Page 21 - 1955-02

rS ib lio teca C entrală !
R egio n ală
i H un?doara-D eva
Ziua ceferiştilor
In fiecare an, în prim a dumdndcâ de
după 16 februarie, glorioasa aniversara a
luptelor ceferiştilor şi petroliştilor din
anul 1933, d a s a munoiitoare şi întregul po­
por muncitor sărbătoreşte Zrjua ceferişti­
lor.
Eroicele lupte din februarie 1933 au avut
loc în condiţiile cîmd Uniunea Sovietică ob­
ţinea succese însemnate în opera construi­
rii socialismului, eînd sistemul economic
socialist .îşi dovedea forţa şi superiorita­
te a sa faţă de ţările capitaliste care se
zbăteau în greutăţile uriaşe provocate de
criza economică. Această criză s-a abă­
tu t cu furie şi asupra României burghezo-
moşiereşti, paralizând întreaga economie
naţională^ mărind şomajul, înmulţind su­
ferinţele oamenilor muncii de la -oraşe şi
sate. -•
Căutând să iasă din acest impas, clasele
stăpîniitoare au aruncat întreaga po­
vară a crizei economice pe spinarea cla­
sei m uncitoare şi a ţărănim ii muncitoare,
au înfeudat ţara căpătâiului monopolist'
străin şi au pregătit, fascizarea ţă­
rii. Foam etea şi •şomajul atinseseră în
anii crizei proporţii înspăimântătoare, con­
cedierile de muncitori şi funcţionari, pen­
sionarea forţată înainte de limita de vîr-
stă, aplicarea curbelor de sacrificiu şi a-
manzdle se ţineau lanţ. Pen tru a preîn­
tâmpina revolta clasei muncitoare, guver­
nul burghezo-moşieresc a interzis întru­
nirile de orice fel şi a dizolvat sindicatele
unitare, dezlănţuind o teroare cumplită
împotriva tuturor acelora care-şi ridicau
glasul împotriva nedreptăţilor.
Partidul Comunist din România a fost
singurul partid care a organizat masele
muncitoare, chemindu-le la lupta pentru
realizarea m arilor hăzuinţi ale poporului,
pentru pace, libertate şi o viaţă m ai bună.
Traducând în viaţă Directivele Congre­
sului al V-lea, P.C.R. a desfăşurat o acti­
vitate neobosită pentru pregătirea uneia
¦ dintre cele mai m ari bătălii de dlasă din
isteria clasei noastre muncitoare — eroi­
cele lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor
din ianuarie ,şi februarie 1933.
Eroicele lupte din februarie 1933 au
constituit ó înaltă şcoală de educaţie re­
voluţionară pentru d asa m uncitoare, spo­
rind experienţa politică şi forţa organiza­
torică a partidului:' Lupteie-ceferiştilor~şi
petroliştilor din februarie au constituit
totodată o cotitură însemnată în viaţa par­
tidului ele au dus la întărirea considera­
bilă a influenţei şi legăturilor partidu­
lui cu masele, partidul întărindu-se
prin intrarea în rîndurile lud a calor mai
combative elemente revoluţionare.
Luptele ceferiştilor şi petroliştilor din
România conduse de P.C.R. au ocupat lin
Iod important în luptele proletariatulud
internaţional pentru pace şi o viaţă mai
bună. Trăgînd învăţăm inte preţioase din
marile lupte de la Griviţa din februarie
1933, clasa noastră m uncitoare condusă şi
educată de partid, a m ers ou ferm itate
înainte pe oalea luptei revoluţionare pen­
tru adevărata democraţie şi independenţă
naţională, pe oalea luptei hotărâte împotri­
va exploatării şi asupririi.
In urm a eliberării ţării noastre de sub
jugul fascist de către glorioasele Armate
Sovietice, d asa m uncitoare sub conduce­
re a partidului tiomunist a luptat hotărîtă
pentru desăvîrşirea revoluţiei burghezo-de-
mcoraiti.ee şi crearea condiţiilor construirii
bazelor socialismului în ţara noastră.
