Page 24 - 1955-02
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 4 5 4
Cum se demască rolul agenţilor americani Declaraţiile ziariştilor americani W. R. Hearst, Comunicatul
Kingsbury Smith şi F . Conniî asupra convorbirilor dintre
în agresiunea'împotriva legaţiei la Berna despre vizita !or la Moscova
Nehru şi Abdel Nasser
BERNA (Agerpres). — In după a- „Ştii dumneata că La Bucureşti ai s-o dea acestui provocator neruşinat răspunsul BERLIN (Agerpres). — P A .P . au însoţit pe Hearst în cadrul convorbi
mjaza zalei de 17 februarie, însărcinatul păţeşti urît pentru această chestiune ce pe oare l-a r fi dat dacă ar fi fost un sim După cum anunţă corespondentul din rilor acestuia cu conducătorii statului so CAIRO (Agerpres). — La Cairo a fost
cu Afaceri al R.P.R. la Berna, E.-Stoffel, s-a întâmplat aloi ? Ce ai de gând dum plu cetăţean. Berlin al ziarului „Tribuna Ludu“, Ma vietic, au recunoscut că poporul sovietic dat publicităţii un comunicat comun în
însoţit de Şeful Protocolului Departa neata să faci, faţă de ameninţarea oare te rian Podkovinski, în acest oraş au avut nu nutreşte sentimente de animozitate care — după cum transmite agenţia Reu-
mentului Politic al Elveţiei, s-a de pândeşte?“ însărcinatul cu Afaceri al R.P.R. a so loc convorbiri între reprezentanţii presei faţă de poporul american. Larga ospitali ter —; „primul ministru al Indiei, Nehru,
plasat la Institutul Medico-Legal al Uni licitat Şefului Protocolului să -l identifice străine şi ziariştii americani care s-au tate şi ajutorul de oare s-au bucurat în şi primul ministru egiptean, Abdel Nasser,
versităţii din Borna, fiind conduşi de Di Indignat de obrăznicia acestui individ, pe 'individ. Şeful Protocolului l-a legiti întors din Uniunea Sovietică : William R. U.R.S.S. le-au lăsat o impresie de ne declară că punctele lor de . vedere sint
rectorul acestui Instituit cu scopul de a însărcinatul cu Afaceri al R.P.R. s-a m at şi s-a stabilit că individul in ches Hearst, Kingsbury Smith şi F. Connif. uitat. identice în ce priveşte m ajoritatea proble
lua cunoştinţă de rezultatul examenului adresat Şefului Protocolului Departamen tiune este cetăţean american, că poartă H earst a declarat că vizita sa la Mos melor internaţionale“.
medico-legal făcut lui Aurel Şeţu, vic tului Politic care se afla la doi paşi de el numele de Gordon Feahan, că este repre cova a coincis ou evenimente care au tre Ziariştii americani au subliniat de ase
tim a mminaMLor fascişti care au atacat şi i-a relatat cele petrecute. însărcinatul zentantul postului de radio american ce zit un viu -interes în întreaga lume. El a menea puternica impresie pe care le-a Cei doi prim-miniştri, se spune in co
legarţia R.P.R. cu Afaceri ai R.P.R. i-a comunicat Şefu se intitulează „Fee- Europe“ („Europa Li asistat la şedinţa Sovietului Suprem al făcut-o oraşul Moscova cu bogata sa viaţă municat, sânt de acord că trebuie între
lui Protocolului Departamentului Politic b e r ă “). U.R.S.S., la care a fost numit noul pre de m are oraş şi cu intensul său trafic pe prinse toate măsurile pentru a se împie
In Institut, însărcinatul cu Afaceri, al elveţian că asemenea insulte şi în şedinte al Consiliului de Miniştri al arterele de circulaţie, despre oare cetă dica dezlănţuirea unui nou război şi pentru
RiP.'R. a fost reţinut de un individ oare a demnurile la trăd area patriei care se Impertinenţa agentului american a pro U.R.S.S, L a Moscova această schimbare ţeanul american mijlociu nu este in stabilirea unui climat de pace Toate pro
ieşit de după o uşă şi care şi-a exprimat ascund în aceste insinuări faţă de un di-' vocat indignarea celor prezenţi. Şeful Pro a fost primită cu mult calm, în timp ce format. blemele internaţionale nerezolvate, subli
dorinţa de a-d comunica ceva personal. !plomat străin şi Şef de misiune Constituie tocolului şi Directorul Institutului Me- presa mondială, după părerea lud Hearst, niază cei doi prim-miniştri, trebuie rezol
un fapt grav.’ Mai departe, însărcinatul dico-Legsl şi-au exprim at părerea de rău a interpretat-o greşit. Kingsbury Smith a declarat că este vate pe cale paşnică, prin tratative.
