Page 22 - 1955-02

Pag. 2
Cuvîntul fruntaşilor din agricultura
SQ.000 kg sleciă
de zahăr la heciar
Eu sînt uin vechi cultivator de 'sfeclă .
de zaihăr. In trecut însă, pentru că nu
ştiam să apMc regulile agrotehnice în mod
ştiinţific, recoltele nu erau satisfăcătoare.
De vreo oîţiva ani încoace însă, de cînd
am început să dau ascultare sfaturilor
tehnicienilor agronomi, recolba de sfeClă
de zahăr este din an în an mai bună
Anul trecut de exemplu, de pe o suprafaţă
de 0,20 ha. am cules o recoltă de 6.000
kg. sfeclă de zahăr. Asta înseamnă că la
un hectar vine tocmai 30.000 kg. Să vă
spun cum am lu c ra t:
In toamna anului 1953, în locui numit
„Lunca“ din perimetrul comunei Hărău,
am ales o porţiune de 0,20 ha. ca s-o în~
sămînţez ou sfeclă de zahăr. Acest lot l-am
arat la o adinoime de 25 cm. şi odată ou
arătura, am băgat sub brazdă 12 care de
gunoi de grajd. Primăvara, în luna mar­
tie/ după Ce s-a topit zăpada şi pământiul
s-a zvîntat puţin, am trecut odată cu gra­
pa peste întreaga suprafaţă. Apoi, am fă­
cut încă o arătură de suprafaţă, cam la
10 cm. adâncime. După această arătură,
am împrăştiat pe tot terenul îngrăşămin-
tele chimice primite de la Fabrica de za­
hăr din Bod. După împrăştierea îngrăşă­
mintelor, am mai dat încăodată cu grapa
şi am însămânţat sfecla de zahăr. Dis­
tanţa între rânduri am lăsat-o de 45 cm.
După terminarea însămânţării, am tăvă­ 2 0 .0 0 0 kg carlo fi la hecfar
lugii întreg terenul de două .oii. .
Oînd sfecla a răsărit şi a dat 3-4 frun­
ze, am făciut prima praşilă şi rănitul. După
3 săptămâni, am făcut a doua praşilă, iar
S i aplicăm metoda îarovîzării fa cartofi
Oultura oanbofufluii, prezintă o importanţă
economică deosebită, deoarece tuberculii
! de cartofi au întrebuinţări multiple în ali-
mtentaţia oamenilor, hrana animalelor, oît
şi în industrie.
Pentru a obţine cantităţi apreciabile de
cartofi oît mai devreme primăvara şi
vara, trebuie să folosim la plantări soiuri
-de cartofi timpurii şi văratici, iarovizaţi.
Prin iarovizarea cartofilor înainte de
plantare, .se obţin producţii mărite cu
50-60%, se pun la dispoziţia populaţiei
cartofi mult mai devreme, datorită scur­
tării perioadei de vegetaţie.
Pentru iarovizare, se recomandă a se
folosi mai ales soiurile mai timpurii şi
semi-timpurii : roz de vară, friihbote, viola,
galben timpuriu, gulhaba şi săpunari..
înainte de a se aşeza cartofii la iarovi-
zat, se procedează la alegerea lor, înlătu-
rîndu-se tuberculii stricaţi sau bolnavi.
Cartofilor aleşi, oare sînt încolţiţi, li se
vor rupe colţii. Cei mai potriviţi cartofi
pentru plantare, sînt de mărimea unui'ou
de găină (50-70 gr.).
După alegerea cartofilor, se procedează
la tratarea lor cu o soluţie de formalină,
oare se prepară a stfe l: înitr-un butoi cu
o Capacitate de aproximativ 100 litri se
toarnă 80 litri apă ^i un litru de formol
cu o concentraţie de 40% şi se ames­
tecă bine. Cu 80 !Litri de soluţie se pot
trata 1.000 kg. de cartofi
PentrŢi tratare, tuberculii se aşează în
coşuri sau în saci şi se introduc în so­
luţie unde se ţin timp de 5 mânute. După
îmbăiere, cartofii se scot şi se aşează în
straturi de 20-25 cm. grosime, într-o ca­
meră cu o temperatură de 12-15 grade C,
acoperindu-se cu sădii înmuiaţi în solu­
ţia de m a i,sus timp de 2 ore pentru su-
daţie, lăsîndu-se apoi descoperiţi timp de
10 zile.