In această mare bătălie ceferiştii au pă­
şit şi de astă dată în primele rânduri. Ast­
fel, încă din primele zale de după 23 Au­
gust 1944, ei au răspuns cu elan la che­
marea partidului, pentru refacerea căilor
ferate distruse de război, asigurând trans­
portul trupelor spre frontul de vest, patr-
ticipînd în acest fel la lupta comună a
poporului împotriva arm atelor hitieriste.
Ca o expresie vie a păstrări şi continuă­
rii tradiţiilor eroice din februarie 1933, ce­ paraţiilor efectuate la materialul rulant,
feriştii se află şi azi în primele rînduri
ale frontului construcţiei socialismului.
Ei întîmipină Ziua ceferiştilor ou succese
deosebite în producţie.
Antrenaţi în întrecerea socialistă, însu-
şindu-şi experienţa înaintată a ferovia­
rilor sovietioi, zeoi de mii de ceferişti din
m işcare şi tracţiune, din atelierele de re­
paraţii şi întreţinere, din depourile
de locomotive şi telecomunicaţii,' a-
plicînd metodele avansate de lucru
cum sîn t: marşrutizarea trenurilor
transportul cu tonaj sporit şi altele, au
contribuit în mod aotiv la realizarea de
economii, la creşterea productivităţii mun­
cii şi a reducerii preţului dé cast. In anul
1954, 39% din totalul transporturilor pe
cale ferată au fost efeotuate cu trenuri
m arşrutizate, depăşindu-se cu 3,1% preve­
derile planului de m arşrutizare. o
L a cele 3 depouri C.F.R. din regiunea
noastră, Teiuş, Simeria şi Petroşani, nu­
m ai în anul- trecut s-a economisit o can­
titate de 20.478,8 tone combustibil con­
venţional. Economia de combustibil rea­
lizat în anul trecut de depoul C.F.R. Si­
m eria este echivalentă ou cantitatea ce se
consumă de către toate locomotivele a-
cestui depou într-o perioadă de aproape 2
luni în timp de vară. De asemenea, cu
economia de combustibil realizată de De­
poul C.F.R. Teiuş se pot rem orca 853 tre­
nuri pe distanţa Teiuş-Sighişoara ou un
tonaj de 1000 tone, iar cu economia de la
Depoul Petroşani se pot rem orca toate tre ­
nurile de pe ruta Petroşani-Simeri?, Pe-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
troşani -Lupani şi Subcetate-Bouţari timp
de 2 zile.
Un fapt pozitiv — care upiple inimile
ceferiştilor din regiunea noastră de un în-
îmdreptăţit sentiment de mândrie — îl
constituie faptul că în al doilea semestru
al anuliui 1953, Depoul C.F.R. Petroşani a
obţinut drapelul de depou fruntaş pe ţară,
drapel preluat în anul 1954 de Depoul
C.F.R. Teiuş, care îl deţine şi In prezent.
Ca urm are a unei munci susţinute, în
anul 1954, com parativ ou 1953, transportu­
rile de produse petrolifere ¦au crescut cu
16%, de minereu cu 19,1%, de produse in­
dustriale — alim entare du 45% şi de în­
grăşăminte cu 42.8%. De asemenea, pla­
nul de transport ai călătorilor pe cale
ferată a fost îndeplinit în proporţie de
105,6% călători — km.
Prin munca plină de avînt a ceferişti­
lor, sub îndrumarea permanentă a parti­
dului, sarcinile .planului de transport în
anul 1954 au fost depăşite şi multe uni­
tăţi C.F.R. au început să lucreze încă din
a doua jum ătate a lunii decembrie în con­
tul anului 1955.
Numeroşi ceferişti pot fi luaţi ca e-
xerriplu de conştiinciozitate în muncă.
