Page 25 - 1955-02
P. 25
KatMluio*« ...... PROLETARI DIN TOATE ŢARII.E UNIŢI-VA!
i Ragions'-â
\ H unédoara-D ove IN A C E S T N U M Ă R :
Anul VII. nr. 455 — Raid : — In sprijinul campaniei — Hotărirea Consiliului de Miniştri roul organizaţiei de bază-
agricole de primăvară (pag. 2-a)
al R. P. R. privind contractarea de (pag. 3-a
— Guvîntu! fruntaşilor din agricul
tură (pag. 2-a) legume şi fructe (pag. 3-a) — De strajă păcii (pag. 4-a)
— Sfat agricol — Să cultivăm mai — Viaja de partid — La sectorul IV — Despre arma atomică şi arma
multă sieclă de zahăr (pag. 2-a)
al minei Aninoasa a iost ales bi obişnuită (pag. 4-a)
Armata Sovietică — straja de nădejde De pe întinsul
a păcii şi libertăţii popoarelor
L a 23 Februarie popoarele sovietice şi m are a desfăşurării ou succes a unor ope Sărbătorirea Pentru sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale, Sărbătorirea Zilei
Zilei ceferiştilor pentru o recoltă bogată în anul 1955 Armatei Sovietice
— alături de ele — oamenii muncii din raţiuni militare în cursul anilor 1941-1942
întreaga lume au sărbătorit Ziua Forţelor s-a realizat o cotitură în război. După bă
Arm ate ale U.R.S.S. Această sărbătoare tălia Staiingradului iniţiativa a trecut în Ceferiştii din centrul feroviar Simeria Colectivele de redacţie ale gazetelor de perete răspund In ziua de 23 februarie a.c., oamenii
se îndreptau în dimineaţa zilei de 20 fe chemării la Întrecere
este un minunat prilej de' manifestare a mâinile Armatei Sovietice, iar după bătă bruarie a.c., spre club. Aici, îri sala plină muncii din patria noastră au sărbătorit
pînă la refuz, împreună cu familiile lor,
dragostei şi recunoştinţei pe care oamenii lia de la Curse (iulie 1943), n-a mai rămas ei au luat- parte la sărbătorirea Zilei ce a 37-a aniversare a glorioasei Armate So
feriştilor. Despre importanţa acestei mă
muncii de pretutindeni o poartă invincibi nici o îndoială asupra victoriei definitive. reţe sărbători a vorbit tovarăşul Şuncu- La redacţia noastră sosesc zilnic.num eroase scrisori in care colectivele de re vietice.
teanu Petre, director adjunct al regionalei dacţie ale gazetelor de perete răspund cu bucurie chem ării la întrecerea lansată de
lei Armate Sovietice. Cele zece lovituri zdrobitoare date inami C.F.R. Timişoara. Vorbitorul a arătat că colectiv ele g azetelor de p erete : „Tractoristul“ din S.M.T. M iercurea, „A gricultura Cu această ocazie, în sala „Filimon
Ziua ceferiştilor este un prilej de trecere ,Noua“ d in g o sp o d ă ria c o le c tiv ă „S teag u l roşu" din M iercu rea ş i „Recolta“ organ
Arm ata Sovietică se deosebeşte radical cului de către Arm ata Sovietică în anul în revistă a realizărilor oamenilor muncii al organizaţiei de bază a com unei M iercurea. Sîrbu“ din oraşul Deva, a avut. loc o adu
de armatele statelor capitaliste — armate 1944, au fost hotărâtoare pentru nimicirea de la calea ferată şi un stimulent' în acti
puse în slujba exploatatorilor, arm ate de forţelor armate hitleriste. In primele luni vitatea de viitor a acestora, în lupta pen P u blicăm m a i jos cîtev a răsp u n su ri: nare festivă la care a participat un nu
cotropire şi asuprire a popoarelor. Armata ale anului 1945 noile şi puternicele lovi tru pace şi socialism. A cum 122 de ani —
Sovietică- este iubită de popoare şi puter turi ale Armatei Sovietice, oare au culmi a . subliniat' vorbitorul — oamenii muncii Colectivul de redacţie al gazetei de pe va căuta să respecte întru totul obiectivele m ăr însemnat de oameni ai muncii.