însărcinatul cu Afaceri al R.P.R. l-a în cu Afaceri al R.P.R. a declarat că numai faţă de însărcinatul ou Afaceri al R.P.R. H earst a arătat în continuare că, după timpul ca politicienii americani să-şi dea
trebat ce doreşte. Acesta i-a răspuns ur calitatea lui de diplomat îl împiedică să cu privire la cele petrecute. părerea sa, politica externă a Uniunii So seama de schimbările ce s-au produs după Exprim îndu-şi dezaprobarea faţă de
mătoarele : vietica n-a suferit nici o schimbare. război în Uniunea Sovietică. Cu cit vor alianţele militare şi crearea de blocuri
Comentariile sânt de prisos. Kingsbury Smith şi Frank Connif, Care înţelege acest lucru mai repede, cu atît oare intensifică încordarea internaţională
v a fi mai bine pentru întreaga lume, in şi cursa înarmărilor, Nehru şi Nasser con
Cu privire la problema normalizării relaţiilor sovieto-japoneze clusiv pentru Statele Unite.
sideră că astfel de blocuri şi pacte „nu
MOSCOVA (Agerpres). — TABS In nota sus-menţionată guvernul j aponez în mod practic cînd cele două p ă rţi vor Atacul fascist de la Berna a stîrnit vie indignare contribuie cu nimic la securitatea ţărilor“.
După cum s-a m ai anunţat în presă, la şi-a exprimat de asemenea părerea cu pri cădea de acord asupra locului tratative în opinia publică din Germania
25 ianuarie, A I. Domniţki, şeful “repre vire la posibilitatea ducerii tratativelor la lor. Prim ul ministru Nehru şi premierul
zentanţei sovietice la Tokio, din însăr New York. BERLIN (Agerpres). — A.D.N. oare nu au intervenit nici chiar atunci Abdel Nasser declară, de asemenea, că îm
cinarea guvernului sovietic, a făcut pri In nota sus-menţionată a guvernului ja Atacul fascist asupra legaţiei Repu cînd asupra legaţiei s-au tras focuri îna
mului ministru ai Japoniei, dl. Hatoyama, L a 16 februarie, A. I. Domniţki a făcut ponez se propune ca locul tratativelor să blicii Populare Romine din B em a a stârnit inte de pătrunderea fasciştilor. Poliţia el părtăşesc şi sprijină aspiraţiile şi lupta
o declaraţie cuprinzând propunerea părţii d-lui Hatoyama următoarea declaraţie: fie New York-ul. ceh mai mare indignare in rî.idurile opini veţiană l-a transportat spre spital pe şo popoarelor Coloniale pentru eliberarea ior.