Printre aceştia este mecanicul de locomo­
tivă Ştefan Lungu, Erou al Muncii Socia­
liste. Această înaltă distincţie acordată cu
ocazia sărbătoririi celei de a 10-a aniversări
a eliberării patriei noastre, răsplăteşte
strădaniile pe oare le-a depus în munca
sa de-a lungul celor 25 de ani de când
lucrează pe locomotivă. Să economiseşti
în medie lu n ar câte 30—35 tone Combus­
tibil convenţional, să depăşeşti parcursul
mediu în fiecare lună cu 2,5%, să reduci
volumul reparaţiilor între două spălări
cu 17— 19%, nu e chiar atât de uşor. A -
cestea sînt rezultatele unui devotament
deosebit faţă de muncă, care demonstrea­
ză şi o înaltă pricepere, lucruri ce fac din
Ştefan Lungu o pildă vie pentru toţi lu­
crătorii căilor ferate. De asemenea căile
ferate se pot mândri cu oameni ca me­
canicii B arba Ioan şi Blaga \Iosif de la
Depoul C.F.R. Simeria, Tuşineanu Flaviu
şi Man Eugen de la Depoul C.F.R. Te­
iuş, Marou Aurei şi Dascălu Ioan de la
Depoul C.F.R. Petroşani, revizorul de ace
Moise Traian de . la staţia Sim eria-Triaj,
cantonterul--Stârcu--Ioan- de La halta -Pri-
oaz şi mulţi alţii, care şi-au dovedit în
nenum ărate rînduri capacitatea şi dra­
gostea lor faţă de muncă şi faţă de pu­
terea noastră populară.
Un fapt însemnat în viaţa ceferiştilor
l-a constituit hotărîrea partidului şi gu­
vernului apărută în urm a 'Consfătuirii pe
ţară a ceferiştilor din februarie 1953, oare
a trasat o serie de măsuri în vederea dez­
voltării continue a căilor ferate şi a ridi­
cării nivelului de trai m aterial şi cultu­
ral al muncitorilor ceferişti. Ca urm are a
măsurilor luate, au fost îm bunătăţite con­
diţiile de lucru în ateliere şi depouri, a
fost aplicat.sistem ul de salarizare în func­
ţie de gradul de răspundere şi de volu­
mul de muncă al personalului din sta­
ţii, depouri, triaje, •revizii de vagoane şi
s-a extins sistemul muncii în acord. Au
crescut alocaţiile destinate nevoilor soclal-
culturale. Numai în anul 1954, fondul de
asigurări sociale alocat unităţilor ce apar­
ţin sindicatului C.F.R. a crescut ou 32%
faţă de anul 1952. In cursul anului trecut
şi-au petrecut concediile de odihnă în
cele mai frumoase staţiuni balneo-clima-
teriCe cu 11.000 mai mulţi ceferişti deoît
în anul 1953. S -au construit şi dat în fo­
losinţă ceferiştilor peste 1000 apartam en­
te, ia r altele sînt în curs de construcţie.
Paralel cu aceasta, s-a dezvoltat reţeaua
şcolilor de toate gradele, care dau anual
un număr tot mai mare de cadre califi­
cate în toate domeniile de activitate ale
căilor ferate.
Realizările obţinute în anul 1954 tre­
buie să constituie un imbold puternic pen­
tru fiecare ceferist, de a lupta pentru în­
deplinirea planului de transport la toţi
indicii. Luipta pentru îm bunătăţirea re­
pentru realizarea de economii, prin re­
ducerea consumului de materiale şi com­
bustibil, prin folosirea rezervelor interne
din fiecare unitate, pentru creşterea pro­
ductivităţii muncii şi reducerea preţului
de cost trebuie să stea în centrul preocu­
părilor fiecărui ceferist.
Pentru îndeplinirea sarcinilor de mare
răspundere pe care partidul şi guvernul
le pun în faţa ceferiştilor, munca lor tre­
buie să se desfăşoare cu entuziasm, cu
devotament faţă de patrie, folosind în
mod Larg întrecerea socialistă, metoda
construirii socialismului şi comunismu­
lui.
Organizaţiile de partid, secţiile şi sec­
toarele politice, şi sub îndrumarea lor, or-
ganizaţiiie sindicale şi U.T.M. de la ca­
lea ferată, au datoria de a educa pe
muncitorii, tehnicienii, inginerii şi func­
ţionarii ceferişti în spiritul patriotismului
socialist, al dragostei şi ataşamentului
faţă de partid, faţă de poporul muncitor,
în spiritul internaţionalismului proletar.