Se recomandă ca în cameră să fie întu-
nerec. Prin aceasta, se favorizează por­
Mai multă atentie îfintăririi economice şi organizatorice
a gospodăriilor colective
In raionul Haţeg sânt patru gospodării
colective. Printre ele sânt şi bune şi slabe.
Bune sînt aCeiea unde comitetul raional
de partid s-a preocupat cu grijă de întă­
rirea lor, iar slabe sînt acelea unde comi­
tetul raional le-a neglijat. - Să luăm două
exem ple: gospodăria din Peşteniţa şi cea
dân Demsuş.
Gospodăria colectivă din Peşteniţa de la
înfiinţare şi pînă acum şi-a întărit atât
sectorul agricol pomicol cît şi cel zo­
otehnic. Cele 33 familii de colectivişti
au acrim 38 ha. de livadă, peste 60 ha.
pământ arabil, .90 ha. fineţe, 13 atelaje,
31 vite mari, 180 oi, şi-au construit un
saivan ou o capacitate de 500 o l un nou
sediu al gospodăriei care e pe terminate
şi în prezent construiesc un grajd, lucru
ce a permis ca valoarea ziiei-im ocă să
fie mult mai ridicată decât în alţi ani. Re­
zultate bune s-au obţinut la Peşteniţa şi
în ceea ce priveşte organizarea muncii pe
brigăzi şi echipe s-a reuşit să se stăvi­
lească fluctuaţia oamenilor dintr-o brigadă
înltr-olta şi m ajoritatea colectiviştilor- să
participe la luriru. Buna organizare a bri­
găzilor- şi participarea cdlectivâştilor la
.muncă a avut ca rezultat obţinerea unei
recolte bogate la culturile de câmp. De
exemplu la porumb s-a obţinut peste 3000
kg. ştiuleţi la hectar, şi la griu aproape
1.100 kg.
întărirea economido-organizatorică a
gospodăriei din Peşteniţa se datoreşte în
cea mai m are măsură faptului că aici exis­
tă o organizaţie de partid aotivă care a
ştiut să intervină întotdeauna la timp şi
cu hotărîre atunci cînd situaţia cerea să
fie îndreptată sau preîntâmpinată. Ea şi-a
axat munca pe sprijinirea consiliului- de
i
DRUMUL SOCIALISMULUI
după alte patru săptămâni am făcut pra­
ştia a treia ou prăşitoarea mecanică.
Acestea au fost principalele lucrări pe
care le-am aplicat eu oa să obţin recolta
amintită mjad sus.
Veniturile pe care mi le-a adus cultura
sfeclei de zahăr, adică Cele 6.000 de kg.,
simt destul de frumoase. Am primit de la
Fabrica de zahăr din Bod 1.800 lei, 39 kg.
de zahăr şi o însemnată cantitate de bor­
hot ou care mi-am hrănit toată iarna a-
nimalele.
Noua hotărâre cu privire la cultivarea
sfeclei de zahăr, acordă avantaje şi mai
mari. De aceea şi anul acesta eu voi cul­
tiva sfeclă de zahăr şi mă voi strădui să
obţin o recoltă mai mare ca anul trecut.
Pentru da să obţin acest lucru, în momen-
tul de faţă, pe terenul unde voi tnsămînţa
sfeclă de zahăr, transport gunoi de grajd.
Peste olteva zile, cînd pământul va fi mai
zvîntat, voi începe grăpatul. Insămânţarea
o voi face tot în luna martie, pentru că
însămânţând miai de vreme, sfecla va avea
timpul necesar să se dezvolte şi să-şi mă­
rească procentul de zahăr. Sfătuiesc pe
toţi cultivatorii de sfeclă de zahăr, să con­
sulte broşurile de specialitate sau să ceară
ajutorul tehnicienilor. Numai aşa vor pu­
tea să Culeagă o recoltă bogată de sfeclă
de zahăr şi să aibă venituri frumoase.
BUDOI FRANCISC
ţăran muriditor din comuna
Hărău raionul Iha
Pe la noi prin sat, oamenii cultivă foar­
te mult Cartoful, deoarece el prezintă un
produs de bază în alimentaţia oamenilor
SFAT AGRICOL
nirea colţilor, oare pot ajunge pînă la 2-3
mm.