sovietice de a proceda La un schimb de ei publice din întreaga Germanie. Ziarele ferul Aurel Şeţu abia în momentul cînd el
păreri în, problema unor eventuale măsuri „La 5 februarie observatorul permanent P e de altă parte, A. I. Domniţld, repre informează pe larg opinia publică demo se afla în comă. Pe drept cuvint poporul Pericolul folosirii energiei atomice în
îndreptate spre normalizarea relaţiilor so japonez pe lingă O.N.U., ambasadorul Sa zentantul sovietic la Tokio, a primit la 5 crată asupra evenimentelor din Berna romîn a cerut arestarea şi extrădarea tu scopuri de război —; se subliniază în co
viete-japcneze. In aceeaşi declaraţie se vada, a remis reprezentantului sovietic la februarie o comunicare privind posibili precum şi asupra notelor de protest ale turor criminalilor oare pătrunseseră pe municat — face Indispensabilă interzicerea
a răta că guvernul sovietic ‘este gata să O.N.U., ambasadorul Sobolev, a notă în tatea ducerii tratativelor 1a Tokio. In guvernului român. In comentariile lor, teritoriul legaţiei romine. Nici un stat oare
numească reprezentanţi' pentru tratative oare este expus răspunsul guvernului ja afară de aceasta, din cele anunţate de numeroase ziare iau atitudine faţă de cri vede în apărarea păcii sarcina sa princi armei atomice şi cu hidrogen. „Energia
în această problemă oare, după părerea ponez La declaraţia sovietică din 25 ia posturile de radio japoneze, la 7 februarie mele fasciştilor. Astfel, ziarul „Neues pală nu poate tolera ca suveranitatea să atomică trebuie folosită numai în scopuri
părţii sovietice, a r putea avea loc la Mos nuarie. Guvernul sovietic primeşte cu sa a devenit cunoscut că guvernul japonez Deurtschland“, organul central al P.S.U.G. fie călcată în picioare“. paşnice şi îndeosebi pentru dezvoltarea
cova sau la Tokio. tisfacţie deriaraţia guvernului japonez cu se pronunţă în sensul posibilităţii duce scrie * „Acest atac fascist fără precedent, economică a ţârilor slab dezvoltate“.
După cum a devenit cunoscut, la 5 fe prinsă în această notă cu privire la faptul rii tratativelor la Moscova. oare a dus la pierderea unei v ieţi' ome Ziarul de mare' tiraj ,3 - z - am Abend“.
bruarie observatorul permanent al Japo că acesta este de acord cu propunerea neşti şi la devastarea unei misiuni diplo constată că emigranţii fasoişti au înscenat PE S C U R T
niei pe lingă O.N.U., ambasadorul Savada, guvernului sovietic de a proceda la un Cit priveşte guvernul sovietic, d a şi matice constituie o violare a imunităţii atacul lor după „modul Chicago“ şi s c rie :
a prezentat reprezentantului ad-interim schimb de păreri în problema unor even declarat că este - de dorit ca tratativele „Abstracţie făcînd de obligaţiile lor .inter • La Moscova, la Casa centrală de cul
a l U.R.S.S. la O.N.U., ambasadorul Sobo tuale măsuri în direcţia normalizării re să fie duse 1a Tokio sau la Moscova. Gu legaţiei Republicii Populare Romîne din tură a feroviarilor a avut loc o reuniune
lev, o notă verbală în care, în ce priveşte laţiilor sovieto-japoneze şi că este gata toate acestea el este gata să accepte pro naţionale, autorităţile elveţiene, fie şi nu prietenească a lucrătorilor din transpor
fondul propunerii părţii sovietice din 25 să înceapă tratative în acest scop. punerea privitoare la lecui tratativelor pe B erna şi o flagrantă încălcare a dreptu turi români şi sovietici, consacrată „Zilei
ianuarie, se spunea că guvernul japonez care guvernul japonez îi va considera cel mai din consideraţiuni de răspundere Ceferiştilor” care se sărbătoreşte în fie
este de acord cu această propunere şi este In felul acesta, din schimbul oficial de m ai potrivit“. lui internaţional. El e menit, în mod evi care an în România la IC februarie.
gata să înceapă tratative în acest scop. pentru siguranţa propriilor cetăţeni, ar
păreri între cele două guverne, . rezultă Guvernul japonez n-a răspuns încă la dent, să ducă la o înăsprire a situaţiei in • La 17 februarie a sosit la New Delhi
fi trebuit să curme rapid şi energic aoti- primul ministru al Indiei, Nehru, care
că tratativele în problema normalizării declaraţia expusă mai sus a guvernului ternaţionale. Cei care stau îndărătul aces după ce a participat la conferinţa de la
sovietic. vitatea bandiţilor. Dar aceasta nu s-a în- Londra a primilor miniştri ai Common-
relaţiilor sovieto-japoneze ar putea începe to r acţiuni trebudş căutaţi în S.U.A., care wealthului britanic s-a oprit la Paris şi
tîmplat, deşi guvernul romîn a cerut în la Cairo.