însufleţiţi de -victoriile obţinute pînă
•acum, ceferiştii — harnicul detaşament
combativ şi de nădejde al clasei munci­
toare, aşâ cum l-a numit tov. Gh. Gheor-
ghiu-Dej — păşesc cu putori sporite me­
reu înainte, pentru îndeplinirea măreţelor
sarcini ce le starj în faţă, pentru apărarea
păcii, pentru o viaţă luminoasă îmbelşugată
Rezultate tot mai bune
Colectivul staţiei C.F.R. Petroşani ob­
ţine cu fiecare zi ce trece rezultate tot
mai bune. In cursul lunii ianuarie 1955
de pildă, planul global a fost jîndeiplinit
în proporţie de 100,2%, la încărcări cu
109%, La descărcări cu 121%, Ia osii m a­
nevrate cu 117%, iar orele de m anevră au
fost reduse,cu 5%.
La începutul lunii februarie, colectivul
staţiei C.F.R. Petroşani şi-a luat noi an­
gajam ente pe care se străduieşte să le
respecte. In prima deoadă a acestei luni,
a u fost înregistrate succese de seamă.
Astfel, la osii m anevrate cu maşinile de
.m anevră s-a realizat un procentaj de
105% depăşindu-se cu 1% angajamentul
luat. La osii descărcate angajamentul a
fcet depăşite în acest timp ou . 15%, iar
staţionarea vagoanelor în tranzit s-a
redus ou 21% faţă de angajamentul
luat. Dintre cei care au contribuit La rea­
lizarea acestor angajamente se eviden­
ţiază tovarăşii Polhac Crucdţa, scriitoare
ds vagoane, Crişan Ioan, impiegat de miş­
care, Juian Grigore, şef de manevră, B o-
togel Nicolae şi Gongec Ioan acari, Petruţ
Riayeca, avizier şi alţii.
Inovaţiile mele
Pentru a uşura şi mai mult munca me­
canicilor de locomotivă,' m -am gîn-
dit că s-ar putea face o instalaţie auto­
m ată pentru alimentarea locomotivei ou
nisip. Pen tru aceasta am conceput şi con­
struit un rezervor în care aerul cu nisi­
pul combinat, prin intermediul unei ţevi
de alimentare, u rcă sus deasupra locomo­
tivei, uşurind astfel 'alimentarea locomo­
tivei. Prin aceasta, am înlocuit eforturile
a 3 oameni care făceau această operaţiune
în 25— 30 minute, cu un singur om, oare
în timp de numai câteva minute face toa­
tă treaba. Pentru această inovaţie am
primit suma de 800 lei.
Am mai făcut nişte supape de aspiraţie
„Ricarr“ montate la locomotivele cu se­
ria 130.500 mult mai rezistente şi mult mai
economice. In prezent folosim nu­
mai câte două. ..supape, pe. cjhd.
înainte foloseam patru. Actualele su­
pape sînt mult mai practice deoît cele
vechi. Pentru această inovaţie am primit
suma de 500 lei. Pînă în prezent am făcut
8 inovaţii, care contribuie la uşurarea
muncii fizice a lucrătorilor ceferişti.
DIACONU IOAN
mecanic de locomotivă
Depoul C.F.R. Petroşani
Cabină pentru acari
In staţia Bucova (şef de staţie Cîniea
Vasile) personalul de serviciu, pînă mal
Ieri, se înghesuia în mica sală a staţiei.
Aceasta pentru că nu era nici o cabină
unde să stea acarii.
Pentru a cinsti ziua de 16 Februarie, co­
lectivul acestei mioi staţii, din iniţiativă
proprie, a construit o cabină pentru aCari.
Imcepînd cu ziua de 10 februarie cabina
a fost dată în folosinţă
D orina îşi inlănţuise m înuţele în jurul
gîtului tăticului ei. Nici nu dădu atenţie
m am ei sale, care îi spuse că tăticul tre­
buie să plece la serviciu.
— P e m ine cînd m ă iei cu tine pe lo­
com otivă, tăticule ?
— Cînd vei fi m are, Dorinuţa m ea.
— Dar ce, acum a nu sînt „m ale" ?