nică pentru că este arm ata muncitorilor şi nat ou bătălia Berlinului, au dus la zdro de la, calea ferată conduşi de Partidul Co rete „Pentru o recoltă îmbelşugată“ din propuse. Se mai angajează să redacteze
ţăranilor muncitori eliberaţi — a Revolu birea complectă a maşinei de război hitta- munist din' România au dat semnalul uneia gospodăria colectivă „Filimon Sîrbu“ din decadal foi volante pentru fiecare brigadă Despre cea de a 37-a aniversare a Ar
ţiei din Octombrie, arm ată a frăţiei între .r i ş t e dintre cele mai mari bătălii din Europa. Peşteniţa. raionul Haţeg, ne înştiinţează de tractorişti care să oglindească viaţa
naţiunile Uniunii Sovietice, arm ata apă Confinuînd glorioasele tradiţii de luptă, că în cadrul întrecerii lansate, va lupta şi activitatea acestora. matei Sovietice a vorbit tovarăşul Gheţea
rării libertăţii şi independenţei, armată După zdrobirea Germaniei hitleriste, ceferiştii patriei noastre muncesc astăzi pentru următoarele obiective :
educată în spiritul internaţionalismului Partidul Bolşevic şi Guvernul Sovietic au — alături de întreg poporul muncitor — k Ioan.
proletar. încredinţat Forţelor Arm ate ale Uniunii pentru creşterea bunăstării ’ oamenilor 1. Va populariza pe larg întrecerea so Colectivul de redacţie al gazetei de pe
Sovietice sarcina lichidării focarului de muncii, pentru întărirea continuă' a eco cialistă între colectivişti, echipe şi bri rete „Flacăra“ organ al organizaţiei de Adunarea festivă á luat sfârşit prin vi
Vajnică apărătoare a intereselor Statu război- din extrem ul orient, — zdrobirea nomiei naţionale. găzi, astfel ca întrecerea să ’ cuprindă un bază din comuna Gurasada raionul Ilia,
lui- Sovietic şi a Cauzei păcii •şi libertăţii Japoniei militariste.' înfrângerea ' Japoniei număr de cel puţin 50 de colectivişti' în şi-a luat angajamentul ca în întrecerea zionarea filmului sovietic în culori „Neui
popoarelor, Arm ata Sovietică -s-a dovedit a însemnat sfârşitul celui de al doilea îăz- Analizîn'd rezultatele obţinute în cadrul lucrările agricole de primăvară, vară şi lansată, să lupte pentru popularizarea ac
totdeauna la înălţimea marilor sarcini pe bci mondial. regionalei noastre C.F.R. — a spus tova toamnă. ţiunilor întreprinse de organizaţia de bază tatul an 1919“.
