Page 23 - 1955-02

Nr, 454
 d u o ă n le p e n tr y d ă r i d e s e a m ă şl a le g e r i -
în c e n try i p re © c y p ă ris o r g a n e lo r d e p a rtid
3in organiziaiţiile de bază ale partidului
nostim, se desfăşoară adunările pentru
dări de seamă şi alegeri. Acest important
eveniment în viaţa partidului nostru,
membrii de partid îl întâmpină ou reali­
zări însemnate în toate domeniile de ac­
tivitate. Oamenii muncii din regiunea noa­
stră îşi consacră toate eforturile pentru a
cinsti alegerea organelor de partid prin
înfăptuirea prevederilor proiectului de Di­
rective a celui de al II-lea Congres al
P.M.R. şi a Hotărârii C.C. al P.M.R. şi al
Consiliului de Miniştri din 25 decembrie
1&54, ou privire la desfiinţarea sistemului
de aprovizionare pe bază de cartele şi ra­
ţii şi trecerea la comerţul desfăşurat.
Trebuie remiardat faptul că adunările de
, dăm de seamă şi alegeri au loc în peri­
oada oînd oamenii muncii din patria noa-
( sferă, desfăşoară o aprigă bătălie pentru
înfăptuirea sarcinilor din ultimul an al
oincdnaMiui, pentru întărirea capacităţii
de apărare a patriei. In agricultură, ţără­
nimea muncitoare sub conducerea organi­
zaţiilor de partid, se pregăteşte activ pentru
campania Insăminţărior de primăvară,
pentru a asigura o recoltă de 2.000 kg. po­
rumb la hectar şi cel puţin 10.000.000 tone
grâu şi porumb.
Organele şi organizaţiile de partid sânt
datoare să vegheze cu răspundere la res­
pectarea şi aplicarea întocmai a insţruc-
ţiumilor şi precizărilor C.C. al P.M.R., ceea
ce va asigura buna desfăşurare a alege­
rilor şi va duce la activizarea tuturor
membrilor şi candidaţilor de partid, la în­
tărirea vieţii de partid.
Adunările de dări de seamă şi alegeri
v trebuie să se desfăşoare sub semnul în­
tăririi democraţiei interne de partid, a
disciplinei şi vigilenţei de partid şi de stat.
Ou prilejul alegerilor, masele membri­
lor de partid analizează în spirit critic şi auto­ măsuri, etc. şi ajută birourile organizaţii­
critic, munca organelor lor de conducere, apre­
ciază activitatea acestora şi hotărăsc, cui
anume s ă ' încredinţeze pentru viitor con­
ducerea organizaţiilor de partid.
Adunările pentru dări de seamă şi ale­
geri, trebuie să constituie o şcoală comu­
nistă în care membrii de partid învaţă să
conducă, o şcoală de căline ideologică şi
| de organizare. Membrii de partid, sânt da­
tori să aleagă în organele de conducere, pe
cei mai buni. cei mai activi comunişti
oare au dovedit prin fapte, ataşamentul
lor faţă de partid şi clasa muncitoare —
muncitori fruntaşi, ţărani fruntaşi ai re­
coltelor bogate, ingineri, tehnicieni şi in-
, telectuali legaţi de popor, femei şi tineri.
Pentru ca adunările pentru dări de sea­
mă şi alegeri să se desfăşoare în cele mai
bune condiţiumi este necesară o temeinică
pregătire politico-organizatonică. Experi­
enţa câştigată de către organele şi apara­
tul de partid, de către conducerile orga­
nizaţiilor de bază şi membrii de partid, ne
permite să ridicăm nivelul muncii în pre­
gătirea şi desfăşurarea alegerilor. Unele
comitete raionale de partid c a : Petroşani,
Sebeş şi ILia, au dovedit o justă orientare
în ce priveşte generalizarea experienţei
câştigate, pregătind cu grijă şi răspundere
¦lucrătorii de partid şi conducerile orga­
nizaţiilor de bază. Este condamnabil sis­
temul de muncă al unor organe de partid
oa Hunedoara şi Alba, oare au pregătit cu
superficialitate şi în grabă aparatul de
partid chemându-1 de miai multe ori pen­
tru a fi „pregătit“. Datorită slabului con­
trol şi ajutor dat organizaţiilor de bază
în pregătirea alegerilor, recurg ou uşurinţă
la amânarea acestora. Aşa se explică fap­
tul că în aceste raioane unele adunări de
dări de seamă şl alegeri au fost amânate
nejustdfioat, iar în unele locuri au fost
încălcări ale instrucţiunilor C.C. al P.M.R.,
Vinovaţi de această stare de lucruri în
primul rând sînt tav. Mărgineanu Ioan şi
Boureanu Ştefan, prim-secretani ai comi­
tetelor raionale de partid care au admis
asemenea metode superficiale de muncă.
Activitatea membrilor de partid pentru
îmbunătăţirea muncii în procesul de pro­
ducţie, a constituit trăsătura principală a
muncii poliitico-organizatcrică desfăşurată
de către organizaţiile de bază sub îndru­
marea comitetelor raionale de partid. Suc­
cese însemnate au obţinut acele organiza-
Corespomdenţii
ne sezisează că . . .
1 Ambulanta PŢTR care circulă pe distanta
Subcetate—Caransebeş nu are cutie pen­
tru scrisori.
La fel nu mai există cutie de scrisori
nici în staţia CER Suibcetate.
Toate acestea fac pe cetăţenii oare au de
trimis vreo scrisoare să aştepte trenul de
23,50 noaptea, sau să meargă la ofioiiu!
P T T R Kaţ?».
CEHAN MARIN
¦ir
Unii cetăţeni din oraşul Haţeg şi de Ia
sate sînt nemulţumiţi de Conducerea coo­
perativei „Ţara Haţegului”, pentru că de
oîte ori merg La restaurant nu sî-nt serviţi
cu bere, vin, ţuică, etc., numai dacă iau şi
masa sau invers. Interesant este însă că
această ,yddspoziţie” este valabilă numai
pentru consumatori, pentru salariaţii coo­
perativei nu.
N. MAN
Tovarăşul Etan Lazăr, directorul căminu­
lui cultural din Filimon Sîrbu, raionul
Ilia, nu poate organiza audiţii colecti­
ve la radio pentru că tovarăşul Poiemar,
secretarul sfatului popular Comunal, ţine
aparatul de radio de la căminul, cultural
acasă, ou scopul de a distra membrii fa­
miliei sale. .
' ' ' . . . I. SADOVEANU
ViAŢA DE PARTID
ŞOIMOŞI ŞTEFAN
şef al secţiei organelor conducătoare
de partid, sindicale şi de U. T. M. al
Comitetului regional de partid
Hunedoara
ţii de bază care au ştiut să-şi repartizeze
just forţele, să ridice rolul de avangardă
şi organizatoric al comuniştilor. Organiza­
ţiile de bază de la exploatările carbonifere
din Lonea, Vulcan şi Uricani, ou prilejul
pregătirii şi desfăşurării alegerilor şi-au
îmbunătăţit activitatea, reuşind să îndepli­
nească şi să depăşească pianul de produc­
ţie.
O susţinută activitate politico-organiza-
•torică a desfăşurat şi. organizaţia de bază
a sectorului laminoare a Combinatului
metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” Hune­
doara care a întâmpinat alegerile cu pla­
nul de producţie îndeplinit în procent de
101,9%.
Un rol deosebit de important îl au in­
structorii comitetelor raionale de partid,
oare răspund de pregătirea şi desfăşura­
rea adunărilor pentru, dări de seamă şi
alegeri. Instructorii comitetului, trebuie să c'u celelalte sarcinii economice specifice lo­ că aproape în fiecare seară stau ou dînşii
se deplaseze din timp la organizaţiile de
bază de oare răspund, ajutîndu-le nu nu­
mai în ce priveşte întocmirea dărilor de
seamă şi problemele tehnice ale alegeri­
lor) da să ajute şi la desfăşurarea muncii
politice pentru mobilizarea membrilor de
partid ou sarcini Concrete atât în uzine cât
şi în agricultură.
Sînt mulţi instructori care ajută ou răs­
pundere birourile organizaţiilor de bază
în această muncă. Tov. Dan. Gavrilă, in-
stru^Jor al Comitetului raional de partid
Petroşani, se deplasează dîn timp la orga­
nizaţiile de bază unde controlează felul
cum s-au dezbătut şi însuşit instrucţiunile
şi precizările C.C. al P.M.R., munca poli­
tică în procesul de producţie şi felul cum
se reflectă în darea de seamă, proiectul de
lor de bază să aducă îmbunătăţiri ăces-
tora. Această muncă concretă, asigură oa
adunările pentru dări de seamă şi alegeri
să fie vii. combative şi să-.şi atingă sco­
pul. Asemenea muncă urm ată, de rezulta­
te bune depun şi tov. instructori Buciu-
rnian Ioan, Orăştie, Compodi Ştefan şi
Oanc’ea Cornel din raionul Ilia, Popescu
Gheorghe, Hunedoara şi alţii.
Dările de seamă pentru alegeri trebuie
să oglindească cele mal de seamă probleme
la locul de muncă, să le analizeze în mod
critic şi autocritic, să reflecte în mod con­ ganizaţiiler de partid. Experienţa alegeri­
cret activitatea organizaţiei de bază, me­
todele de muncă şi de conducere ale bi­
rourilor şi ale membrilor de partid, pen­
tru a da putinţa membrilor de partid să
dezbată problemele şi să facă propuneri.
Pentru întocmirea dărilor de seamă biroul
organizaţiei de bază. trebuie să atragă şi
să consulte un colectiv larg de membri de
partid, fruntaşi în producţie, inovatori, in­
gineri şi tehnicieni, agronomi, etc., care
să asigure un conţinut bogat dărilor de
seamă şi să indice măsurile necesare pen­
tru îmbunătăţirea muncii. Este greşită
practica unor instructori, care vin în ulti­
mul moment La adunarea organizaţiilor de
bază, fără a avea posibilitate să contro­
leze şi să ajute organizaţia de bază. Tot
atît de greşită este şi practica nesocotirii,
de către unii instructori a posibilităţilor
ce le au membrii de partid pentru aprecie­
rea muncii organizaţiei de bază, care trec
peste capul biroului organizaţiei de bază
şi întocmesc ei dări de seamă. Această
practică dăunătoare duce la o prezentare
ireală a muncii organizaţiei de bază şi face
oa darea de seamă să cuprindă generali­
tăţi şi citate, fiind ruptă de viaţă. De ase­
menea constituie 6 încălcare grosolană a
democraţiei interne de partid, o înăbuşire
a iniţiativei, frînează creşterea cadrelor şi
nu dă posibilitate membrilor de partid să
discuite problemele muncii organizaţiei de
bază.
Din lipsa unui control sistematic şi or­
ganizat din partea comitetelor raionale de
partid, 'a fost posibil ca în unele locuri,
instructorii comitetelor raionale să săvîr-
şească aceste greşeli. Instructorii Mun-
Atenţie deosebită contractării sfeclei de zahăr
In comuna Miercurea din raionul Sebeş,
s-a obţinut pînă acum unele succese în
ceea ce priveşte contractarea sfeclei de
zahăr. Au fost contractate 30 de hectare,
iar printre primii ţărani muncitori, buni
cultivatori de sfeclă, care au încheiat
contract cu Fabrica de zahăr din Bod, sînt
Dragomir Ioan, Crîşmar Alexandru, B.oth
Andrei şi alţii. Totuşi, datorită faptului
că nu se acordă o atenţie deosebită con­
tractării acestei plante, în comuna Mier­
curea mai sînt de încheiat contracte pen­
tru 10 hectare. Deşi s-a ţinut o consfă­
tuire despre importanţa şi avantajele cul­
tivării sfeclei de zahăr, deşi delegatul fa­
bricii de zahăr, Ghişe Gavrii, a umblat
din casă în casă pentru a lămuri ţăranii
muncitori să cultive această plantă, încă
nu s-a reuşit să se îndeplinească planul
de contractări de sfeclă de zahăr.
Oauza principală a acestei rămâneri în
urmă, se datoreşte sfatului popular comu­
nal (preşedinte Brînzesou Gheorghe), care
nu a repartizat just o parte din planurile
de cultură la plantele tehnice.
Sfatul popular n-a ţinut seama de fap­
tul că unii ţărani muncitori sînt în vîrstă
sau că sînt bolnavi şi nu pot munci, n-a
ţinut seama de unii ţărani răuvoitori
oare, şi anul trecut din cauză că n-au
muncit terenul cultivat cu sfeclă de za­
hăr, au compromis recolta,
DRUMUL SOCIALISMULUI
teanu Ilvhi, lila, Cernuta Victor, Haţeg,
Porcaru Ioan. Alba, Cureteu Petru, Brad,
şi alţii, au întocmit ei însăşi dările de sea­ campaniei agricole de primăvară.
mă pe care secretarii organizaţiei de bază
ou greu le-au citat. Asemenea încălcări sînt
uneori tolerate chiar de către unii tov. cu
munca de răspundere oa de pildă tov.