— L a trei anişori ? Eşti încă mică, po­
rum biţă, scumpă.
Posom orită, Dorina îşi lăsă căpşorul pe
pieptul tatălui său, gata, gata să încea­
p ă a plînge. Dar m ecan icu l M arcu îşi îm­
bărbăta fiica, prom iţîn du-i că-i va aduce
acasă o locom otivă m are şi frum oasă.
— D in a c e e a „ m a le”, c a a ta, tăticu le ?
zise fetiţa, înghiţîndu-şi plînsul şi stră­
lucind de fericire ca soarele după ploaie.
—Din aceea da, răspunse voios m ecani­
cul, sorbindu-o din ochi.
P este puţin tim p, m ecanicul comunist,
M arcu A urel, de la D epoul C.F.R. P etro­
şani îşi luă răm as bun de la cele două
fiin ţe d r a g i: soţia şi fetiţa lor, Dorina.
Din u şa casei, soţia îşi p etrecea cu privi­
rea soţul, m ecan ic de locom otivă cinci-
sutist.
? LA DRUM
...Locomotiva n r. 150.1004 e r a g a ta d e
plecare. Term inînd cu revizia pieselor de
locom otivă, cu supravegherea ungerii şi
cu controlul nisiparului, m ecanicul M arcu
A urel m ai controlă odată, dacă are com ­
bustibil suficient şi se pregăti de p le­
care. Fochistul Baro Ştefan părea n erăb­
dător.
— Ei Pişta, (aşa i se adresează Marcu
fochistului său) apă este ?
Fochistul Baro Ştefan, cu o pată de
ulei drept în vîrfu l nasului, şi cu părul
ieşit de sub şapcă, îi răspunde printr-un
gest, arătind cu m ina în dreptul gîtului
sau , în sem n c ă lo co m o tiv a îi ¦„ sătu lă”.
A şa estt fochistu l Baro Ştefan. Tăcut.
De la el g reu scoţi c îte urv cu v in ţ. In
In apărarea cauzei păcii
Peste Pentru
pllfan pace
M u n citorii pi t e h ­ L a uzina „Victo­
nicienii de la fa bri­ ria" Călan, printre
ca „C eram ica“ B ara Mii de cetăţen i din oraşele şi satele regiunii noastre sem nează pentru pace, cei care au sem nat
M are, îşi întăresc îm potriva războiului atom ic pe care vor să-l dezlănţuie im perialiştii am ericani. A pelul Păcii, sînt şi
sem năturile date pe prim -topitorii Mun-
A pelul P ăcii prin i â clişeu : F iera ru l P rică jea u Ioan , gestion ara B o lza M aria, fu n cţion ara Con­ tean u Ion aşcu şi Mi-
fapte. A stfel, în pri­ stantin E lena şi casnica E lisabeta Foghel din strada V asile R oaită Orăştie sem nînd hăilescu G heorghe
m e le 10 z ile a le a - A pelul Consiliului M ondial al Păcii. din echipele conduse
cestei luni el au reu ­ d e tov arăşii Szabo
şit să depăşească pla­ Ş tefan şi Bîra G heor­
nul la toate sorti­ ghe de la furnalul 1
m entele. De pildă, la şi 2. P en tru în tă r ir e a
ortim entul argilă re­ sem năturii lor, pen ­
fractară planul a fost tru pace, la cot cu
d e p ă ş it cu 2&o/0, ia r ceilalţi furnalişti, ei
a cărăm izi refracta­ au realizat depăşiri
re cu 50/0. In afară d e p la n în tr e 9-28^1q.
de aceste produse, ei
au dat peste ' plan A sem enea lor, sint
500 p lă c i p en tru s o ­ şi tovarăşele Tornay
be de teracotă. La Elisabeta şi lacob
aceste rezultate au Vc ro n ic a d in b rig a ­
contribuit în m od da d e fete care lu­
crează la bunuri de
deosebit lucrătorii larg consum, sorti­
m entul vase. E le
Roşcovici Teodor, Dă- contribuie la lupta
pentru pace cu de­
cişor Lascu, Ş tefă- păşiri de plan de
p e s t e 580/0.
nescu Ilinca, Gali
Ioan şi alţii.