care i le-a pus în faţă Partidul Comunist răşul Şuncuteanu — constatăm cu bucurie în vederea ridicării agriculturii în co - tOO°—
el Uniunii Sovietice, poporul şi Guvernul Ca urmare a victoriilor militare ale Uni că au fost obţinute succese frumoase .în 2. !Pentru realizarea unei producţii me muna lor. Aceste acţiuni sînt următoarele :
Sovietic. unii Sovietice, a slăbirii poziţiilor mon muncă. Aplicarea de către ceferişti a me dii de 2.000 kg. porumb şi grîu la hectar săparea, şanţurilor de scurgere pe holde Iniţiativa organizatei
diale ale capitalismului şi a avântului fără todelor sovietice d^ transport c a : rem or- va populariza pe acei colectivişti oare. a- pentru evitarea inundaţiilor, defrişarea şi de bază U. T. M. Turdaş
oarea. trenurilor cu tonaj sporit, marşruti- plică metodele agrotehnicii înaintate în redarea agriculturii a unui teren de 10
După victoria Marii Revoluţii Socialiste precedent a mişcării democratice, o serie zarea trenurilor, procesul tehnologic unic, cultivarea şi în întreţinerea1 plantelor. In hectare, curăţirea păşunii comunale pe o Organizaţia de bază U.T.M. din satul
din Octombriei, numai o arm ată puternică, de ţări din răsăritul Europei şi din Asia compunerea şi descompunerea simultană a acest scop se va confecţiona un panou al suprafaţă de 25 hectare, etc. • Turdaş, raionul Orăştie, discutind preve
bine înzestrată şi disciplinată putea să răsăriteană şi-au dobîridit independenţa şi trenurilor, etc. au dus l a ’-o mai justă fo fruntaşilor. . De asemenea, va populariza sistematic derile proiectului Directivelor celui de ol
apere m ăreaţa cucerire a proletariatului au pornit pe drumul construirii socialis losire a materialului rulant, la realizarea metodele înaintate în agricultură a urmă II-lea Congres al partidului, cu privire la
rus de furia forţelor imperialiste, ale in- mului. In felul acesta rezultatul celui de de imporbante economii şi creşterea pro 3. In vederea întăririi economice şi or torilor fruntaşi din comuna Gurasada: dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3
tervenţioniştilor şi ale contrarevoluţiei. al doilea atac a l imperialismului împotriva ductivităţii muncii. ganizatorice •a gospodăriei Coleotive, ga Costea David (lui Pătru), la cultura de ani, precum şi Legea cu privire la dezvol
Partidul Bolşevic a trecut neîntârziat la statului sovietic nu a fost nimicirea aces zeta v a publica materiale care vor popu grîu, Oana Teofil la cultura porumbului, tarea şeptelului de animale, cu ajutorul
Crearea unei asemenea armate.. Pentru a- tui stat, ci întărirea poziţiilor lui, consti După conferinţă a urm at un bogat pro lariza măsurile luate de consiliul de con Medrea Roman la cultura legumelor, Fio- organizaţiei de partid din sat, a luatV-.o
ceasta partidul a depus o .muncă uriaşă, tuirea puternicului lagăr mondial al so-' gram artistic dat de corul şi echipa ae tea ducere în vederea respectării întocmai a rea Vaier şi. P etiu ţ Romulus la creşterea iniţiativă lăudabilă.
trebuind să biruiască numeroase greutăţi. ciaidsmuiui în frunte cu U.R.S.S. şi Repu tru a duibului C.F.R. Simeria. .Publicul Statutului Model şi a regulamentului de porcilor şi alţii.
Lipseau cadrele de comandanţi din rân blica Populară Chineză. U.R.S.S. a ieşit din simerian a ascultat cântece şi poezii în ordine interioară. Va folosi cu curaj a r Pentru ca gazeta să fie cît mai eficace Organizaţia a hotărit să ia in patronare
durile muncitorilor şi ţăranilor, armam en izolare. Lagărul socialist cuprinde azi 12 chinate luptei şi .m uncii'ceferiştilor, iar ca ma criticii împotriva tuturor lipsurilor şi şi să trateze cît mai com petent.problemele 20 ha. de păşune pé care s-o cu reţed e m ără
tul, muniţiile şi alimentele erau insufici ţări. încheiere a fost prezentată piesa „Inimă metodelor înapoiate de muncă_ prin înfiin din comuna Gurasada, se va mări numă cini şi muşuroaie, prin munca voluntară/
Aceiaşi duşmani înrăiţi ai puterii sovie vitează“ — dramă în două acte şi trei ta ţarea unui colţ de caricaturi intitulat rul de corespondenţi de la 15 la 20 tova contribuind astfel la .îmbunătăţirea con
ente, iar duşmanii făţişi şi ascunşi ai pu blouri de M. Daviidoglu. „Spinul“. răşi, recrutând în primul rind ţăranii diţiilor de păşunat şi a bazei furajere din
terii sovietice căutau să zădărnicească or tice care în 1919 îşi propuneau să sugru muncitori fruntaşi ai 'recoltelor îmbelşu satul lor.
ganizarea forţelor armate. La 28 ianuarie me comunismul „în leagănul său“, aceiaşi k gate.