Guvernul R . P. Chineze a hotarît să trimită o delegaţie cheltuiesc milioane de dolari pentru spioni
repetate rînduri şi în mod insistent lua • In perioada octombrie 1953 — 1 fe
la conferinţa ţărilor Asiei şi Africii şi pentru a pune *la cale atacuri în ţările bruarie 1955, 20.239 membri ai sindicate
rea de măsuri corespunzătoare. lo r vest-germ ane au vizitat diferite uzine
PEK IN (Agerpres). — Chiria Nouă colaborării între ţările Asiei şi Africii, 'dis- tenţei paşnice a ţărilor Asiei şi Africii- cu de democraţie populară. şi în Uniunea So din R.D. Germană.
Ziarul „Jenminjdiboo“ şi celelalte ziare cutării intereselor lor reciproce şi comune, sisteme sociale diferite pe baza principiu Faptele* arată că este vorba de un com
centrale au publicat La 17 februarie tele stabilirii şi dezvoltării continua a relaţiilor lui neamestecului în treburile interne ale vietică. • După o şedere de opt săptămîni în
gram a adresată de Ciu En-flai, premierul prieteneşti şi de bună vecinătate între altor state, le va permite să-şi aducă con plot pus la cale de cercurile agresive oare S.U.A., şahul Iranului, Mohammed Reza
Consiliului de Stat şi ministru al Aface ţări. tribuţia la cauza păcii şi colaborării din Orini'a bandiţilor fascişti a fost favori Pahlevi, a părăsit pe bordul unui vapor
rilor E xtern e ai Republicii Populare Chir tre ţări. Guvernul Republicii Populare urmăresc să provoace o înăsprire a situa New Yorkul. Şahul va vizita Germania oc
neze, primului ministru al Indoneziei, Sas- Convocarea acestei conferinţe, se spune Chineze, se spune în telegramă, este de zată de pasivitatea autorităţilor elveţiene cidentală şi Anglia. După cum anunţă
troamidjojo, ca răspuns la invitaţia, adre în telegramă, reflectă uriaşele schimbări acord, cu ţelurile conferinţei ţărilor Asied ţiei internaţionale“. agenţia Reuter, cercurile diplomatice din
sată Republicii Populare. C hineze-în nu petrecute în ultimul timp în. această- re şi- Africii şi este fericit că va avea posi Bagdad au declarat că în drum spre Iran
mele BirmanieA, Ceylonului, Indiei, Pakis giune a globului pământesc. E a reflectă -de bilitatea să-şi aducă contribuţia, împreună Şedinţa Blocului democrat din R. D. Germană şahul se va opri la Bagdad. Vizita sa în
tanului şi Indoneziei, de a participa , la asemenea năzuinţa mereu crescândă a ţă ou alte ţări din Asia şi Africa, la cauza Irak va coincide cu sosirea în Irak a pre
conferinţa ţărilor Asiei şi Africii. rilor Asiei şi Africii de a -şi lua soarba in înfăptuirii acestor ţeluri. Guvernul- Repu BER LIN (Agerpres). A.D.N. In rezoluţia Blocului dem ocrat se arată şedintelui Turciei B ay ar şi, posibil, a mi
In -telegrama lui Ciu En -iai se arată că propriile lor mâini şi de a-şi întemeia re blicii Populare Chineze a hetărît să tri La Berlin a avut loc o şedinţă a Blo în continuare că în cazul ratificării acor nistrului Afacerilor E xtern e al Angliei,
conferinţa ţărilor Asiei şi Africii este pri laţiile Cu celelalte ţări pe bază <je egali m ită o delegaţie pentru a participa la Con cului dem ocrat care grupează partidele durilor militare de la Paris vor fi lipsite Eden.