Mîrza Ioan şecretar al Comitetului de
partid raional Orăştie oare participând la
o adunare pentru dare de seamă şi alegeri
a permis să se încalce instrucţiunile şi
precizările C.C. al P.M.R., dînd el însuşi
asemenea indicaţii. Conţinutul dărilor de
seamă care oglindesc activitatea practică
a membrilor de partid îi mobilizează pe
aceştia să-şi spună deschis părerea, să cri­
tice, şi să facă propuneri menite să ducă
la înlăturarea lipsurilor şi la îmbunătăţi­
rea muncii. Acest lucru trebuie urmărit
ou toată atenţia de către organele de par­
tid ; ele trebuie să vegheze ca discuţiile
să aibă un caracter viu, combativ şi să
de-a posibilitatea tuturor membrilor de
partid să critice şi să ajute la îmbunătă­
ţirea muncii.
In adunările de dări de seamă şi alegeri
unele organizaţii de bază au ştiut să îm­
pletească în ,mod just munca alegerilor
cului. Astfel organizaţia de bază din satul
Cerbia, raionul Ilia a discutat probleme
creşterii animalelor, s-iau organizaţia de
bază din Apoldul de Sus oare a discutat
problema contractării animalelor şi altele»
Proiectele de măsuri, oare însumează
activitatea de viitor a organizaţiilor de
.bază, trebuiesc' întocmite cu cea mai mare
grijă şi răspundere. Ele trebuie să cu­
prindă principalele^ probleme ale activi­
tăţii organizaţiei de bază respective, să
reflecte înfăptuirile de perspectivă şi să
aibă un caracter concret. Pentru fiecare
sarcină cuprinsă în proiectul de măsuri,
trebuie să se preaizeze cine răspunde şi
pînă la- Ce dată trebuie înfăptuită.^ Este
limpede că controlul aplicării Hotărâri­
lor începe odată cu elaborarea acestora.
De aceea, atît comitetul raional de partid
cit şi biroul organizaţiei de bază sînt obli­
gate să organizeze de îndată aplicarea ho-
tărîrii.
Iată de ce este necesar oa în organele
noi alese să fie propuşi şi aleşi cei mai
devotaţi, cei mai cinstiţi şi Capabili mem­
bri de partid oare să lupte şi să asigure
îndeplinirea Hotărârilor partidului şi gu­
vernului. Atitudinea lipsită de răspundere
şi combativitate faţă de elementele pasive
care nu se achită cu cinste de sarcinile în­
credinţate duce la slăbirea activităţii or>-
lor din anii trecuţi, a dovedit că acolo
unde nu a existaţ exigenţă şi răspundere
faţă de propunerile de candidaturi şi ale­
geri, în organele de conducere şi oa se­
cretari de organizaţii de bază au fost aleşi
oameni nepotriviţi, slabi pregătiţi, pasivi,
sau aveau mai multe sarcini, care îi sus-
trăgeau de la munca de mare răspundere
încredinţată de adunări.
Adunările pentru dări de seamă şi ale­
geri trebuie să constituie un prilej do
strîngere a legăturilor organizaţiilor de
partid cu masele, de întărire a muncii de
conducere do către partid a economiei şi
întărirea democraţiei interne de partid şi
a vigilenţei revoluţionare.
Comitetele raionale de partid, trebuie să
analizeze periodic modul în care se des­
făşoară adunările de alegeri şi să ia mă­
suri eficace şi operative pentru a preîn-
tîmpina cazurile de încălcare a instrucţiu­
nilor şi precizărilor C.C. al P.M.R.
Organizarea controlului asupra aparatu­
lui de partid şi a organizaţiilor de bază.
prin membrii organelor de partid, trebuie
să stea în centrul atenţiei comitetelor ra­
ionale de partid care sînt răspunzătoare
de felul în oare se desfăşoară adunările
de alegeri.
Alegerile organelor de conducere Locale
ale partidului trebuie să ducă la întări­
rea multilaterală a activităţii organizaţii­
lor de bază, la întărirea unităţii de luptă şi
acţiune a oamenilor muncii, pentru înde­
plinirea Hotărârilor partidului şi guver­
nului, pentru înflorirea' patriei şi apărarea
păcii.
De exemplu, sfatul popular a repartizat
plan de cultură ţăranului muncitor Făgă-
dar Matei în vîrstă de 70 de and, văduvei
Munteanu, Maria, ţăranului muncitor Fle-
şeru Şotron în vîrstă tot de 70 de ani, ca
să cultive sfeclă de zahăr pe suprafeţe în­
tre 0,10 ha. şi 0,25 ha. Aceşti oameni, da­
torită vîrstei şi faptului că nu mai au
alte braţe de muncă în gospodăria lor, de
sigur că nu pot lucra un teren cultivat ou
sfeclă de zahăr.
Preşedintele sfatului popular tovarăşul
Br-înzescu Gheorghe, ar fi trebuit să stu­
dieze mai temeinic posibilităţile fiecărei
gospodării de ţărani muncitori şi numai
după aceea să le repartizeze planuri de
cultură pentru cultivarea sfeclei de zahăr.
Sfatul popular ai comunei Miercurea a
dat dovadă de birocratism şi de necunoaş­
tere a situaţiei de pe teren.
Este necesar să se remedieze de urgenţă
aceste lipsuri şi greşeli şi să se facă o re­
partizare justă a planurilor de cultură la
plantele tehnice. Timpul este înaintat şi
această treabă trebuie făcută imediat. Co­
mitetul executiv al Sfatului popular Mier­
curea trebuie să antreneze pe toţi depu­
taţii în munca de convingere a ţăranilor
muncitori pentru cultivarea sfeclei de za­
hăr. De asemenea, organizaţia de bază are
datoria să-şi instruiască agitatorii în a-
ceastă direcţie şi să pornească la muncă.
Din activitatea mea
de deputat
Cu mare bucurie am primit din partea
comitetului executiv ai sfatului popular,
sarcina de a mă ocupa îndeaproape' de a-
legătorii din circumscripţia numărul 15,
pentru a se pregăti din timp în vederea
La început mi-am dat seama că este
nevoie să cunosc situaţia în oare se află
toate uneltele agricole ale gospodăriilor
din circumscripţie şi că pentru asta tre­
buie să mă duc la fiecare în parte. Aşa
am făcut. Situaţia era cunoscută de acum ;
două pluguri, 6 fiare de plug, 3 grape şi
altele trebuiau reparate. Printre cei oare
aveau asemenea unelte erau şi Furca Si-
gi'smund, Furca Sigismund Dodoacă şi
alţii. Pe aceştia i-am îndrumat să-şi re­
pare uneltele la centrul de reparaţii nr. 1.
Promisiunile lor, că-şi vor repara uneltele
au devenit fapte. In prezent toţi ţăranii
muncitori din circumscripţia mea şi-au
reparat uneltele agricole.
Pe lingă această sarcină însă, m-am
ocupat şi de organizarea centrelor de în­
cercarea puterii dş germinaţie a seminţe­
lor. Sămînţa semănată - în. ghiveciuri de
ţăranii Furca Iosif lud Pecie, Furca An­
drei, Furcă Albert, Gherman Ion şi alţii,
a răsărit în întregime. Aceasta înseamnă
că sămânţa este bună. Asta o ştiu pentru
de vorbă; fie la ei acasă, fie că vin ei la
mine.
Noi nu discutăm însă asemenea proble­
me numai în astfel de împrejurări. Ne
mai întâlnim şi la cercul agrotehnic, în
fiecare marţi seara, unde discutăm şi în­
văţăm cum să lucrăm pământul mai bine
pentru a putea să sporim recolta la hec­
tar. 13 ţărani muncitori din circumscrip­
ţia mea frecventează cu regularitate cursu-
rile acestui cerc. Aici au învăţaţ Horvat
Ioan, Lăscău Iosif şi âlţii despre impor­
tanţa platformării gunoiului la capul hol­
dei. Cele învăţate au şi fost puse în prac­
tică. Pînă în .prezent ţăranii din circum­
scripţia mea au cărat peste 60 de oare
de gunoi şi le-au platformat aşa cum au
învăţat la cercul agrotehnic.
In felul ac'esta, am înţeles eu să mobi­
lizez ţăranii muncitori din circumscripţia
nr. 15, de care răspund, la pregătirea cam­
paniei agricole de primăvară.
GHILEA IOAN .
deputat comunal, comuna Gristur
Comune şi sate
ce vor fi electrificate
Multe sate şi comune din regiunea noastră
au fost electrificate anul trecut. Anul a-
cesta, de asemenea se vor electrifica 10
comune şi sate. Aceste comune şi sate
.-sînt: .Oistei, Obreja, Mihalţ, Bă.răbanţ din
raionul Alba, Săllştea Bălţeî şi' SoirriUş rdin de fag, pentru orescătoria de porci din cooperativelor de cqnsum, precum şi a
raionul Ilia, Balomirul de Oîmp, Căstău şi
Geoagiu sat din raionul Orăşitie.şi Sîngă-
tin din raionul Sebeş.
In Comuna Soimuş au şi început lucră­
rile pentru electrificare. Pînă în prezent,
ţăranii muncitori ai acestei comune au fă­
cut 320 ore muncă voluntară. Ei au lucrat
peste 40 gropi pentru fixarea stîlpilor în
pămînt.
Cei care sau evidenţiat în această mun­
că sînt Colceuu Nic'olae, Henţiu Nicolae,
Ardelean Nicolae, Ohişaraa Nicolae şi alţii.
Realizări în domeniul
sanitar
La Spitalul unificat din Haţeg, opera­
rea bolnavilor, sterilizarea initruimentelor
medicale, toaleta medicilor, etc., se făcea
înitr-o singură cameră, necorespunzătoare.
In urma reparaţiilor făcute clădirii spi­
talului, au fost amenajiaite mai multe ca­
mere: o cameră pentru operaţie, una pen­
tru sterilizarea intrumentelor, şi alta pen­
tru toaleta medicilor şi a personalului sa­
nitar.
Tot la acest spital apa necesară nu se
mai aduce în vase oi este asigurată prin
instalarea apaductuliui ce a fost executat
luna trecută.
-Â- ?
In trecut, Spitalul unificat din Brad în-
tîmpdna miari greutăţi pentru conservarea
sîngelui recoltat. Această lipsă a fost în­
să înlăturată odată cu instalarea unui fri­
gider electric, care s-a făcut la începutul
lunii ianuarie a. c.
O altă realizare a colectivului de Condu­
cere de la acest spital este şi deschiderea
unei maternităţi cu peste 20 de paturi şi
a unui salon pentru noii născuţi, cu 10
paturi.
P'ăg. 1
Ş 1’ I R I D E L A S A T E
O asociaţie pentru cultivarea sfeclei al întovărăşirii, au fost aleşi Suba Flo-
de zahăr rea, Balint Sebastian, Balint Octavian şi
alţii. In prezent, întovărăşiţi! din satul
In satul Sîntanidrei din raionul Hune­ Tătăreşti se pregătesc intens pentru cam­
doara, a luat fiinţă zilele trecute o asocia­ pania agricolă de primăvară.
ţie simplă pentru cultivarea sfeclei de za­
hăr. In asociaţie, s-au înscris pînă acum Gata pentru insăminţări
un număr de 15 familii cu o suprafaţă
de 9 ha. Oa preşedinte al asociaţiei a fost Colectiviştii din comuna Benic raionul
ales ţăranul muncitor Dugaoi Adam, unul Alba, s-au preocupat în tot timpul iernii
dintre cei mai pricepuţi cultivatori de sfec­ de reparatul uneltelor agricole, de căratul
lă de zahăr. înscrierile în asociaţie con­ gunoiului pe oîmp, de pregătirea semin­
tinuă. ţei, etc. In momentul de faţă,. întregul u-
tilaj agricol este gata pentru începerea
Fruntaşi în pregătirile de însămânţărilor. Au fost reparate 5 pluguri,
insăminţări 6 semănători, 4 grape, 2 oare şi 2 căruţe.
De asemenea, ei au transportat la oîmp
Ou sprijinul permanent al organizaţiei tot gunoiul pe oare l-au avut în gospodă­
de bază, ţăranii muncitori din comuna rie. Munca rodnică a Colectiviştilor din
Hăşdat, raionul Hunedoara, au reparat Benic, se datoreşte în mare măsură tova­
260 pluguri ou tracţiune animală,, 220 gra­ răşului Pascu Nicolae preşedintele gospo­
pe, 54 prăşitori, 13 semănători şi un tăvă­ dăriei colective, oare a ştiut să organizeze
lug. Şi-au reparat- în întregime uneltele a- bine munca.
griicole pentru însămînţănile de primăvară,,
ţăranii muncitori Nagy Iosif, Galfi Ale­ Un nou magazin universal sătesc
xandru şi Szeke Arpad. In prezent, ei con­
tinuă lucrările de reparaţii şi curăţă pomii La CăLan raionul Hunedoara, s-a deschis ,
fructiferi. Pînă acum au fost curăţaţi şi de curând un magazrn universal. Acest ma­
văruiţi peste 1.000 pomi. Datorită acestor gazin este bine aprovizionat atît cu măr­
realizări însemnate, comuna Hăşdat se af­ furi alimentare, textile, oît şi ou unelte a-
lă printre fruntaşele raionului în pregă­ gricole, obiecte de uz Casnic şi altele. M a-;
tirea campaniei agricole de primăvară. gazinul universal a luat fiinţă prin grija
Uniunii raionale a cooperativelor de con- 1
O nouă întovărăşire sum Hunedoara şi este cel de al şaselea
magazin universal sătesc deschis în regiiu- ţ
In satul Tătăreşti, comuna Burjuc raio­ nea noastră în ultimul timp.
nul Ilia, a luat fiinţă de ourînd o întovă­
răşire agricolă. S-au înscris 23 familii cu In primele zile, s-au vândut prin ma-
o suprafaţă de 8,68 ha. Printre c'ei oare au gazinul universal din Oălan mărfuri în va«-:
fost primii la înscriere, se numără ţăranii loara de peste 52.000 led.
muncitori Duma Iosif, Burza Ionel şi
Neagu Susana.. In comitetul de conducere BERGHIAN EUGEN
• corespondent voluntar
Atelierul de dogărie din Dobra trebuie ajuta
Mulţi conducători din cooperative au U.R.C.C.-ului, nu s-a oprit numai aici. Ea
auzit de atelierul. de dogărie, care func­ s-a manifestat şi atunci oînd în cadrul1•
ţionează pe lingă cooperativa „Nicolae acestei cooperative a luat fiinţă şi un ate-
Bălcescu“ din Dobra, raionul Ilia. lier de tîmplărie. Ou acest prilej maşina
Această popularitate a fost câştigată de de tăiat şi de tras la rindea a fost luată
către colectivul de muncitori dogari, în şi nu s-au lăsat atelierului de dogărie de­
timp de patru ani de muncă rodnică. In cât sculele uzate, aducând în felul, acesta
aceşti ani, ei au reparat încontinuu bu­ greutăţi în procesul da producţie.
toaiele necesare Agevacoop-ulud Deva, Pentru ca atelierul de dogărie, de pe
Combinatului metalurgic din Hunedoara, lingă cooperativa „Nicolae BălCescu” să
etc. poată satisface comenzile solicitate — ca­
In prezent, dogarii acestui atelier mun­ re, oa un fapt pozitiv sînt multe — con­
cesc intens pentru a termina 80 de căzi ducerea Uniunii regionale şi raionale a
Orăştie, 5.000 butoaie cu o capacitate de cooperativei „Nicolae Bălcescu“ din Do­
200 litri bucata, etc. - bra, trebuie să asigure materialul lem­
Dar cu toate că dogarii din această uni­ nos necesar, la timp.
tate socialistă, sînt pătrunşi de dorinţa de La fel, ele trebuie să Caute posibilita­
a obţine tot mai multe succese în munca tea ca acest atelier de dogărie să fie în­
lor, el nu sînt-îndeajuns" ajutaţi de orga­ zestrat cu un motor cu explozie de 10-15
nele de conducere respective, oare dau do­ c.p., o maşină de tăiait şi fasonat şl unel­
vadă de nepăsare şi de subapreciere a tele. necesare.
acestei munci destui de importante. (Acestea pot fi făcute cu atît mai mult
Astfel, de curînd s-a transportat o mare ou ,oît se ştie că acest atelier a adus fru­
cantitate de lemn de fag, necesar pentru. moase beneficii cooperativei şl că în cei
confecţionarea doagelor. Acest material patru ani de existenţă s-a încasat în per­
însă, după descărcare nu a fost transpor­ manenţă cota de 2% pentru uzajul de scula
tat imediat, astfel că apa Dobrei l-a inun­ şi maşini, aşa că ele trebuie să fie înlo­
dat şi l-a dus cu ea. Acest fapt a făcut cuite.
să se simtă în atelier lipsa de lemn. G. DAN
Neglijenţa conduc'erid cooperativei şl a corespondent voluntar
„Bine-i să ştii matematică“
„Bine-i să ştii matematică“ — îşi spune lunii. Care este rezultatul acestor socote­
adesea Casiera bufetului „Cerna” din Hu­ li ? Să presupunem (ceace este sigur) că în
nedoara, Salem Sofia, după fiecare soco­ fiecare zi la acest bufet, casiera Salem, So­
teală în care rezultatele se dovedesc a fi fia, eliberează — în medie — 200 bonuri
pozitive. De fapt Salem Sofia s-a deprins (fiecare bon indică valoiarea a unei sute
grame de diferite băuturi alcoolice). De la
bine cu socotitul, şi în special ou adunatul, fiecare suită de grame de băutură îi rămâ­
mai ales de oînd îşi numără restul pe oa­ ne cel puţin 0,20 lei, (bani care ar trebui
re ar trebui să-l dea oînd eliberează bonu­ să-d dea ca rest consumatorilor). Adunaţi
ri, consumatorilor. aceşti bani, strînşi într-o zi, fac peste 40
lei. Ac’est venit zilnic înmulţit cu 30 de
Nu după multă vreme însă a ajuns să zii© ale unei oarecare luni, fac tocmai
1.200 lei.
cunoască şi operaţia de înmulţire. De a-
Ce ziceţi de un aşa venit ?
dumare, se Moşeşte în fiecare zi la închi­
derea casei, iar de înmulţire, la sfîrşitul
Sfa5 m edical
Rujeola sau pojarul
Odată Cu venirea zalelor reci de iarnă, Pentru ca părinţii să ştie cum arată
pe lîngă alte griji de ordin general, pă­ această boală, atît de răspîndită, vom
rinţii mai au şi grija ca copii lor să nu reda cîteva din semnele cele mal caracte­
primească boli molipsitoare. Printre a- ristice ale pojarului.
ceste boli, cea mai cunoscută este ruje­
ola sau pojarul, oare poate apare nu nu­ După cum am spus, primele semne apar
mai Ja vîrstă preşcolară şi şcolară, dar numai după 8-10 zile de la infeobare prir
chiar şi sub doi ani, cînd pentru copiii temeprntiură ridicată pînă la 38 grade,
sub această vîrstă rurjeola prezintă un pe­ guturai şi tuse. După aproximativ 2 zii«
ricol mare. Rujeola este o boală foarte de temperatură mare — aceasta uneor
¦'contagioasă, astfel că este suficient ca un scade, mai mult sau mai puţin, ceea ce
copil sănătos să treacă numai prin camera face pe părinţi să creadă că nu este vor­
unui bolnav ca să poată fi imediat conta­ ba de boală molipsitoare — guturalul ş
minat. Rujeola este o boală cauzată de tuşea se menţin şi chiar devin mai accen­
tuate. Temperatura poate creşte adesea
un microb foarte mic, numit virus, oare chiar pînă la 40 grade.
se răspândeşte odată cu strănutul, tuşea,
mucczdtăţiil© bolnavului şi altele. Ochii copilului se înroşesc, nu poate
suporta lumina, strănută des şi îi curg<
Semnele acestei boli apar numai după sânge din nas. Fundul gurii e roşu, pă­
8-10 zile de la infectare, adică în momen­
tat, iar pe faţa dinăuntru a obrajilor ş
tul în oare oppilul sănătos a fost în con­ buzelor se observă mici pete roşii, foarti
numeroase. Apoi apare erupţia pe piele
tact cu copilul bolnav. In toată această prin nişte pete roşii, catifelate la pipăit
perioadă, copilul rămâne în aparenţă să­ care apar mai întîi înapoia urechii, uneor
nătos. Boala este grea atât .prin ea însăşi pe nas, apoi pe faţă, pe gît, pe partea dc
sus a pieptului şi se întind treptat, în 3-'
cît şi prin complicaţiile oare le dă şi anu­ zile, pe tot corpul. Oam după a oincia zi
me : scade cel mai mult rezistenţa orga­ petele încep să dispară şi se iveşte o ju-
nismului copilului, favorizând astfel ivirea puială fină. Chiar dacă temperatura a scă­
altor boli molipsitoare oa : gripa, diftenia, zut şi erupţia a dispărut, nu trebuie st
tuşea convulsivă (tuşea măgărească) şi al­
tele. De asemenea, rujeola poate să tre­ socotim bolnavul vindecat. El, în timpui
bolii a slăbit şi organismul este puţin re­
zească boli mai vechi, cum este tubercu­ zistent la alte îmbolnăviri, sau complicaţii
loza, bronşita, bronhepeumonia şi altele. După boală, copilul trebuie să fie îngrijii
Pentru •prevenirea acestei boli, părinţii şi urmărit, după sfaturile medicului pen­
sînt datori să anunţe imediat medicului
cazul de pojar ivit în familie, ştiut fiind tru a asigura apărarea sănătăţii lui, în,ci
că de la un singur copil bolnav de pojar 2-3 săptămâni.
Dr. DUNĂREANU NICULINA
se pot îmbolnăvi copiii dintr-un cartier în­
treg, sau dintr-o grădiniţă; şcoală, etc.