Lenin a semnat Deoretul cu privire la or inspiratori şi organizatori ai primei cit şi Colectivul dS redacţie al gazetei de pe Organizaţia U.T.M. s-a îngrijit să aibe
a celei de a doua' intervenţii arm ate îm rete „Tractoristul“ din S.M.T. Orăştie, ne reparate topoarele, greblele, lopeţile şi 'tîr-
ganizarea Armatei Roşii muncitoreşti-ţă- potriva statului sovietic plănuiesc o nouă anunţă că alăturindu-se întrecerii pornite, năccopale necesare pentru amenajarea şi
răneşti, iar la 12 februarie Decretul Cu intervenţie, Cu scopul readucerii acestor îngrijirea păşunii, astfel da pînă la data
privire la crearea Flotei Roşii muncite - de 29 m artie cele 20 de hectare de păşune
state în „raiul capitalist“, în scopul , res luate în patronare să fie compîect cură
reşti- ţărăneşti. ţate şi amenajate.
Iniţiativa patriotică a organizaţiei de
taurării regimului dş exploatare a oame k Pentru pace şi progres bază U.T.M. din satul Turdaş merită să
Prim ele unităţi ale Armatei' Roşii şl de nilor. muncii, de dominaţie a capitalişti In ziua de 20 februarie a.c.; ‘sala „Gh. fie preluată şi de alte organizaţii de bază
taşamentele de m arinari au intrat imediat lor şi moşierilor. Acesta este conţinutul U.T.M. din satele ^regiunii noastre.
în luptă, înscriind totodată primele lor politicii „de pe poziţii de forţă“ adoptat de
victorii. Ziua de 23 februarie — ziua zdro guvernele S.U.A. şi Angliei. Pentru atin Apostol“ din Petroşani devenise neîncă-- Am semnat Apelul păcii ca viaţa noas- nergia atomică, vom lupta ou toate for La Mihalţ s-a începui
însăm iDţarea griului
birii trupelor imperialismului german lin gerea acestui scop nu se feresc să calce pătoare. In această zi avea loc adunarea tră paşnică, viitorul fericit al copiilor ţele noastre împotriva acelora oare ne a -
gă Narva şi Pskov — a devenit ziua de . în picioare tratatele internaţionale, reîn Văzând că timpul este prielnic, ţăranii!
festivă închinată celei de a 4-a aniversări •noştri să nu fie distrus de un nou război, meninţă ou bombele atomice. muncitori întovărăşiţi din comuna Mihalţ!
raionul Alba, au început însăminţările de
naştere "a Arm atei Roşii, şi se sărbătoreşte vie militarismul german,' propovăduiesc a Zilei ceferiştilor. Cu acest prilej a luiat * în oare imperialiştii anglo-americani se Pentru o bătrâneţe lipsită de griji, pen primăvară. In prima zi de insămînţare, în
tovărăşiţi i au semănat grîu iarovizat pe
în U.R.S.S. ca zi a Armatei şi Flotei Ma ideiă inevitabilităţii unui război atomic. cuvântul tovarăşul Puţinelu Silviu, care a străduiesc să pună in mina revanşarzilor tru un viitor fericit al tinerei noastre ge
ritime Militare a U.R.S.S. Poporul sovietic şi celelalte popoare ale vorbit despre importanţa Zilei ceferiştilor, de la Bonn cele mai distrugătoare arme, neraţii, pentru pace şi progres m i-am pus
despre luptele ceferiştilor de la Griviţa armale, atomice. cu drag, alături de toţi oamenii oinstiţi
Da 23 februarie 1918 înalta conştiinţă şi lagărului socialist nu se lasă intimidate. Roşie, duse acum 22 d e . and. Evidenţiind din patria mea, semnătura pe Apelul păcii
devotamentul apărătorilor primului stat Ţelul politicii lor este menţinerea şi conso Astăzi, cînd în ţara noastră se deschid de la Viena.
noi perspective de dezvoltare, prin ajuto
socialist din laune s-au dovedit a fi o armă lidarea păcii. Pentru înfăptuirea acestei secţii C.F.R. fruntaşe,- precum şi anumite rul pe care ni-1 oferă Uniunea Sovietică ALIC MIHUŢ
cu totul superioară tunurilor şi mitralie politici guvernele U.R.S.S. şi a ţărilor de colective, vorbitorul a relevat succesele pentru a întrebuinţa in scopuri paşnice e - minier, pensionar, comuna Ghelar
relor mllitariştilor germani. De atunci, în democraţie populară luptă ou fermitate, obţinute de fruntaşii întrecerii socialiste o suprafaţă de 84 ari. Insămînţarea griu
nenumărate rin duri, Forţele Arm ate ale având de partea lor forţele păcii din în
Ţării Socialismului şi-au dovedit forţa şi treaga lume. Dar Uniunea Sovietică şi ţă de la depoul şi gara C.F.R. Petroşani, pre In apărarea vieţii paşnice lui continuă. In curind, ei vor începe şi!
cum şi din Întreaga regiune. tnsămînţarea orzului şi a ovăzului.
invincibilitatea. Sub loviturile necruţătoare rile d e ' democraţie populară nu pot să nu L i numai 14 zile de la începerea campa Aceasta este o dovadă vie a dorinţei
ale tinerel Arm ate Roşii care abia se for ţină seama de, pregătirile de război ale Adunarea fesbivă a Zilei ceferiştilor s-a niei strângerii de semnaturi pe Apelul sincere a oamenilor cinstiţi din regiunea Noi .asociaţii penb-u
m a şi cu sprijinul întregului popc-r sovie imperialiştilor ^i iau măsurile necesare încheiat cu un frumos program artistia, păcii de la Viena în regiunea noastră, în noastră de a luipta cu toate forţele lor îm cultivarea sfeclei de zahăr
tic, atacul arm at al celor 14 state impe pentru a apăra cuceririle lor socialiste. prezentat de Teatrul de Sbat „Valea Jiu raionul Hunedoara s-au strîns 43.178 de potriva planurilor acelora care nu conte
rialiste intervenţioniste, în frunte cu ar Eventualei ratificări a acordurilor de la lui“ din Petroşani. semnături, dintre oare 12.000 semnături nesc să ameninţe viitorul nostru ferioit,. Zilele acestea, în regiunea noastră s-au
m atele .intervenţioniste ale S.tLA-, pre Păris privitoare 'la reînvierea militaris s-au strâns numai de La -oamenii muncii este o dovadă a hotărârii ferme de a-şi inaugurat 4 noi asociaţii pentru cultivarea
cum şi contrarevoluţia burghezo-moşie- mului german agresiv, cele opt state par •k din oraşul Hunedoara. apăra viaţa lor paşnică şi lipsită de griji sfeclei de zahăr. Asociaţia din comuna
rească au fost nimicite. Prim ul atac mi ticipante la conferinţa de la Moscova pen Teiuş raionul Alba, num iră 31 familii- de
litar al capitalismului internaţional împo tru asigurarea securităţii colecbive în Eu In ziua de 20 februarie a.c., ca şi în alte ţărani muncitori ou o suprafaţă de 11
triva Ţării Socialismului s-a soldat prin ropa, îi vor răspunde prin crearea coman centre. C. F . R., ;la Teiuş, s-a sărbătorit hectare pământ. In asociaţia din comuna
victoria Republicii Sovietice şi a Forţelor damentului m ilitar unic al celor opt state Ziua ceferiştilor. In 9ala clubului C.F.R., EXPOZIŢIE Mihalţ, acelaşi raion, s-au înscris p în ă !
unde a avut loc sărbătorirea, au participat acuip un număr de .17 familii, cu o su-j
sale Armate. şi prin alte măsuri menite să determine peste 500 ceferişti din Complexul Teiuş şi fn ziua de 20 februarie a.c., La „Libră Care a vorbit celor prezenţi despre rolul prafaţă de pămînt de 4,49 ha.
Coşlar. ria Noastră“ din Deva, s-a deschis, din
Perioada dintre cele două războaie mon cercurile agresive să fie mai potolite. iniţiativa Comitetului orăşenesc de luptă cărţii în lupta pentru pace. După aceasta Celelalte două asociaţii â-u luat fiinţă în
După conferinţa ţinută cu această oca pentru pace expoziţia „Cartea în slujba a urmat vizitarea expoziţiei, în care sînt satele Nâlaţi-Vad şi Reia din raionul Ha
diale a constituit pentru Forţele Armate Orice aventură războinică împotriva la zie, partioipanţii au -au d iat un frumos păcii“, care va dura până la 27 februarie expuse numeroase cărţi în limbile română, ţeg. In total, în aceste două asociaţii au
program de cîntece, legate de munca ce a. c. rusă. maghiară şi germană. intrat 68 de familii de ţărani muncitori!
Sovietice o perioadă a desăvârşirii şi Creş gărului socialist se va sfîrşi rău pentru feriştilor, prezentat de‘ corul clubului Cu peste 14 hectare de pămînt. La N ă-
C.F.R. Teiuş. Cu ocazia deschiderii a luat cuvîntu! In prime* zi expoziţia a fost vizitată de
terii puterii lor. Ele au fost reorganizate ogresor. Ea hu se va sfârşi prin pieirea „ci tovarăşul Tudoran Iancu, preşedintele co numeroşi muncitori, ţărani muncitori, func
mitetului orăşenesc de luptă pentru pace ţionari şi elevi din oraşul Deva şi din
în raport ou cerinţele războiului modem. vilizaţiei mondiale“, aricit de orîncen ar fi împrejurimi.
Pe baza industrializării socialiste a ţării acel război, ci prin pieirea putredului sis
şi a colectivizării agriculturii, în anii pla tem imperialist — condamnat pieirii da
nurilor cincinale a fost creată în Uniunea torită caracterului său agresiv, sistem
Sovietică o puternică bază materială ca repudiat că exploatează oamenii muncii şi laţi-Vad, preşedinte al asociaţiei a fost
ales Covaci Ioan, iar la Reia, Mureşan
pabilă să asigure arm ata şi flota cu o asupreşte popoarele. M inerii în tă re sc prin muncă semnăturile lor pentru pace Gheorghe, amândoi cunoscuţi şi pricepuţi
cultivatori de sfeclă de zahăr.
tehnică de luptă de cea mai bună cali Partidul Comunist al Uniunii Sovietice C ele p e ste 9.000 de sem n ă tu ri p u se p în ă în p rez en t d e m in erii d in V alea J iu cului oLclic, ei şi-au depăşjt sarcinile de
tate, iar poporul sovietic a dat Forţelor şi Guvernul Sovietic acordă mare atenţie lui p e A pelul Păfiii de la Viena, sînt întărite zi de zi cu noi rezultate în scoaterea plan cu 45%. Această brigadă lucrează la ------O—
Arm ate ale U.R.S.S. oameni Capabili să la ziu ă a „au ru lu i n eg ru 11. sectorul II. sector oare are o depăşire de
stăpânească această tehnica. ‘Crescute de întăririi Forţelor Armate ale U.R.S.S., în plan de 2,4%. întovărăşire de creştere
Partidul Bolşevic, înarmate cu ştiinţa mi zestrării lor cu tehnica cea mai modernă In prim ele două decade ale lunii febru arie, planul de cărbune pe întreaga Vale a oilor la Păucineşti
litară sovietică, A rm ata şi Flota Militară de luptă, inclusiv arm a atomică a Jiu lu i a fost îndeplinit la zi. Brigăzile sectorului IV a u avut şi ele de
Sovietică au devenit forţe puternice de asemenea frumoase depăşiri de plan, cu Duminică 20 februarie, în satul Păuci
apărare ale marelui stat sovietic,' capa Poporul nostru este unul din popoarele R edăm m ai jos rezultatele obţinute în această perioad ă de harnicele colective prinse între 24-46%. Aici s-au evidenţiat neşti comuna Sarmisegetuza raionul Ha
bile să zdrobească agresiunea pe care o care. eliberat de sub jugul fascist de că de m ineri din V alea Jiului. în mod deosebit cele conduse de tovarăşii ţeg, a avut loc inaugurarea unei întovă
pregătea Germania hitleristă asm uţită şi tre Arm ata Sovietică a pornit pe drumul Borodi Petru, Dumitraş Victor şi alţii, răşiri de creştere a oilor. Iri noua întovă
înarm ată pentru războiul împotriva construirii socialismului. Ferm hotărit să VULCAN Pe întreaga mină, planul a fost înde care au contribuit efectiv ca acest sector răşire, au intrat un număr de 25 familii
U.R.S.S. de către imperialişti. apere marile cuceriri revoluţionare ale po Minerii din brigăzile tovarăşilor Bbyte plinit în proporţie de 102,7%. să-şi depăşească, sarcinile de plan cu de ţărani muncitori c u . 179 oi. Printre cei (
porului nostru, Partidul Muncitoresc Ro PaveŢ Nicoară Ioan, Ispas Aurel, Korac- 12,3%. Planul pe întreaga mină a fost în care au fost primii la înscrierea în înto
mân a creat Forţele Arm ate ale R. P. R. cyony Rudolf şi alţii’ extrag din abatajele In întrecerea dintre brigăzi se eviden deplinit în proporţie de 100,4%. vărăşire se numără şi ţăranii muncitori !
unde lucrează, sute de tone de cărbune ţiază cele conduse de tovarăşii : Eisler Suciu Damaschit, M ateşoni, Anghel şi al
Atunci când a înc'eput Marele Război Arm ata noastră Populară este o arm ată peste plan. Aplicând metoda graficului ci Alexandru. Demeter Augustin, Gross Pe LUP E NI ţii. Ca preşedinte a l . întovărăşirii a fost
clic şi Antonina Jandarova, ac'esţe grupe tru şi alţii, oare şi-au depăşit normele cu ales Călinoi Nicolae, unul dintre cei rAai I
pentru Apărarea Patriei, poporul sovietic de tip nou, construită după exemplul a r şi-au depăşit sarcinile de plan în propor 30-131%. Colectivul minei Lupeni are planul în buni crescători de oi din sat.
ţie de 14-57%. In întrecerea dintre sec deplinit la zi. In întrecerea pe sectoare,’ în
a încredinţat soarta 9a Forţelor Armate matei sovietice, o arm ată oare foloseşte toare, locul întîi îl ocupă sectorul III, cu LO N E A frunte se găseşte sectorul I A., cu o de îşi repară uneltele agricole
o realizare de plan de 121,5%, urm at de păşire de 21,3%.
Sovietice. El nu s-a înşelat în aşteptările din plin experienţa Armatei Sovietice. sectorul IV cu o realizare de plan de Cu o realizare de plan pe întreaga mi Da cele trei centre de reparat maşini şi
sale. Partidul Bolşevic a mobHizat între Prietenia şi ajutorul Armatei Sovietice în 110.3%. Frumos este şi succesul obţinut nă de 101,8%, colectivul minei Lonea par Printre grupele de‘ mineri se evidenţiază unelte agricole, ţăranii muncitori din ora
gul popor sovietic în vederea zdrobirii duş cursul războioilui antihitlerist au consti de sectorul VIII investiţii, oare şi-a de ticipă în mod hotărit la lupta pentru ocu cele conduse de tovarăşii Maxim Adarn, şul Haţeg îşi repară tot inventarul agri-
manului, transformând ţara într-o uriaşă ' tuit garanţia victoriilor obţinute de a r păşit planul ou 27.6%.' parea primului loc în întrecerea sooialistă Vraja Simion, Moraru Ioan şi alţii, care col necesar muncilor de primăvară.
tabără de topţă, care îşi consacră toate Planul pe întreaga mină în cele două dintre minele din Valea Jiului. şi-au întrecut sarcinile de plan cu 72-115
decade ale acestei luni a fo9t îndeplinit la sută. Pînă acum, ei şi-au reparat 115 plu
forţele sprijinirii frontului, nimicirii co m ata română în războiul just împotriva în proporţie de 103,3%. Pînă în prezent Brigăzile tovarăşilor Kop9tin Geza, Ciu- guri, 83 grape, 13 semănători şi 13 prăşi-
colectivul minei Vulcan . este fruntaş pe cean Sabin, Rety Gavrilă şi ale altora din P ET R I L A toare.
tropitorului fascist. . fascismului german. -Prietenia şi experi Valea Jiului. sectorul HI, îşi depăşesc cu regularitate
sarcinile de plan, dînd ou 25—52% mai Sectoarele III şi IV şi-au depăşit sar
Duşmanul care se aruncase asupra Uni enţa Armatei Sovietice constituie pentru URI CANI mult cărbune. In întrecerea dintre sec
unii Sovietice era superior numeriCeşte, Arm ata noastră Populară un nepreţuit te toare, p6 primul loc se găseşte sectorul I cinile de plan cu 7,5% şi respectiv 10%
avea experienţa a doi ani de lupte, iar ju zaur şi izvor de încredere în forţele sale cu o depăşire de plan de 18,6%, urm at de pe primele două decade ale lunii februarie.
m ătate din Europa, îngenunchiată de el, îl sectorul III, ou o depăşire de 15,8%.
aproviziona cu toate cele necesare răz Cu prilejul .Zilei Forţelor Arm ate ale Printre grupele care au contribuit la
boiului. . U.R.S.S. poporul romîn şi Forţele sale Ar
Forţele Armate Sovietice ale căror ac mate îşi îndreaptă ou profundă recunoş
ţiuni de luptă au fost conduse de L V. tinţă gîndul către minunaţii ostaşi şi co
Stalin, au trecut prin toate încercările mandanţi sovietici, eliberatorii patriei
războiului, îndeplinind cu cinste măreaţa noastre, spre' înţeleptul şi clarvăzătorul
lor misiune eliberatoare. Chiar de la în Partid Comunist ai Uniunii Sovietice, or Harnicii mineri din cadrul sectorului I. ANINOASA obţinerea acestor succese, se află cele Cei care au reparat tot inventarul agri- '
condus de tovarăşul Ciripelu Vasile, scot conduse de tovarăşii Zilai Ioan, B orca ool sînt, deputatul Ştefoni Cristian şi ţă - ,
ceputul războiului, adică după atadui per ganizatorul şi inspiratorul victoriilor Ar zilnic tot m ai mult cărbune, depăşindu-şi Membrii brigăzii tov. Feher Ioan (lui Iuliu, Corcodel Constantin şi alţii, care rănii muncitori Heljoni Nicolae. Neic'oni j
planul cu 15,6%. Mihai) şi-au depus ou toţii semnătura pe şi-au întrecut sarcinile de plan cu 37-68%. Ioan şi alţii
fid al Germaniei hitleriste, Uniunea Sovie matei Sovietice — straja vigilentă a păcii Apelul păcii. Lucrând după metoda grafi
tică a fost sigură de victoria sa. Ca ur şi libertăţii popoarelor.