ma conferinţă de acest fel convocată în tate în drepturi, prietenie şi colaborare. ferinţa ţărilor Asiei şi Africii, care se antifasciste democrate şi organizaţiile de sens tratativele viitoare cu privire la
scopul realizării ( înţelegerii reciproce şi Convocarea acestei conferinţe creează •de deschide la Bandung la 18 aprilie 1955. de masă din R. D. Germană. S -a adoptat unificarea paşnică a Ge: maniei. Pentru ° Ziarul „Al Gumhuria" scrie, referin-
asemenea perspective favorabile coexis- în unanimitate o rezoluţie în Care se preîntâmpinarea pericolului ce se va orea du-se la ştiri primite din surse diplo
spune printre altele : în acest caz pentru munca şi viaţa paş m atice demne de încredere, că la 25 ia
Ajutorul acordat Iranului de către Uniunea Sovietică Blocul central al partidelor antifascis nică a Republicii Democrate Germane, a - nuarie „au avut. loc tratative secrete hâ
te democrate sprijină întru totul propune ceasta din urmă, în conformitate ou de tre reprezentanţii Turciei, Iranului, Ira
TEHERAN (Agerpres). — TASS - adresat guvernului sovietic cererea de a ou Asociaţia iraniană pentru comerţul ex rea guvernului sovietic cu privire la con claraţia de la Moscova din 2 decembrie kului şi Pakistanului cu privire la stabi
După cum se anunţă, datorită slabei re livra Iranului 10.000 tone grâu. terior un acord cu privire la vânzarea vocarea unei conferinţe a celor patru pu 1954, va lua, împreună ou Uniunea Sovie lirea unei legături între blocurile turco-
colte a culturilor cerealiere în Azerbaid către Iran a 10.000 tone grâu care urmează teri cu participarea ambelor părţi ale tică, Republica Populară Polonă, Republi irakian şi turco-pakistanez în vederea cre
janul iranian şi dificultăţilor în privinţa Guvernul soviebic a satisfăcut această :s ă fie livrate în lunile februarie—martie Germaniei şi la un acord asupra ţinerii ca Cehoslovacă şi celelalte state iubitoa ării pe baza lor a. unui bloc militar re
alimentaţiei din ţară, guvernul iranian a rugăminte. L a 15 februarie, reprezentanţa 1955. de alegeri libere pe întreaga Germanie re de pace, măsurile necesare pentru asi gional al celor patru state menţionate“.
comercială a U.R.S.S. din Iran a semnat încă în anul 1955. gurarea securităţii sale.
Despre arma atomică şi arma obişnuită nează în prezent să creeze trupe de tip au fost însă puţin convingătoare. Judecând părarea păcii, împotriva unui nou război
obişnuit în proporţii considerate necesare după ceea ce se ştie despre sesiunea de la mondial, este mare. Lupta maselor popu
Sesiunea de La Paris a .Consiliului blo de general-rnalor N. TALENSKI bilităţile în domeniul cercetărilor atomice, pentru asigurarea securităţii în Europa“. Paris a Consiliului blocului n o rd -atlan tic,. lare pentru pace constituie unul din prin
(Astfel califică Baldwin pregătirile în ve nici nu poate fi vorba de largi consultări cipalele obstacole în calea realizării pla
cului nordratlantic, Care a avut loc în de 16 concerne vest-germ ane strâns legate de derea unui război agresiv — N. Red. *2) cu conducerea politică a statelor atlantice, nurilor agresive ale duşmanilor omenirii.
consultări care să preceadă hotărârea cu Faptul că agresorii îşi dau seama de acest
cembrie anul trecut, a însemnat un ncu interzicerea armei atomice. Aşadar, statele capitalul am erican au înfiinţat o socie Unul din scopurile pregătirilor tot mai privire la începerea unui război atomic. lucru îi obligă să caute noi mijloace de
largi pentru folosirea armei atomice este Chiar dacă comandamentul militar va re înşelare a maselor populare, noi met*>de
pas pe calea pregătirii imul al treilea răz care a u ' rolul conducător în. blocul nord- tate de cercetări ştiinţifice în domeniul acela de a spori porifoilităţile în vederea curge la o asemenea consultare prelimi pentru a masca planurile lor criminale.