După 10 zile, în care interval au apă­
ru t colţii, se procedează la aşezarea car­
tofilor la lumină, în camere bine luminate,
pe podea, coşuri, lăzi, stelaje în straturi
de 1-2 rîniduri, sau înşiraţi pe sîrmă. In­
diferent de sistemul folosit pentru iarovi­
zare, din 7 în 7 zile soc'otind de la aşe-
-zarea lor la lumină, se face verificarea car­
tofilor. Cu această ocazie, se înlătură cei
cu colţul filos (subţire ca firul de aţă) ne­
încolţiţi, sau stricaţi.
Odată cu verificarea cartofilor, se face
şi întoarcerea lor, astfel îrioît rândul de
cartofi care a fost jos să fie deasupra, iar
partea oare a fost deasupra să fie jos,
pentru a se asigura luminarea uniformă
a lăstarelor, care devin viguroşi şi pri­
mesc culoarea specifică soiului: verde, ro-
¦şie, violet sau roz. In această perioadă,
temperatura în cameră trebuie să fie în
jurul a 15 grade C, asigurîmdu-se o aeri­
sire zilnică.
Iarovizarea cartofilor durează 35-40 zile
în total. De aceea, operaţiunea va începe
cu 35-40 zile înainte de epoda semănatu­
lui. In timpul iarovizării, în cameră, tre­
buie să se menţină aerul mai umed. Pen­
tru aceasba, se stropesc podelele odată la
2-3 zile, fără însă a bălti apa pe jos. De
asemenea, se pot aşeza vase ou apă lingă
sobă.
înainte de plantare, tuberculii de car­
tofi se stropesc bine cu apă pentru ca
lăstarii să devină elastici, evitîndu-se ast­
fel ruperea lor. După stropire, cartofii se
aşează cu grijă în coşuri sau lăzi, oare
atât în timpul transportului cît şi în tim-.
pul plantatului se ac'operă cu saci sau
paie umezite, spre a fi feriţi de lumina
puternică a soarelui.
Pentru ca recolta de cartofi ’să fie cît
mai sporită, nu este suficient să aplicăm
numai metoda iarovizării, ci, trebuie ca te­
renul să fie pregătit îrj mod corespunză­
PE T E M E DE P A R T I D
conducere în ceeş ce priveşte respectarea
Statutului Model, aplicarea regulilor îna­
intate de muncă, ridicarea conştiinţei co­
lectiviştilor.
Exercitindu-şi dreptul de control asupra
ccnsiliulud de conducere, organizaţia nu
s-a mulţumit numai cu ascultarea rapoar­
telor preşedintelui, ci a căutat să facă pro­
puneri concrete pentru îmbunătăţirea
muncii. In primăvara trecută, de exemplu,
la propunerea organizaţiei de bază, aduna­
rea generală a hotărît să însămânţeze o
parte din cultura de porumb în cuiburi
aşezate în pătrat. Justeţea propunerii or­
ganizaţiei de bază s-a dovedit la recoltare,
cînd de pe terenul însămânţat în cuiburi
aşezate în pătrat s-a cules cu 600 kg. la
hectar mai mult decît în restul culturii de
porumb. Pentru sporirea veniturilor gos­
podăriei şi ale Colectiviştilor, organizaţia
a mai propus cumpărarea a 140 de oi şi
7 vite m ari plantarea a 700 pomi în li­
vadă şi altele. O parte din ?ceste propu­
neri au început să fie puse în practică.
Pînă acum au fost cumpărate 20 oi şi s-au
plantat 600 de pomi.
Organizaţia de bază s-a preocupat per­
manent şi de întărirea disciplinei în mun­
că. Nu numai că a sezisat consiliul de con­
ducere dar a luat parte activă la lămuri­
rea unor colectivişti şi în primul riad a
membrilor de partid care lipseau de la lu­
cru sau făceau lucrări de mântuială. De
pildă, tovarăşul Trifulescii Cornel a fost
pus în discuţia adunării generale a orga­
nizaţiei de bază pentru absenţe repetate
de la lucru. Ajutorul pe care l-a primit
tovarăşul Trifulescu'l-a făcut să-şi schim­
be atitudinea faţă de muncă şi după câte­
va luni să devină colectivist fruntaş. La
muncii.