împotriva războiului Pentru ce am semnat Apelul Păcii Au semnai cu drag
Apelul Păcii
Cadrele didactice din Lu- Pentru fiecare cetăţean cinstit care apreciază cîtuşi de
peni au dus o muncă intensă AlâtUri de toţi oamenii do­
pentru buna reuşită a campa­ puţin realizările m ilenare ale minţii omeneşti şi care do­ ritori de pace din lumea în­
niei strîngerii de semnături pe treagă oare s-au ridicat îm­
Apelul Păcii. Tovarăşii Aldica reşte sincer să trăiască în linişte, cea mai sfîntă datorie este potriva războiului atomic, sa
Aurelia, Faicu Maria, Sfera afla şi Cetăţenii raionului O-
Em il şi alţii, au lăm urit .oa­ aceea de a-şi depune cu hotărîre semnătura pa Apelul Păcii . răştie. In cadrul a diferite
menilor muncii oare este im­ mitinguri şi adunări publice
portanţa Apelului, Păcii, ară- pentru a împiedica izbucnirea unui nou război. ei şi-au spus cuvîntui pentru
tindu-le în acelaşi timp că da­ apărarea păcii popoarelor,
to ria fiecărui cetăţean este de Eu, oare am 66 dd ani şi am văzut grozăviile distrugerii semnînd în acelaşi timp Ape-7-
a spune prin sem nătura sa un lul Păcii.
NU 1 hotăiât războiului. celor două războaie mondiale, nu pot admite oa pacea lumii
Această dorinţă de pace a
D atorită muncii depuse de să fie din nou amanin ţaţă de un ai treilea război mondial, în cetăţenilor raionului Orăştie,
aceşti tovarăşi, oît şi dorinţei este concretizată prin numă­
care să fie întrebuinţate cele mai groaznice arm e din câte rul de 34.246 semnături care
de pace a cetăţenilor, în ora­ s-au strâns pînă în prezent pe
s-au pomenit vreo dată, armele atomice. listele Apelului de la Viena.
şul Lupani nu a fost nimeni
Am pus semnătura mea pe Apelul Păcii pentru ca m area
care să nu semneze cu drag
descoperire a secolului nostru, energia aţomică, să nu fie
pentru viaţă şi fericire —
folosită pentru distrugerea a tot ceea ce hărnicia oamenilor
•pentru pace.
a putut să făurească, pentru uciderea a milioane de băr­
baţi, femei şi copii nevinovaţi. Prin sem nătura mea nu
numai că mă opun întrebuinţării energiei atomice în sco­
puri distructive, dar cer* din toată inima ca ea să fie folo­
sită numai ca viaţa noastră, viaţa oamenilor muncii de pre­
tutindeni, să devină cit mai uşoară şi cit mai înfloritoare.
Dr. avocat 4
MARTONOSSY GHEORGHE
Muncitorii Combinatului metalurgic protestează împotriva
atacului fascist de la Berna
Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi func- cu tărie acţiunea crim inală a agenţilor Ei au condam nat' atacul mişelesc împo­
triva Legaţiei R.P.R., solidarizîndu-se cu
ţionelii Combinatului m etalurgic „Gh. plătiţi ai imperialismului american. notele- de protest ale guvernului nostru, an-
gajîndu-se să fie vigilenţi* faţă de orice
Gheorghiu-Dej;r -Hunedoara, au primit c u ------Printre cei care au -L u at cuvântul-cu uneltire ' a duşmanului şi să apere cuce­
ririle revoluţionare ale poporului nostru.
indignare vestea atacului mişelesc săvîr- ocazia acestui miting sînt tovarăşii: Drîngă
şit de bandele legionaro-fasciste împotriva Alexandru oţelair, Dăndeă Ioan laminator, La încheierea mitingului participanţii au
Legaţiei R P R. de la Berna. Rădulescu Ion inginer, Sireteanu Constan­ adoptat o Moţiune de protest.
tin şi Bistrionu Gheorghe de la furnale şi
întruniţi întrr un m are miting de protest alţii.
