni ? !!în* noi, apărute In ultimul timp, c a :
nevoie, sau tărăgănînd nepermls de mult tând pentru înlăturarea greutăţilor şi fo­ nişca, a organizat zilele trecute etapa co­
unele lucrări din cadrul investiţiilor. Mi­ losirea din plin a timpului de ludru. munală a concursului de şah. La această — Oum să au. S -a ţinut la T ărtăria şi — E l 7... E l nu spune n im ic: tace şl se M esteacăn ul Alb", „Anii împotrivirii“,
nereul furnizat de minele Tediud de pildă, etapă au participat 6 grupe de şahişti.
nu ne soseşte în cantitate suficientă şi de s-a mai ţinui încă la... T ărtăria şl la... uliţă, cînd se uită. De obiced „n-aude, nu nouălea val“ şi altele.

— Spune-mi te rog, cum anume a de- vede“. Victor este turnător la fitlngăria URUM-
pe fişa lud de bibliotecă, se pot
ours concursul don această comună ? — ¦?* acum încă o întrebare. T e-aşi ruga

calitate corespunzătoare. Procentajul fle­ Pornind cu încredere la muncă pentru Câştigătorii concursului au to s t: Mods© — Concursul ?... Acesta a decurs... bine. să-m i spui, ce anume îţi propui în munca înregistrate şi cărţi de specialitate.
rului în minereu nu este conform S.T.A.5.- îndeplinirea planului de producţie la toţi Aroadie, Olaru Ştefan şi Moraru Ioaohlm.
*uluL indicii, colectivul uzinei „Victoria“ Călan Ei vor participa la etapa raională a con­ [ De altfel eu n-am fost pe acolo. de viitor ? „Cartea tumătorulud“, de pildă, a fost stu - !
va putea să dea un aport preţios tradu­ cursului de şah. — Dar cine a fost?
„Combustibilul“ Deva, deşi a facturat cerii în viaţă a plenarei lărgite a C.C. al — A fost un instructor voluntar. — Ce îmd propun ?... îmi propun... să cu multă atenţie. Cu ajutorul dărţi- 4
P.M.R. din august 1953, livrînd înainte de Şahiştii din Brănişaa se pregătesc in­
pentru a fi livrate uzinei noastre în tri­ tens în vederea concursului raional. fiu m ai vigilent şi să nu mai dau nimănui lor şi_^ ^ dicat nivelad cultural şi profe- %
mestrul IV 1954 o cantitate de 1.000 m.c.
OCTAVIAN M. - Ataned sp u n e-n * te rog despre o lo- P<*M dtatea, do a-m l pmrn atîtea Sritrebări Iată de ce Victor Fieraru s© desparte j
sâcâite, câte m i-ai pus dumneata. cu părere de rău de flecare carte citită. •
lemne de toc, pînă în prezent abia ne-a termen produsele ce le execută. corespondent voluntar , calitate în care ai fost dumneata. aşa cum s-a r despărţi de un prieten drag.
— Una în care am fost eu ?... Păi eu... Concluziile, socotim că sânt clare.

>eu, n-am fost nicăieri

<x>oooooooo<x>ooo<x>oooooooc><xxxx>oo0000CK>00O<h><>oo<X><X>O00000<X><XXX><XXXXXX><XX><XXXXXXXXXXK><XXX> OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO ooooooooooooooo^oooooooo

Sfaf agricol loace simple şi anume : din lotul de se­ Dintre culturile care se însămânţează DIN TOATE SPORTURIL E

minţe se numără patru probe a câte 100 primăvara, cel mai mult suferă de pe ur­

Pregătirea seminţelor — mijloc sigur boabe luate la rînd fără alegere. Se iau ma dăunătorilor ovăzul şi mazărea.
de sporirea recoltelor
apoi farfurii sau lăddţe în care s-a pus Ovăzul, suferă de pe urma atacului de

un strat de nisip de 2-3 cm., peste oare tăciune zburător, care este cunoscut de SCHI.- Zilele trecute au avut loc pe pâr­ desfăşura în cele mai bune condiţii. Co­
tiile de schi de La Straja finalele campio­ mitetului raional C.F.S. Petroşani îi revine
se seamănă seminţele la distanţă de 1 cm. fiecare cultivator. natului de schi ale asociaţiei „Minerul“ pe sarcina de a lua cele mai juste măsuri in
anul 1955. L a întreceri au participat schi­ eliminarea pe viitor a .lipsurilor semna­
Curăţirea şl sortarea seminţelor gospodăriei de a cunoaşte gradul de cură­ bob de bob, apoi se acoperă cu o bucată de T ratarea ovăzului contra tăciunelui zbu­ ori şi schioare din colectivele sportive „Mi­ late mai' sus.
ţenie al seminţei, puterea de încolţite, a - nerul“ din localităţile Lupeni, Vulcan,
Se ştie că loturile de seminţe aşa cum tacui cu dăunătorii animali şi vegetali sugativă sau pânză. Farfuriile se păstrează rător, se face pe cale umedă cu soluţie Aninoasa, I.M P., Petrila, U.R.UJVLP., Şo- F O T B A L : Aproape în fiecare zi poţi
rezultă la recoltare, conţin o mulţime de (ciuperci şi insecte). Numai cunoscând toate ridani, Sărmăşag, Codlea şi Bucureşti. vedea pe terenul de sport din Petroşani,
corpuri străine Ca: boabe seci, sparte, acestea, se pot lua măsuri de m ărirea la temperatura camerei, având grijă oa de foimalină oare se găseşte la cooperaţi- . numeroşi tineri jucători de fotbal ai co­
crăpate, încolţite, boabe de alte plante cul­ cantităţii de sămânţă ce trebuie să se dea Cele mai borne rezultate.au fost obţinute lectivului sportiv „Minerul“ care, sub în­
tivate, buruieni, pleavă, paie, boabe mici, la hectar. nisipul să fie menţinut mereu în stare vele din comoine. Soluţia se prepară luân- de Comeia Puia (I.M.P.) la proba de sla­ drumarea antrenorilor, se pregătesc ou
care nu sînt recomandabile pentru a fi lom uriaş, Iosdf Oraghei („Minerul“ Pe­ m ultă dragoste pentru apropiatul sezon
însămânţate. Toate gospodăriile agricole de stat, gos­ umedă. du-se 100 litri apă în care se pune 350 cen- trila) la proba de 15 km. şi Aurel Cuge- de vară.
podăriile colective, gospodăriile anexe de reanu („Minerul“ Vulcan) la proba de fond
Pentru curăţirea şi' sortarea seminţelor pe lângă întreprinderi şi instituţii, înto­ După 3-8 zile în cazul cerealelor, sau tilitri formalinâ (40%) pentru 1.000 kg. să­ 30 km. In acelaşi timp când fotbaliştii colecti­
mici, ca seminţele de legume, se folosesc vărăşirile agricole, precum şi toate gospo­ vului „Minerul“ Petroşani se străduiesc
sitele de mână, iar pentru seminţele cu dăriile ţărăneşti din regiunea noastră oare 3-20 zile în cazul legumelor, seminţele în­ mânţă se foloseşte cantitatea de 270 litri ? să-şi formeze o tehnică superioară, arbi­
boabe m ari şi alungite c a : griu, orz, ovăz, produc şi pun în vânzare seminţele, sînt De curând în comuna Dîlja Mare raio­ tri de fotbal, din acest raion se pregătesc
se folosesc vânturătoriie, trioarele şi selec­ obligate să controleze calitatea lor prin colţesc. După ce seminţele au încolţit, se soluţie. Tratam entul •de soluţie de form a- nul Petroşani, s-a desfăşurat în cadrul cu seriozitate în sălile de sport pentru for­
toarele. laboratorul regional de controlul semin­ spartachiadei de iarnă a satelor, concursul marea unei condiţii fizice cît mai bune.
ţelor, care funcţionează în oraşul Alba- numără boabele încolţite din fiecare far­ lină se face ou cel mult o zi înainte de de schi şi săniuţe, organizat de către co­
Pentru seminţele cu bob rotund (sferic) Iuilia. lectivul sportiv „Recolta“. Cu această o- GIM NASTICĂ: Duminică dimineaţa a
oa : mazăre, măzăriche, meiul, rapiţă, etc. furie. Facultatea germinativă (puterea de însămânţare, cufundîndu-se sămânţa în va­ cazie, au participat un număr de peste 73 avut loc în sala de sport a Şcolii medii
se foloseşte taiorul spiral (melc). Pentru verificarea calităţii seminţelor In de tineri şi tinere sportive din această co­ romîne din Petroşani un minunat concurs
laborator, toate gospodăriile agricole, tre­ încolţire) se stabileşte făcând media semin­ sul ou soluţie în care se ţine 5-10 minute, mună. de gimnastică rezervat pionierilor şi şco­
Seminţele de trifoi, lueemnă, ghizdie, in, buie să trimită probe luate din loturile de Rezultatele cele mai bune le-ou obţinut, larilor din raionul Petroşani. M ajoritatea
pe lângă alte plante şi buruieni, mal con­ seminţe bine condiţionate. Probele să se ţelor încolţite din cele patru repetiţii a după oare se scoate şi se întinde ca să la săniuţe fete Nagy Virgdnica, la săniuţe profesorilor de educaţie fizică, care au
ţin seminţe de auscută (râie, torţei) plantă facă după ce" întregul lot de seminţe s-a băieţi Drăgănescu Trandafir, iar la schi participat ou echipe de gimruaşti şi gim­
parazită care nu are rădăcini în pământ uniformizat, iar proba luată să oglindea­ 100 de boabe. Dacă, de exemplu, au în­ se zvlnte. Iovescu Trandafir şi Lăzărean Hie. naste, au muncit cu perseverenţă pentru a
şi îşi extrage hrana din seva altor plante, scă însuşirile întregului lot (adică tot HOCHEI PE G H IAŢĂ: Colectivul spor­ prezenta la Concurs echipele lor cât mai
reuşind apoi să le înăbuşe. ceea ce creşte pe lot). colţit 93 de boabe din 100, înseamnă că Pentru tratarea mazării contra gărgă­ tiv „Avântul“ din Sebeş, a organizat du­ regulamentar. Desigur că au existat în a -
minica trecută o frumoasă întrecere de ho­ celaşi timp şi o serie de lipsuri de neiertat
întrucât sămânţa acestor plante are a- După efectuarea analizelor, laboratorul facultatea germinativă este de 93% rezul­ riţelor, se foloseşte sulfura de carbon. T ra­ chei pe ghiaţă între echipa „Constructo­ care, însă, vor trebui discutate şi dezbă­
proape aceeaşi mărime şi formă oa a dă buletine de analiză care arată calitatea rul” Petroşani, selecţionata oraşului Petro­ tute ou ocazia primiilui cerc pedagogic al
trifolienelor, ea nu se poate separa nici lotului de sămânţă analizat, precum şi re­ tând deci că din 100 kg. sămânţă numai tarea se face în cam ere speciale bine în­ şani şi „ A vîn tul” Sebeş. Jucătorii echipei profesorilor de educaţie fizică.
lia trier şi nici prin site, cd nurnad prin comandări asupra măsurilor şi lucrărilor de hochei „Avântul“ Sebeş au dovedit o
selectoare care lucrează prin magneţi. A- ce trebuiesc executate pentru aducerea se­ 93 sînt bune pentru însămânţat, iar restul chise, sau sub prelate în cazul cînd sînt pregătire tehnică şi fizică superioară ju­ întrecerile la băieţi au desemnat câşti­
ceastă lucrare se execută numai lă staţiu­ minţei la valoarea cultivabilă. cătorilor din oraşul Petroşani, reuşind să gători, pe elevii echipei din Şcoala miaJ
nile de desousoutare. de 7 kg. nu sînt corespunzătoare. In acest cantităţi mai mici de sămânţă. cîştige toate întâlnirile la un m are scor. ghiară a oraşului Petroşani. La fete vic­
L a laboratorul regional pentru controlul Iată rezultatele tehnice: „Avîntul” S eb eş- toria a revenit echipei de La Şcoala ele­
Pentru regiunea noastră descuscutarea seminţelor din Alba-Iulia au sosit şi con­ oaz cantitatea de sămânţă ce se dă la hec­ Gospodăriile agricole de . stat, gospodă­ „Constructorul” Petroşani 16-1; „Avîntul“ m entară română Petroşani.
trifolierelor, se face la staţiunea din Blaj. tinuă să sosească zilnic zeci de probe de S ebeş-„ S elecţion ata" P etroşan i 20-2.
seminţe de la unităţile agricole socialiste tar, trebuie mărită ou 7 kg. peste cea obiş­ riile colective, gospodăriile anexe, înto­ BO X : Duminică seara s-a desfăşurat la V O L E I: In sala de sport a colectivului
Insămînţarea trifoiului, lucarnei, inului din regiunea noastră. Vulcan faza raională a campionatului Re­ „Rezervele de Muncă“ din Lupeni s-a
şi a altor seminţe nedescusoutate, este in­ nuită. vărăşirile agricole şi ţăranii muncitori cu publican de box, la care au participat nu­ desfăşurat în cursul zilei de duminică o
terzisă prin lege. Sămânţa descusoutată se Printre primele care' au trimis semin­ meroşi tineri iubitori ai acestui sport. Da­ competiţie de volei băieţi, dotată cu cupa
găseşte la Cooperative şi bazele de recep­ ţele la laborator sîn t: gospodăria anexă a Tratarea seminţelor contra bo lilo r' gospodării individuale, au datoria de a torită faptului că antrenorul secţiei de „16 Februarie“. Au participat echipele co­
ţie. întaaprinderii „6 August“ din Petroşani, şl insectelor . pomi fără întârziere la executarea lucră­ box a coleotivului „Minerul“ Vulcan, Con­ lectivelor sportive „Minerul“ din Lupeni,
gospodăria anexă a Combinatului meta­ stantin Cupu, a întrebuinţat la această Aninoasa, Petroşani şi Petrila. Jucătorii
Curăţirea tuturor seminţelor şi sortarea lurgic din Hunedoara cu sediul în Deva şi rilor arătate mai sus. Numai executând competiţie metodele sale proprii, metode din echipa „Minerul“ Lupeni, au dovedit
lor, este o lucrare uşoară, oare se poate alte gospodării, cărora le-am şi trimis bu­ contrare sportului de tip nou în ţara noa­ o mai bună pregătire din toate punctele
face cu mult înainte de însămânţare şi letinele de analiză. Această lucrare este necesară deoarece întregul şir de lucrări de la pregătirea stră, întrecerile de box nu s-au putut de vedere, fapt care a Contribuit la cuce­
care scuteşte gospodăriile de multă mun­ rirea primului loc în clasamentul general
că ia plivit şi de pagubă la recoltat. Toate gospodăriile agricole, pot şi tre­ se ştie din practică că plantele cultivate solului şi pînă la recoltare, vom putea ob­ pe echipe.
buie sa verifice calitatea seminţelor ce le
Controlul calităţii seminţelor posedă şi în special puterea de încolţiră. suferă în dezvoltarea lor de pe urma unor ţine recolte sporite,
Această lucrare se poate face prin mij­
Controlul seminţelor, este o lucrare de dăunători de origine vegetală şi animală, Ing. POPOVICI TTTUS
mare importanţă care dacă este făcută
înainte de însămânţare dă posibilitatea care le împiedică în dezvoltare şi mic­ şeful Laboratorului regional pentru

şorează recolta. controlul seminţelor

Programul filmelor

In prima jum ătate a acestei luni, pe culorat), 8-14 Locotenentul lui Racoczi

ecranele cinematografelor dini regiune, va (maghiar).

rula următorul program de film e: DEVA : 5-9 Chibritul suedez, Tum ul fe­

B R A D : 3-6 Septembriştii (bulgar), 7-9 cioarei, 10-13 Mida şi m area fericire (ger­
Spre cer (sovietic), 10-13 Descoperire mis­ man), 14-17 Sub oraş (maghiar).

terioasă (sovietic), 14-16 Cu Marincea e A L B A -IU L IA : 3-6 Flăcări deasupra

ceva — Din viaţa marinarilor, — Fream ă­ Asiei (sovietic), 7-9 Apărătorii patriei (co­

tul pădurilor. reean), 10-13 Aventură la Marienstadt (po­
lonez),
O R Ă ŞT IE: 3-6 Septembriştii (bulgar),
7-9 Republica Komy (sovietic), 10-13 Des­ I L I A : 3-6 Tractoriştii (sovietic), 10-13
tinul unor femei (german). 14-16 Concert Alarma (bulgar).
internaţional — întreceri sportive prie­
teneşti. SEBEŞ : 3-6 Brigada lui Ionuţ (româ­
nesc), 7-9 China primeşte ansamblul MFA,
10-13 Bănuţul (maghiar), 14-16 Canalul

PETRO ŞA N I: 1-7 Stele vesele (sovietic Vdiga-i>on.