Eu n-am avut o suprafaţă atât de m are
însămânţată ou cartofi, dar, fiindcă am lu­
crat-o bine şi i-am dat la tâmpul cuve­
nit îngrijirile necesare, am putut obţine
o recoltă bogată la hectar.
Cum am făcu t? Vara, după ce recol­
tasem păioasdle, am dezmiiriştdt locul cu ;
plugul. Miai târziu, spre toamnă, am exe- j
cutat arătura adâncă până la. vreo 18 cm. \
adâncime, îngropând. sub brazdă şi băle- j
garui de grajd (3000 kg.) cărat din timp
la câmp.
Di preajma semănatului am dat cu plu­
gul dezmiriştâtor fără cormană (ca să nu \
se întoarcă brazdele) şi apoi, am grăpat
terenul, căci credeam că timpul va fi se­
cetos.
Cartofii de sămânţă îi aveam aleşi din
toamnă, dintre cei mai copţi, cu coajă
rezistentă, întregi şi de mărime mijlocie.
Semănatul l-am făcut Cu sapa, în rân­
duri drepte, în cuiburi la o distanţă d$
60—70 cm. Semănatul l-am făcut pe la
mijlocul lunii aprilie. Cînd cartofii i-am
văzut că au crescut de 10—15 cm. am fă­
cut prima praşilă. A doua praşilă, am uxe-
cutat-o cînd au răsărit buruienile.
L a recoltare, am obţinut de pe lupra-
faiţa de 0,30 ha. însămânţată cu cartofi,
6.000 kg., ceea Ce ar veni, în medie la
hectar, 20.000 de kg.
In acest an, am de gînd să mă sfătuiesc
mai mult cu tehnicienii agronomi şi să
'în cerc să cultiv o suprafaţă mai mare cu
oantoLi, însămânţând jumătate din ea în
cuiburi aşezate în pătrat.
CURUI IOAN
ţăran muncitor din satul
Stretea raionul Hia
tor. Astfel, după dezmâriştire şi arătura
adâncă de toamnă, cînd am îngropat sub
brazdă 25-30 tone bălegar, primăvara tim­
puriu, atunci cînd terenul permite, tre­
buie grăpat pentru menţinerea apei în sol.
De asemenea, ps lîngă îngrăşarea de bază
cu bălegar, se recomandă a se folosi în­
grăşăminte chimice ca superfosfat (200-
250 kg. La hectar oare se aplică la semă­
nat), azotat de amoniu 150-200 kg. la hec­
ta r şi 120 kg. sare potasâcă, oare se dau
în timpul vegetaţiei la praşila întîia şi a
doua.
Plantarea Cartofilor iarovizaţi se face
mai devreme, atunci cînd căldura la a-
dînoimea de 10 cm. atinge 5-6 grade.
Este indicat a se piamt-a cartofii în cui­
buri aşezate în pătrat, prin aceasta ofe-
rindu-se plantelor posibilităţi mai bune
de dezvoltare, favorizând totodată efec­
tuarea lucrărilor de-întreţinere. Pentru a
ajuta şi mai mult dezvoltarea plantelor,
este .bine ca în fiecare cuib să se pună
aproximativ 0,50 kg. de mnaniţă (bălegar
bine putrezit), împreună cu cenuşă şi să
se amestece cu pământul din cuib.
După ce s-a terminat cu plantarea, te­
renul se grăpează cu o grapă cu colţi
scurţi sau cu dosul grapei.
In urma aplicării metodei iarovizării car­
tofilor, gospodăria coleotivă „Drumul lui
Lenin“ din comuna Geoagiu, a obţinut o
producţie sporită la hectar Cu 5.000 kg mai
mult oa la restul culturii. De asemenea,
au obţinut rezultate frumoase numeroşi
ţărani muncitori ca Drăgan Sirnion din
oraşul Orăştie, Stăncioi Ioan din comuna
Romos şi alţii, oare au aplicat această me­
todă.
Pentru a produce cantităţi cît mai mari
de cartofi, să folosim metoda iarovizării
cartofilor şi să aplicăm metodele agro­
tehnice ^la pregătirea terenului şi îngri­
jirea culturilor.
Ing. HOMORODEAN ŞTEFAN
fel a ajutat organizaţia şi pe candidatul de
partid Dăian Aurel.
In perioada actuală, organizaţia de bază
se îngrijeşte în mod deosebit de pregătirea
campaniei de primăvară. Pe baza planu­
lui de măsuri luat în urma preluorării ho­
tărârii partidului şi guvernului cu prl-
„vire la desfiinţarea sistemului de aprovi­
zionare pe bază de cartele şi raţii, pînă
acum s-au reparat cele 13 atelaje, 23 de
pluguri, s-au cărat 600 care de gunoi pe
cîmp, au fost curăţate 30 hectare de li­
vadă, s-au pregătit seminţele de orz, ovăz
şi porumb, se amenajează o răsadniţă,
etc. Pentru fiecare din aCeste lucrări din
partea organizaţiei de bază răspunde câte
un membru de partid.
Pentru atragerea de noi membri' în
gospodărie, agitatorii au fost instruiţi şi
repartizaţi pe grupe de case., Agitatorii
discută cu ţăranii muncitori despre reali­
zările gospodăriei, avantajele muncii- în
colectiv, îndrumîndu-i să pornească pe a -
ceastă cale. Agitatorul Pasau Iosif a con­
vins pe ţăranul muncitor Pascu Păscuţ
să-şi facă cerere de intrare, iar după dînsul
încă oîţiva şi-a u ' manifestat hotărârea de
a intra în gospodăria colectivă.
Nu este întâmplător faptul că organiza­
ţia de partid din gospodăria colectiyă din
Peşteniţa are o activitate rodnică. Acea­
sta este rezultatul muncii concrete desfă­
şurată de activiştii Comitetului raional de
partid Haţeg.
Comitetul raional de partid însă nu a
acordat' aceeaşi grijă tuturor gospodăriilor
colective existente.. La numai 4 km. de
Peşteniţa există gospodăria colectivă din
Demsuş, a cărei putere economică şi or­
Nr. 454
IN EDITURA DE STAT PENTRU
LITERATURA ECONOMICA ŞI JURIDICA
Au apărut:
P. I. L ea şc e n k o — Istoria economiei na­
ţionale a U.R.S.S. (Capitalismul).
636 pag., lei 27,75
M. S irotin şl V. S a fra n sk i — Planificarea
mecanizării lucrărilor grele şi a Celor
oare necesită un volum m are de mun­
că în ind-istria U.R.S.S.
176 pag., lei 5,40
P . Savicev şi I. Ivanov — Bilanţul între­
prinderii industriale şi analiza lui
160 pag., tei 3,85
M inisterul F inanţelor — Instrucţiuni pen­
tru aplicarea planului de conturi în
întreprinderile industriale
376 pag., led 5,75
* * * — Bugetul de stat al R.P.R.
(partea a H-a)
208 pag., led 5,35
L iu -S a o -ţi — Despre proiectul de consti­
tuţie al Republicii Populare Chineze
96 pag., tei 2,10
CZI V. G. G rig oriev — Drepturile, şi îndatori­
rile membrilor colhozului
In tre 23—27 fe b ru a rie, pe ecran u l c in em atog rafu lu i „F ilim on S îrbu “ din D eva, 64 pag. led 0,95
ic
va rula film ul m aghiar „Locotenentul lui Rakoczi". EDITURA DE STAT PENTRU J
A xat fiin d pe un subiect istoric, film u l prezintă un episod de puternic con­ LITERATURA POLITICA
ţinut, din în d elu n g ata lu p tă du să d e c ă tr e p op oru l m a g h iar pen tru e lib e ra re a sa
de sub stăpînirea habzburgică şi otomană. Cornelia Rădulescu — In slu jba poporului
B u cu rîn d u -se d e o reu şită r ea liz are teh n ică şi artistisă, film u l în m ăn u n ch ea­
Pagini din lupta partidului
ză cu m ultă m ăiestrie m inunatele calităţi ale poporului m a g h iar; dragostea neţăr­
60 pag., 90 bani
m u rită fa ţ ă d e p atrie, dorin ţa p u tern ică pen tru lib e r ta te n aţion ală, cu raju l şi spi­
* * * — Oalendarui ţărănimii munci­
ritul de dreptate. i
F ilm u l „ L ocoten en tu l lu i R akoczi", a d u c e 'în fa ţ a sp ec ta to rilo r rom în i, od a tă m ai t o a r e — 1955
mult frum useţea artei cineaste a studiourilor m aghiare. 256 pag., 10 led
WMMWm
Unde rolul culturii e just înţeles maldărele de volume aşezate pe masă. Se aşeză pe scaun şi se adânci din nou
Cînd întâlneşte vreo carte care au cerut-o în gânduri. N
Colectiviştii din Hia se pregătesc intens cititorii, îşi freacă mîiniie mulţumită. Ii Să se mute... In definitiv asta nu era o
jân vederea campaniei lucrărilor agricole de pare rău întotdeauna cînd i se cere vreo treabă aşa de mare, dar vorba aceea, deabia
prim ăvară. O reală contribuţie în vederea carte care se întâmplă să nu existe între prinsese şi el ceva „rădăcini” şi oînd
jacestui sccp, o aduce în munca lor acti­ Cele 17.000 de volume ale bibliotecii.