în ziua de 19 februarie a.c., ed au înfierat
MOŢIUNE
Către, GUVERNUL R E P U B L IC II PO PU LARE ROAUNE
BUCUREŞTI
Noi, muncitorii, inginerii şi tehnicienii Combinatului metalur­ sateliţilor săi, care îi recrutează pentru şcoala crimei, calomniei şl
gic „Gh. Gheorghlu-Dej”-Hunedoara, întruniţi într-un mare miting, minciunei, elemente urite şi alungate de poporul nostru muncitor.
în ziua de 19 februarie a. c., protestăm energic împotriva atacului
mîrşav săvîrşit împotriva Legaţiei R.P.R. de Ia Berna de legionarii Cerem guvernului elveţian^ extrădarea către Guvernul R.P.R. a
fugiţi de pedeapsa poporului şi puşi în slujba imperialismului agre­ acestor criminali, autori ai mîrşavului .atac împotriva misiunii noas­
siv american. tre diplomatice, asasinii lui Aurel Şeţu, fiu iubit şl devotat al po­
porului nostru muncitor şi al Partidului Muncitoresc Romin, care a
Această faptă huliganică, constituie un atac făţiş îndreptat îm­ căzut eroic la datorie.
potriva statului nostru democrat-popular iubitor de pace, care duce
o politică de prietenie şi colaborare cu toate popoarele lumii. Noi, furnaliştii, oţelarli, laminatorii, inginerii şl tehnicienii şj toţi
ceilalţi muncitori din Combinatul metalurgic „Gir. Gheorghiu-Dej”«
Nimeni nu va reuşi să clintească această politică dreaptă a Hunedoara, ne solidarizăm cu notele de protest ale Guvernului
partidului şi guvernului nostru. R.P.R. şi ne angajăm să străjuim prin munca noastră cuceririle re­
voluţionare ale poporului muncitor, să întărim şi mal mult unitatea
Inlierăm faptele criminale ale bandelor legionaro-fasciste, puse de muncă şi de luptă, dînd astfel o ripostă puternică oricărui agrei
la cale cu sprijinul şi sub ocrotirea imperialismului american şi al sor care ar încerca să atenteze la integritatea patriei noastre.
CU centim etru, frîn a a fost trasă pînă la re­
fuz. T renu l îşi în cetin i viteza. C hiar îr
CINCIŞUTIS T MARCU AUREL d r ep tu l sem n a lu lu i, a c e s ta s e op ri. Pi
chipurile celor doi apăru o lum ină vie e
schim b, e tare harnic. Tovarăşului Marcu ralel cu linia ferată, un pîrîiaş se stră­ ju cu riei, a inzbinzii. în vin seseră îm preuni
duieşte să-şi iacă loc printre stinci. Prin şi de data aceasta.
îi p la c e m u lt d e „ P işta”. g a ra Peştera Bolii, tren u l tr e c e fă r ă a se
opri. I s-a dat „cale liberă". M ecanicii se ?
Locom otiva curăţată frum os de parcă uită afară. Ei trebuie să vegheze linia. In gara Subcetate, la garnitura locom o•
tiv ei 150.1004, s e m a i a ta ş a r ă în c ă 50 d(
ar fi nouă, prinde fulgii de zăpadă topin- vagoan e. M ecanicul M arcu are scris îr
a n g a ja m e n tu l d e în tr e c e r e so c ia listă , cd
du-i unul cîte unul. locom otiva lui va duce cu ea la fiecart
d ru m p e s t e 2000 ton e. P en tru în d ep lin irec
— G ata, M arcule ? în treabă cineva de ...Băniţa. Trenul s-a oprit. A ici se ree- ac e s tu i a n g a ja m e n t i se c r ea z ă con d iţii d(
fectuează proba frînei, pentru că de la parcurgere pe distanţe m ari, fără oprire1
jos. Băniţa, trenul coboară. Marcu şi cu Piş­ pînfi la S im e r ia -T ria j.
ta, treb u ie s ă fie fo a r te atenţi. De acu m a
— Gata, tovarăşe Cozma, îi răspunse re­ ei coboară şi nu-i m ai ajută nimeni. Ce­ ?
lelalte dou â locom otive s-au desprins şi ...Din staţia C.F.R. S im eria-T riaj lo­
p ed e Marcu... c o m o tiv a 150.1004 e s te p r e g ă tită pentru
reîn toarcere. De ea sînt agăţate vagoan^
F oaia de tracţiune era com plectată. L o­ în cărcate cu m ărfu ri cu produsje alim eni
tare, cu utilaje m iniere pentru m inerii ş
com otiva, condusă de m ecanicul comunist m inele din V alea Jiului.