dezlănţuirii unui război pe ascuns de ma nară, ac'easta nu va fi. decît o consultare
boi mondial. In acelaşi timp, sesiunea a atlanitic s-au pronunţat în principiu în fizicii (Uniunea pentru problemele Cerce sele populare oare luptă pentru pace. Prin cu guvernul S.U.A. Presa am ericană subliniază tot mai de3
însăşi natura sa, arm a atomică agravează că în actualele condiţii arma atomică ar
a ră tat fără putinţă de tăgadă că princi iunie şi octombrie 1954 pentru interzicerea tărilor atomice), oare a elaborat im pro primejdia izbucnirii unor aventuri mili Comentatorul Baldwin, sus-menţionat, a- n o arm ă obişnuită. După cum anunţă a -
tare. Nu este întâmplător faptul că în le nată că „comandantul suprem al forţelor genţia United Press, autorităţile americane
palii participanţi ai blocului atlantic pre armei atomice, pentru renunţarea la răz gram de cercetări atomice“. Caracterul mi gătură cu sesiunea Consiliului blocului arm ate ale Uniunii nord-atlantice în Eu care se ocupă cu problemele energiei a-
nord-atlantic, presa burgheză a făcut ropa, generalul Gbuenther, şi conducătorii tomico consideră că „arma atomică a de
gătesc un război în care intenţionează să boiul atomic. Aceasta nu le -a împiedicat litar ai acestor cercetări este în. afară de zarvă în jurul chestiunii „dreptului“ de a m ilitari din Statele Unite şi de peste ho venit arma standard a tuturor genurilor
folosi arm a atomică. Această zarvă a zia tare au test de mult de părere că proce de forţe arm ate“. Acesta este — după
folosească pe scară largă toate tipurile de însă ca în luna decembrie a aceluiaşi an orice îndoială. relor a fost menită, în mod neîndoielnic, dura oarecum împovărătoare, oare a înso cum susţin ei — sensul declaraţiei lui
să abată atenţia opiniei publice de la pro ţit înarm area atomică şi care a împiedi- Eisenhower din mesajul său prezentat
arme atomice. să adopte o serie de hotărâri concrete cu Trebuie arătat că pregătirile în vederea blema principală şi fundamentală, aceea cat-o totodată, trebuie simplificată pen Congresului la 6 ianuarie, cu privire la
Din comunicatul asupra rezultatelor a folosirii sau nefolosirij armei atomice, tru ca, în oazul unui război, Uniunea nord- continua „îmbunătăţire şi lărgire a pro
privire la pregătirea unui război atomic. ’ unui atac atomic împotriva Uniunii So de a îneca această problemă fundamentală atLantică şi Statele Unite să aibă posibili ducţiei de arme atomice pentru forţele
conferinţei, din declaraţiile participanţilor în raţionamente emfatice : cine trebuie- să tăţi raţionale de a-şi folosi terţele... In noastre militare terestre,' maritime şi ae
la această conferinţă şi din numeroasele In lumina acestor hotărâri ale sesiunii de vietice se desfăşoară într-o m ăsură însem rezolve problema folosirii acestei arme ? practică însă, procedura iniţial rigidă şi riene“. Potrivit declaraţiei unei persoane
ecouri ale presei burgheze reiese că punc De fapt însă, această problemă este re necesitînd mult timp pentru obţinerea per oficiale care se ocupă cu problemele ener
tul principal în hotărârile sesiunii l-a con la Paris a Consiliului blocului nord-atlan nată pe teritoriile unor ţări cu care U.R.S.S. zolvată. misiunii de a folosi arm a atomică... a şi giei atomice, multe tipuri de arme ato
stituit aprobarea planurilor unnd război devenit mult mai elastică şi operativă. In m ice au devenit arm e cu totul obişnuite
atomic în Europa, planiuri elaborate de co tic, „asentimentul“ conducătorilor acestui are relaţii diplomatice normale. Mai mult In primele zile după terminarea sesiu prezent, arma atomică se află pe bordul în forţele arm ate ale S.U.A. „In prezent