colo, auzi ghinion. E l dar cu ordinul nu
vitatea culturală. Cercul agrotehnic de •pal­ Biblioteca Clubului muncitoresc CFR Si- te poţi juca, dacă trebuie* atunci trebuie
idă, în cadrul căruia sânt dezbătute cele meria a fost înzestrată în ultimul timp cu şi pace.
mai interesante probleme agricole, cum ar cărţi noi de toate felurile în valoare de Deodată, sări în sus şi fruntea i se lu­
Jfi polenizarea, despre îngrăşămdntele chi- 2300 lei. La cele 17.000 de volume s-au mai mină inspirată.
Imice, felul în care trebuie organizate ră­ adăugat câteva sute de cărţi pe care tova­ — E v rik a !... vorba venerabilului răpo­
sadniţele şi alte lucruri de acest fel, îşi răşa Ana Oprişa le-a înregistrat, apoi sat Arhimede. Am aflat: Mă mută ei pe
'!ţine cursurile cu regularitate. Ţăranii co- Le-a rânduit îh rafturi.
mine, dar şi eu am sa le-o fac. Cel puţin
iLecfivdşti, participă întotdeauna cu drag la Nici n-a terminat bine ou lucrul şi iată să-m i simtă lipsa... Să-şi dea seama ce au
(lecţiile Ce se predau de către tehnicienii că au şi sosit cititorii.
pierdut prin mine...
secţiei agricole a sfatului popular raional, Pioniera Isaia Felioia are' 10 and şi este ...A două zi cu pachetele subsuoara, a
ţcăutînd să-şi însuşească mereu noi şi noi o cititoare pasionată. Printre cărţile luat frumuşel drumul. Hunedoarei. Odată
-'metode de lucrare a pământului.
care le-a citit în ultimul timp se -numără cu el însă, a plecat şi aparatul de radio
Tot'atât de frumos munceşte şi echipa de „Zoia şi Şura”, „Tabăra din munţi”, „Prie­ de la colţul roşu şi acordeonul brigăzii ar­
tteatru. De pildă, artiştii am atori din cad- tenie" şi altele. După ce a întrebat-o da­ tistice de agitaţie.
trul acestei gospodării, au pregătit piesa că i-a plăcut cartea, bibliotecară i-a re­ — Stai omule, l-a aprit Cineva la poar­
r Panaiit şi-a Învins îndoiala“, piesă a că­ comandat să citească cartea pentru copii tă, de ce iei ou dumneata aparatul de
ru i subiect relevă' tocmai o problemă spe­ „Inimoşii”.
radio şi acordeonul ?
cifică formării de gospodării agricole co­ Tovarăşa Ana Oprişa discută aproape cu — De ce le iau ? Le iau ca să le repar.
lective. Activitate fodnică desfăşoară şi fiecare cititor pe marginea cărţii citite,
•echipa de cor. — Bine dar nu sînt stricate deloc.
apoi îi recomandă alte cărţi. — Stricate, nestrioate, au nevoie de re­
Munca culturală de la colţul roşu al gos­ Biblioteca duhului are peste 1000 de ci­ paraţii.., asta e I
podăriei agricole colective din comuna Ilia, titori pe care ea îi îndrumă cu pricepere De la această întâmplare şi pînă astăzi, au
îşi îndeplineşte cu succes rolul, în această şi răbdare, ajutîndu-i cu dragoste la ale­ trecut cea 2 luni şi jumătate, dar de la
perioadă de pregătire a campaniei agri­ gerea cărţilor şi ia înţelegerea lor. Pentru Hunedoara n-a mai venit înapoi nici apa­
cole de primăvară. Conţinutul ei este diri­ tovarăşa Oprişa biblioteca a devenit o a ratul de radio şi nici ac'ordeonul. Şi fiind­
ja t cu stăruinţă spre cele mai de sea­ doua casă. De aceea este stimată şi iubită că ele n-au venit, la colţul roşu lipsesc
m ă şi mai actuale sarcini ce stau în faţa de cititori,
gospodăriei. audiţiile, iar brigada artistică de agitaţie,
E demn de remarcat străduinţa deose­
Cînd vrei să fii „regretat“... nu-şi poate desfăşura programul, din lip­
să de acordeon.
bită pe oare o depun în activitatea cultu­ Tovarăşul Tudose Iulian, preşedintele Cît de folositoare ar fi fost asemenea
rală, tovarăşii Mihod David, Oirciu Ioan. comitetului de secţie sindical de la gos­ activităţi, acum, mai ales cînd ne găsim în
Roncea Maria, Suciu Luoreţia şi alţii.
podăria agricolă anexă Lăpuşnic, s-a mai ¦plină pregătire a campaniei agricole de
Această frumoasă activitate culturală, plimbat o clipă prin încăperea Ce pe nea­ primăvară, e im lucru lesne de în­
nu a rămas fără rezultate. Colectiviştii şteptate parcă devenise strimtă apoi şi-a ţeles. Mai greu de înţeles e altce­
din Hia, sînt printre primii din -raion în azvârlit din nou privirea peste hîrtia ce-1 v a însă. Pentru ce comitetul de între­
ceea ce priveşte pregătirea lucrărilor pen­ neliniştise . atîi şi, pe care intr-un acces prindere al Combinatului metalurgic „Gh.
tru însămînţările de primăvară.
de furie, o azvârlise tocmai într-un colţ Gheorghiu Dej” Hunedoara, care a fost
Bibliotecara al biroului. Rândurile îi apărură iarăşi în repetate rânduri sezisat de către con­
sfidătoare şi cît se poate de clare... ducerea gospodăriei despre faptele de mai
Aplecată asupra unui registru, Ana O- In conformitate cu... şi din dispoziţia... ur­ sus, a rămas surd şi nu a tras la răspun­
prişa notează cu grijă fiecare carte din mează să fiţi 'mutat la Hunedoara... dere pe inventivul Tudose Iulian...
ganizatorică este slabă. In această gospo­ Vinovat pentru rămânerea în urmă a L a crearea situaţiei nesatisfăcătoare din
dărie din 1953 de cînd a fost înfiinţată şi gospodăriei Colective din Demsuş este şi gospodăria colectivă Demsuş a contribuit
pînă acum nu s-a construit nimic, sec­ Biroul raional de partid Haţeg, care pe în bună măsură şi practica biroului raio­
torul zootehnic a rămas tot la 60 de oi motiv că e mai greu a se lucra la Demsuş, nal de partid, de a schimba mereu.instruc­
şi 6 vite mari. In gospodărie n-a mai in­ că aici trebuie mai multă „bătaie de cap“ torii care răspund de această organizaţie
trat nici un membru nou, anul trecut pro­ şi răbdare, că aici trebuie dusă multă de bază.
ducţia de porumb şi grîu a fost slabă,.iar muncă concretă cu oamenii au neglijat
valoarea ziiei-muncă a fost scăzută. Mun­ în mod nepermis atît dezvoltarea gospo­ In decurs de numai patru luni
ca de organizare pe brigadă şi pe echipă dăriei colective cît şi întărirea organiza­ s-au perindat în Demsuş trei instructori
nu se respectă şi, retribuţia muncii a fost ţiei de bază. ai Comitetului raional de partid. De ase­
deseori încălcată în mod grosolan de că­ menea, 'e greşit şi faptul că de aceeaşi,
tre fostul preşedinte. Această gospodărie Tovarăşii din Biroul comitetului raional gospodărie colectivă răspund şi câte trei,
nu este exemplu pentru ţăranii muncitori. de partid preferă să meargă la Rîu-Bărbat. patru to varăşi: unul din partea biroului
Peşteniţa sau Ostrov unde treburile merg raional de partid, un altul din partea co-r
Cauza .principală a rămânerii în urmă mai bine şi ocolesc Demsuşul unde de fapt mitetulud executiv al sfatului popular ra­
a gospodăriei colective din Demsuş este ar fi trebuit concentrate cele mai bune ional,- al treilea din partea secţiei agricole
lipsa de activitate a organizaţiei de paitid. forţe. In biroul raional de partid stăruie a sfatului popular raional şi al patrulea,
Aceasta de 4 luni n -a ţinut nici 6 adu­ concepţia greşită că dacă un tovarăş răs­ cum e cazul la Demsuş, tovarăşul Bodea
nare generală. Secretarul organizaţiei punde de o gospodărie colectivă, el nu tre­ Ioan din partea sfatului popular regional.
de bază, Todoni Iosif, deşi cunoaşte rolul buie să se intereseze de celelalte. Aceas­ Acest lucru nu stimulează răspunderea
organizaţiei de paitid în întărirea ccono- tă concepţie se manifestă în special la personală şi face ca unul să se lase în nă­
mico-organizatorică a gospodăriei colec­ tovarăşul Devian, care, .deşi secretar Cu dejdea celuilalt şi de fapt, să nu simtă
tive, nu pune nimic în practică. Exem ­ probleme agricole şi ţn atribuţia căruia nici unul răspunderea.
plul lui rău este urmat şi de mulţi mem­ intră sarcina întăririi tuturor gospodări­
bri de partid care lipsesc de la lucru, -sau ilor colective din raion, se interesează Comitetul raional de partid Haţeg tre­
fac munci de proastă calitate. De exemplu prea puţin de situaţia din Demsuş. Pentru buie să privească cu toată seriozitatea ră­
Dinga ALexe, a lăsat oile gospodăriei în tovarăşul Devian aceasta este o pată ru­ mânerea în urmă a gospodăriei agricole
cîmp plecînd pentru cîteva zile în inte­ şinoasă ce nu se poate spăla cu realiză­ colective din Demsuş. Trebuie întărită în
rese personale, s-au Frentz Ştefan şi Ci- rile de la Peşteniţa sau din altă parte. primul rînd munca politică din această
bian Zamfira care au puţine zile-muncă. gospodărie, munca culturală şi politică din
Nu mai puţin este vinovat ¦tovarăşul sat şi să se ia măsuri concrete pentru res-
Organizaţia de bază nu se foloseşte de Moga Ioaohim, care răspunde direct din pectwrea Statutului Model şi a regulamen­
dreptul de control. Consiliul de conducere partea biroului raional de partid de dez­ tului interior,' lucru ce va duce în mod
n-a fost tras la răspundere pentru proasta voltarea gospodăriei colective din Dem­ sigur la întărirea economică şi organiza­
îngrijire a sediului gospodăriei pentru suş. Tovarăşul Moga nu numai că nu s-a torică a gospodăriei. De asemenea, comi­
încălcarea retribuirii juste a muncii co­ preocupat de problemele întăririi econo­ tetul raional va trebui să dea cea mai
lectiviştilor, pentru hotărîri nechibzuite mice şi organizatorice ale acestei gospo­ m are atenţie îndrumării organizaţiei de
dării, dar nu s-a interesat nici m ăcar de bază şi a Consiliului de conducere în sco­
de excluderea unor colectivişti harnici din ridicarea nivelului cultural-politic al co­ pul atragerii de noi membri harnici şi
lectiviştilor. Este admisibil oare, ca în­ pricepuţi în gospodărirea bunului obştesc.
gospodărie fără nici un m otiv.' Organi­ tr-o organizaţie de bază de care răspunde
secretarul cu problemele de propagandă Gospodăria colectivă din Demsuş trebuie
zaţia de bază nu s-a îngrijit de prelucra­ să devină exemplu pentru ţăranii mun­
citori din comună. Această trebuie să fie o
rea cu colectiviştii a hotăririlor recente ale sarcină imediată a Comitetului raional de
partid Haţeg.
partidului şi guvernului şi nu s-a -preocu­ şi agitaţie a comitetului raional de partid,
GH. PAVEL
pat de întărirea organizaţiei de bază prin să nu existe nici un abonament la ziare,
I. KARDA
primirea în rândurile candidaţilor de par-, să nu sc ţină de luni de zile nici o ccnfe-
tid a celor mai harnici şi devotaţi colecti­ • mnţă, să nu existe -preocupare faţă de li­
viştii. i chidarea neştiinţei de oarte ?