...A celeaşi pregătiri ca şi la plecare, ace­
M arcu Aurel, p o m i pe liniile depoului s-au întors la depou. leaşi revizii.
Locom otiva fu pusă în m işcare, şi tre­ „A şa-i la drum". Da, da... m ecan icii di
spre gară. Aici, m ecanicul luă trenul în locom otiv ă sînt gata oricînd pentru „a f
la d ru m ”. A sta e s te m u n ca lor. Ş i ce-i ma
prim ire pe care trebuia să-l d u că : o gar­ nul p o m i. Stîlpii de teleg ra f din lungul frum os decît să priveşti frum useţile p a­
triei noastre dragi, să vezi munţi şi văi
nitură de vagoane cu cărbuni, rod al mun­ liniei de fier, p arcă tind să se apropie p od işu ri şi cîm p ii, d ealu ri ş i livezi, toaU
cum ţi se perindă prin fa ţa ochilor?
cii bravilor m ineri al V ăii Jiului. I unul d e altul... Trenul cap ătă viteză. Va­ Ce-i. m ai plăcut decît să şti că duci pen ­
tru oam enii m uncii rodul din uzine, fa ­
...Cei d o i o r ta c i a ş te p ta u sem n a lu l. In tre goanele încărcate cu rodul m uncii, m ine­ brici, m ine sau 'de pe ogoarele roditoan
ale patriei ?
tim p începură fe l şi fe l de d iscu ţii: rilor trec vijelios prin tunele, prin văi F ru m oăsă-i m eseria de m ecan ic! Ţi-t
spune zîm betn l cald ce-i lum inează faţe
— Pişta, ai sem nat A pelul ? sălbatice. D eodată în cabin ă se auzi v o­ m ecan icu lu i cincisútist M arcu A urel, ţi-c
spune dragostea cu care m ecanicii de lo­
— în că nu. cea lui M arcu : com otivă, obţin succese tot m ai fru m oa­
se în în trecerea socialistă!
— De ce? — Pişta / Un nou sem nal, şi trenul porni U
drum ...
— Pe strada noastră încă n -a venit — Ce este ?
A. PANIŞ
echipa cu Apelul, dar îl voi sem na cu — Nu vezi sem nalul ?
drag. M ecanicul şi .fo ch istu l' se uitară uim iţi
...Sem nalele convenţionale de pornire la sem nalul ce indica „oprire". L a asta nu
s-au dat, şi trenul pom i. se aşteptau Doar ei aveau „cale liberă” !
? Se părea că nu m ai era tim p să m ai frî-
Două locojnotive în fa ţă şi una-n spa­ neze, să m ai oprească trenul. Baro. vru
te, d u c g arn itu ra g r ea p în ă la Bfiriifa.
Drumul de la Petroşani la Băniţa e tare sa tragă frîn a p în ă la refuz.
greu. F ochiştii pun m ereu cărbuni în
foc. Trenul urcă la deal. Locom otivele pu­ — Nuuu 1 tună vocea lui Marcu.
— Trage frîn a încet, încet, nu dintr-o
dată 1 '
făie zgomotos. Fochistul trăgea frîna, dar i se părea
In jur, totu-i alb, num ai fum ul dens al
că ea n u-l m ai asculta. Trenul fugea
locom otivelor se ondulează negru, ca o
cărare întortochiată. Apar apoi prim ele nebun la vale... O are se vor tam pona cu
stinci de p e lingă linii, cu frum useţea lor
sălbatecă, m ilenară. Printre dealuri, pa- alt tren 7 f
In partea dreaptă a locom otivei, Marcu
era la frîn a lui autom ată. Centim etru cu