mitetul- m ilitar al blocului. „Consiliul,' se nii, din presa ţărilor occidentale a reieşit purtătoarelor de avioane americane, la — se sp u n e'în ştirea agenţiei United
spune în comunicat, a examinlat raportul bloc de a renunţa !ba arm a atomică nu deoît atât, Anglia, pe teritoriul căreia sta destul de limpede că în scopul folosirii bazele forţelor militare aeriene americane Press — toate cele trei genuri de forţe ar
prezentat de comitetul m ilitar în proble armei atomice „chiar în prima oră a răz şi în unităţile armatei terestre. Procedura m ate pot folosi arma atomica începînd de
ma Celui mai eficace sistem de organizare poate fi considerat altfel decât ca ipocri ţionează unităţi de aviaţie destinate unui boiului“, Consiliul blocului atlantic a ho pentru obţinerea permisiunii de a o folosi la bombé mici, transportate de distrugă
a puterii militaro-defensive a N. A. T. O. tărât să dea comandamentului militar per a fost simplificată“. 3) toare şi în stare să distrugă un Cap de
(Mocutl nord-aflantic — N.R.) pentru ur zie, decât ca o încercare vădită de a în •atac atomic împotriva U.R.S.S., a încheiat misiunea de a folosi această armă. Pri pod, pînă la bombe atomice sau cu hidro
mătorii cîţiva ani, ţinîndu-se seama de mejdia uriaşa şi reală a unei asemenea Aşadar, se creează condiţii care uşu gen uriaşe, care pot distruge un oraş în
actualele realizări în dezvoltarea arma şela, de a induce premeditat în eroare ou U.R.S.S. în 1942 un tra ta t de colabo hotărin nu putea să nu neliniştească cer rează posibilitatea dezlănţuirii unui război treg. Din tipurile de arme atomice deja
mentelor şi metodelor. El a adoptat acest curile largi ale opiniei publice care înţe atomic pe ascuns, ocolindu-se constituţiile perfecţionate fac parte proiectilul atomic
raport oa bază pentru planificarea apă atît populaţia ţărilor occidentale, cât şi rare şi asistenţă mutuală după cel de al leg cât de mult ar uşura această hotă principalelor state capitaliste şi indepen- de 228 mm. pentru artilerie şi proiectilul
rării şi pregătirilor“ !). In cadrul unei râre posibilitatea oa clica militară atlan .dent de consimţământul guvernelor ţărilor „constitui John” pentru racheta de cîmp,
conferinţe de presă oare a avut loc la 18 întreaga omenire. doilea război mondial. S -a r părea că ea tică să dezlănţuie în orice moment un — membre de rînd ale blocului atlantic. cu o putere destructiva mult mai mare. In
decembrie 1954, ministrul Afacerilor E x război atomic, cu atît mai m ult Cu cît li Din cauza unei aventuri criminale a unui afară de aceasta, se fabrică încărcături
terne al Belgiei, Spaak, a explicat cu au Hotărârile- adoptate de blocul atlantic nu trebuia să admită ca pe teritoriul in deri m ilitari ca generalul Gruenther şi cerc restrâns de lideri politici şi militari, atomice pentru un număr tot mai mare
toritate acest punct în felul u rm ăto r: mi feldmareşalu! Montgomery nu au dat de mai just din S.U A ., omenirea poate fi de proiectile dirijabile create pentru toate
litarii „au Cerut permisiunea de a se pre cu privire La pregătirea unei agresiuni a - sulelor britanice să se facă pregătiri anti- loc dovadă în ounoscutele lor declaraţii pusă . în orice moment în faţa faptului genurile de terţe arm ate. Se crede că după
găti în vederea unui război atomic. Acea de atitudine rezonabilă în ceea ce priveşte împlinit al izbucnirii u n uf război atomic noile experienţe atomice, care urmează
stă permisiune le-a fost acordată“. tomice nu rămân nicidecum pe hârtie; mai sovietice, care încalcă în mod flagrant tra folosirea armei atomice. nimicitor. Aceasta estevo primejdie uriaşă să înceapă în luna .februarie în Nevada,
pentru lume, iar cercurile largi ale opi această listă va creşte considerabil“!
“Nu putem să nu amintim că la 22 oc curând contrariul, — pregătirea practică tatul anglo-sovietic. Faptul că guvernul In această situaţie, zarva din jurul niei publice, masele populare din toate ţă
tombrie 1954, adică numai cu două luni dreptului de a pune în funcţiune bomba rile, şi în primul rînd din aceie ţări ’pe (Continuare în numărul viitor)
înaintea acestei declaraţii concludente a a unei agresiuni atomice împotriva ţărilor britanic a admis acest lucru constituie prin atomică a test întruoîWa înăbuşită. Au care războiul atomic le-ar putea atinge
lui Spaak, Comitetul Politie al celei de a urm at „asigurări liniştitoare“ din partea chiar în primele ore şi zile, trebuie să !) „P r a v d a “ din 24 d e c e m b r ie 1954.
9-a sesiuni o Adunării Generale a Organi iubitoare de pacte o ia înaintea hotărâri sine însuşi o dovadă a tendinţelor, anti- lui Eden, Duilles şi a altor reprezentanţi cunoască această primejdie care le ame 2) „N ew Y o r k Times“ din 19 d e c em b r ie
zaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la pro ai diplomaţiei atlantice că dreptul de a ninţă şi să-şi mobilizeze terţele pentru a 1954.
punerea a oinoi puteri, — U.R.S.S. şi cei lor formale corespunzătoare. O dovadă în soviettee ale principalelor state din Ca rezolva problema folosirii armei atomice nu o admite.
patru participanţi principali la blocul a fost rezervat, chipurile, conducerii poli 3) „N ew Y o r k T im es“ d in 21 d e c em b r ie
nord-atlantic — un prcdect de rezoluţie în acest sens o constituie, de pildă, staţiona drul blocului nord-atLantic, tendinţe care tice a statelor atlantice. Aceste asigurări Forţa popoarelor care s-au ridicat în a- 1954.
care se subliniază. necesitatea realizării
unui acord internaţional în problemele re rea în Anglia a diviziei a 49-a americane ţintesc departe.
ducerii armamentelor clasice ş i . interzice
de aviaţie, pregătită în mod special în M erită de asemenea o atenţie deosebită
vederea unor lovituri atomice împotriva orientarea d a ră a strategilor blocului
Uniunii Sovietice, fapt recunoscut recent nord-atlantic tocmai spre un război ato
chiar de comandantul acestei divizii, ge mic, spre folosirea prin excelenţă a ar
neralul Stevenson. Se ştie bone de ase mei atomice. Această orientare dovedeşte
menea că pe teritoriul Europei occiden in primul rând că în actualele Condiţii ale
tale au fost aduse din S.U.A. tunuri cu luptei active a maselor largi populare
calibrul de 228 mm, construite pentru lan pentru pace, împotriva unui nou război,
sarea de proiectile atomice. In Europa au agresorii se lovesc de m ari greutăţi.- De
fost aduse de asemenea baterii de rachete vin tot mod -mici posibilităţile folosirii
americane cu mare rază de acţiune, cu unior m ari arm ate pentru aventuri militare
încărcătură atomică. Ini Germania occi agresive. Cercurile agresive ale statelor
dentală se desfăşoară pregătirile în ve
derea producţiei de arme atomice la faţa imperialiste, în specia! ale S.U A ., sânt
lacului. După cum anunţă agenţia Asso nevoite din această cauză să creeze aseme
ciated Press, „la Instiitutua M ax PLamk nea mijloace de luptă armată a căror fo-
din Gottimgen au început, de m ult, „sub •losire să depindă într-o' măsură mai mică
conducerea profesorului Wirtz“, lucrări de starea de spirit a maselor populare. In
rii arm ei atomice. Vom aminti de aseme pregătitoare pentru construirea unui reac arm a atomică ele văd tocm ai un mijloc de
nea memoriul anglo-francez dat publicită tor atomic. încă înaintea ratificării acor acest'fel. După cum subliniază pe faţă co
ţii la 11 iunie 1954, oare prevedea de ase durilor de la Paris, în baza cărora Ger m entatorul m ilitar al ziarului „New York
menea reducerea armamentelor clasice şi maniei occidentale d se oferă toate posi Times“, Baldwin, „N.A.T.O. nu intenţio
Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189. T axa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nx. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA