Page 26 - 1955-02

Pag. 2
M uncitorii ogoarelor din regiunea
noastră, desfăşoară o bătălie susţi­
nută, de pregătire a cam paniei în-
săm în ţărilor d e p rim ă v ară. XJn a ju ­
tor de m are p reţ în m unca lor, îl
constituie şi activitatea căm inelor
culturale. In scopul de a intensifi­
ca m unca acestora în sprijinul cam ­
paniei am intite, ziaru l.„Drumul So­
cialismului", a întreprins un raid în
cîteva com une din raionul Orăştie.
Dăm m ai jos problem ele ce au fost
constatate cu această ocazie.
Intr-un cerc agrotehnic
La gospodăria agricolă colectivă „Fi-
Lmon Sîrbu“ din Şibot, sânt-30 de colecti-
işti care s-au înscris la cercul agroteh-
ic. Pe lângă ei mai vin şi alţii, dornici
ă înveţe metode noi de muncă. Pînă la
ira 17, cînd soseşte, tehnicianul agronom
oan Cazacu, ..colectivişbii ascultă la ra-
io, sau mai discută între ei.
...S-a făcut linişte. A intrat agronomul.
Astăzi, vom discuta despre asigurarea
i. pregătirea seminţei pentru semănat — a
pus el. Lecţia începu şi continuă plină
e căldură.
— Noi avem în gospodărie, !porumb
jdinte de cal“. Anul acesta îl vom schimba
tisă cu porumb „hibrid“, deoarece acesta
e pretează mai bine pe pământul nos-
ru. Apoi a urm at demonstraţia amănun­
t ă , au schiţe şi exemple vii, care a ilus-,
inat de ce anume se pretează mai bine
Kxrumbul „hibrid“, decât porumbul „dinte
,e cal“, pe pământul colectiviştilor ddn Şibot.
Lecţia teoretică predată de tehnician
sbe însoţită întotdeauna de discuţii, pe
lare colectiviştii le poartă ou multă în-
ufleţire în jurul lecţiei predate.
Gheorghe Şdncu, brigadierul de oîmp al
'ospodăriei, aşează „loturile demonstrati-
¦e“ pe o bancă, pentru a putea fi văzute
a toţi. '
„Loturile demonstrative“ sânt nişte lă-
[iţe în oare s-au însămânţat diferite şe­
dinţe pentru proba de germlnaiţie.
— Iată, la orz, au răsărit 97 de boabe,
ar la ovăz, 95 de boabe, te explică Gheor-
he Şincu, responsabilul ou loturile de­
monstrative.
Legând lecţiile teoretic'e de „loturile de­
monstrative“ tehnicianul agronom Ioan
ezacu a reuşit să înveţe multe lucruri
ositccrs pe membrii cercului agroteh-
I n singur lucru lipseşte
Există o legendă ou r.' ?te oameni care
intr-o bună zi, s-au apucat să constru­
iască un cap de înţelept. I-au făcut ei
tot ce-i trebuia, tot ce credeau că e *ne­
cesar pentru ca acesta să poată funcţiona
în .cele mai normale condiţiuni. Cînd to­
tul a fost gata, l-au aşezat la loc de cinste, vrea s-o semene, este bună sau nu. Nu
aşteptând ~să-i audă cuvintele. Cepul însă/
spre marea lor dezamăgire, stătea ca în­
gheţat. Au înc'eput a-1 cerceta din nou,
neînţelegînd ce anume îi lipseşte de nu
vrea să funcţioneze. Pînă la urm ă-au des­
coperit că acestui ilustru cap, nu-i lip-
. sea nimic în afară de un singur lu c ru ; îi
lipsea creerui.
Această semnificativă legendă, se potri­
veşte de minune şi în ceea ce priveşte
situaţia staţiei de nadioficare din satul
Spdni. Această staţie are tot ce-i treb u ie:
are aparate noi, o reţea locală de peste
75 de difuzoare, responsabil. care s-o mî-
nuiască, etc. Cu toate acestea însă, ea nu
merge. Ii lipseşte şi ei ceva. Şi îi lipseşte
tocmai ceea ce în cazul de faţă s-ar che­
ma creer, îi lipseşte conducerea. Adică, la
drept vorbind, această conducere există,
dar pe... „hârtie“. Atîta tot. încolo, nici o
activitate. Responsabilul de colectiv, to­
varăşul Mîndra Alexandru, se mulţumeşte
să declare că „nu are ou cine munci”, to­
varăşul Igna Ioan, secretarul organizaţiei
de bază, e din cale-afară de ocupat ou
probleme de „strictă initimiitate personală“
care nu-i dau răgaz şi pentru alte lucruri,
tov. Ghenea Zâna, secretara organizaţiei
U.T.M., se pdînge la rîndul ei că „nu e aju­
tată de nimeni”, tov. Susai? Gheorghe teh­
nicianul staţiei se trudeşte şi el, Să-şi
„împace” conştiinţa cu aceea că „el face
cît poate“, iar sfatul popular al comunei
Turdaş, în raza căreia intră şi satul Spini
— e atît de „încărcat de sarcini“ încât, nu
mai* „răzbeşte“ să vadă şi de aceste tre­
buri.
S -a împlinit un an şi mai bine de cînd
sfatul popular nu a analizat munca Cul­
turală a satului Spini şi nici nu a trimis
prin partea locului vreun tehnician agri­
col, Din această cauză ţăranii muncitori
din -Spini au şi uitat de cînd n-au mai
auzit la difuzoarele lor sfaturi agricole. In
ceea ce priveşte căminul cultural, tre­
buie spus că el a obţinut unele rezultate.
Acestea au fost însă cu totul întâmplă­
toare, ne legate de sarcinile cele mai ac­
tuale a diferitor perioade. Intre tovarăşa
Crăciun Olimpia, direotcarea căminului
şi comitetul de redacţie al staţiei de ra-
diofioare, nu există nici o legătură. Ea
nu a fost invitată la nici o şedinţă- Ni­
meni nu i-a cerut concursul vreodată şi
nici ea nu s-a „înghesuit“ să-l dea. Iată
pentru ce dar, acum mai ales, oînd pre­
gătirea pentru campania •agricolă de pri­
m ăvară e în toi, echipa artistică a cămi­
nului, nii a prezentat niciodată La staţie
vreun program care să vină în sprijinul
ţărănimii muncitoare în această direcţie.
Singura activitate a staţiei a constat în
aceea că, din cînd în oînd, tovarăşul res­
ponsabil Mîndra, a mai citit câte o bro­
şură, ori articol din ziar. Sceptic şi neîn­
crezător în posibilităţile culturale ale ţă­
ranilor noştri muncitori, el nu s-a stră­
duit să-şi formeze un grup de tineri, de
ţărani înaintaţi, cu care să muncească.
Oare nu ar fi' putut organiza prin staţie
ocazii în care, ţărani fruntaşi ca Rusu
Dumitru, ori- Junie. Petru să povestească
celorlalţi săteni despre munca lor, despre
metodele prin care au reuşit să fie me-
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 455
RAI D Qn ÁfifífitiiiJ eam paiiiel Cuvîntul fruntaşilor din agricultură
acp'iaaLe. de p rim a m iră
22.300 kg sfeclă de aahăr 0,30 ha., pe oare o voi lucra mai bine ca 4 .2 0 0 kg porumb-boabe
reni primii în toate campaniile i agricole ? să. sprijine, mai mult munca culturală pînă acum deoarece am înc'eput să mă
la hectar sfătuiesc ou tehnicienii agronomi în pri­ ia hectar
F ără îndoială că a r fi pultut face aCest pentru că, vorba aceea e tocmai campa­ vinţa prăşituiui. Sper că voi obţine o pro­
Sânt vechi cultivator de sfeclă de za­ ducţie mai bogată ca pînă acum la hectar In anul 1953, noi am avut suprafaţa de
lucru şi astăzi treburile ar fi fost bune. nia pregătirii însămînţărilor de primăvară hăr, dar nici într-un an nu am obţinut o şi totodată o să am şi avantaje mai mari 38 ha. însămânţată cu orz şi ovăz. După
producţie atât de mare, ca anul trecut. conform recentei hotărâri á Consiliului de ce am recoltat tot orzul şi ovăzul de pe
şi căminul ar putea contribui la mobili­ Miniştri. această suprafaţă, am făcut dezmiriştitui
De multe ori, m ă gândeam că sânt bă­ terenului, pentru că hotărîsem să-l însă­
Cartea un sfătuitor preţios zarea ţăranilor muncitori, etc., etc. trân şi că nu mai am nevoie de studiat THEISS IOAN mânţăm în anul 1954 ou porumb.
vreo carte agricolă.
Printre alte sarcini de seamă, în pla­ Preşedintele însă a ţinut-o pe a lui. S-a' ţăran muncitor din comuna Toamna, terenul l-am arat adine. Pri­
nul de muncă al căminului cultural din „aliat“ solid ou secretarul de sfat, tova­ In iam a anului 1953, m -am apucat şi m ăvara, am făcut din nou o arătură cu
comuna Beriu, raionul Orăştie^ a fost tre­ răşul Tîmăveanu, şi umăr la umăr, în eu să mal cumpăr cîte un ziar de la chioş­ Miercurea, raionul Sebeş plugul cu corman c a r e . ducea 5 brazde,
cută ca o sarcină importantă şi sprijini­ „front comun“ au rezistat oricăror ata­ cul din comună, mai câte o broşură agri­ dar mai la. suprafaţă, la vreo 8-12 cm.
rea pregătirilor, în vederea însămînţărilor curi. colă şi citindu-le în timpul meu liber, am 1.900 kg grîu la hectar Apoi am grăpat bine terenul, înlăturând
de primăvară. aflat lucruri folositoare din ele în munoa prin aceasta toate buruienile ce crescuseră
— Ce muncă culturală, şi-au zis ei. Sînt mea de agricultor. Pe la noi prin comună, ţăranii munoi­ pe el.
Tovarăşa Ana Josan, bibliotecara cămi­ ele alte treburi mai „importante“. Şi apoi tori socotesc cultura griului ca o lucrare
nului cultural, s-a consultat în vederea, la drept vorbind, cum le dai puţin nas Am p rin s' mare dragoste de citit de uşoara oare nu necesită atîta muncă. Lu­ Sămînţa de porumb am ales-o înlătu­
realizării acestei sarcini, ce se punea şi ăstora din echipa artistică, Cum ţi se urcă atunci, fiindcă din citit m l-am adunat cu­ crul acesta nu este adevărat. Pentru a rând de pe ştiulete boabele din vârf şi de
în faţa bibliotecii, ou cei mai buni citi­ în cap. N -ai văzut şi c u ;brigada artistică noştinţe de tot felul cum trebuie să luCrez avea .o producţie bună de grîu, trebuie fă- la cotor, lăsînd numai cele de la mijloc
tori, cerindu-le părerea. Din discuţiile de agitaţie, pe care au scornit-o, ce „trăz- pământul însămânţat cu *sfeclă de zahăr. cuite o seamă de lucrări agrotehnice im­ care erau bine dezvoltate. La 3 săptămâni
purtate, a reieşit că biblioteca căminului năl“ au făcut ? N-au avut de oine se portante la timpul cel mai potrivit. Iată după ce terenul se zvînfase şi se odihnise
cultural, poate da un ajutor preţios în „lega“, decît de noi, ca şi cum altă lume Cum am lucrat ? Toamna am făcut o cum am lucrat eu. puţin, am m arcat această suprafaţă cu
pregătirea campaniei, pentru însămînţă- n -a r mai fi în .satul ă s t a ! Ia să ne mai arătură adâncă pînă la 18 ctm. îngropând m arcatorul şi la întretăierea rindurikxr am
rile de primăvară. slăbească... sub brazdă vreo 60-70 kg. îngrăşământ a r­ După ce recoltasem orzul şi ovăzul, am făcut cuiburile cu sapa, punând la un
tificial curăţat bine locul şi apoi am făcut dez- cuib câte 3-4 boabe de porumb.
Bibliotecara si-a început munoa. In pri­ Cei interesaţi pentru ca munca culturală mlriştirea terenului.
mul rând s-a dus pe la cercurile de citit să meargă bine, n-au fost de acord cu a - In primăvară, am făcut o arătură mai Prăşitui l-am făcut cu prăşitoarele tra ­
şi a stat de vorbă cu fiecare responsabil ceas'tă chestiune şi n-au vrut nicidecum la suprafaţă şi am grăpat bine terenul Toamna, am transportat la câmp vreo se de animale în lungul şi în latul supra­
de cerc, arătându-i ce sarcină are în ve­ să-l „slăbească“ pe preşedinte. Văzînd lăsîndu-1 timp de 7 zile, pentru a se mai 25 care bălegar bine putrezit pe care l-am feţei, iar unde nu puteam intra cu pră­
derea pregătirii campaniei pentru însă- însă că lucrurile stau aşa, a început a - odihni şi zvânta puţin. L -am semănat apoi împrăştiat pe loc, apoi am făcut arătura şitoarele, am executat prăşitui manual.
mînţările de primăvară. L e -a recomandat tunci să-i „slăbească“ preşedintele pe ei. cu maşina în rânduri, dând după asta cu adînoă pînă la 16-18 cm. După ce am ter­
apoi cărţile agrotehnice care să le ci­ Nu a aprovizionat căminul Cu lemne, fapt tăvălugul pentru a netezi terenul şi pen­ minat cu arătura, am grăpat bine terenul, Porumbul l-am prăşit de trei ori cu
tească, sfătuindu-i să discuite pe marginea pentru care repetiţiile nu s-au putut ţine, tru ca sămânţa să încolţească şi să răsară însămînţarea am făcut-o cu maşina de se­ prăşitoarele şi de două ori manual. ' La
lor, ou membrii cercurilor de citit. şi astfel „periculoasa“ brigadă artistică de mai bine. m ănat împrumutată de la centrul de ma­ prima praşilă, am rărit porumbul, lăsând
agitaţie, s-a destrămat, ca şi alte forme şini şi unelte agricole al cooperativei din numai două fire la un cuib, iar la a doua
In felul acesta, cercurile de citit au în­ Cînd sfecla avea două frunze, c a m . la comună. M-am îngrijit din timp să im praşilă, am mai făcut răritul unde am
vreo 3 săptămâni de la însămânţare, em sămînţa bine aleasă, bob cu bob, şi tra ­ mai văzut că e nevoie.
ceput să muncească cu toată seriozitatea. de activitate culturală.’ făcut prăşitui rărind şi buchetînd tot­ tată cu abavit.
In casa tovarăşului Marancea Ioan se a- Cineva i-a spus într-o zi.. odată sfecla pe rînd la distanţa de 40 cm. înainte de înspicatul porumbului, am
dună de două ori pe săptămână membrii — Şti că acolo unde nu e muncă cul­ una de alta. Prim ăvara, cînd buruienile înc'epuseră executat încâodată un rărit la firele lă­
să năpădească în haldă, am făcut plivitul sate în cuiburi, smuâgîndu-le pe Cele mai
cercului de citit. Mai discută despre tre­ turală merg slab şi celelalte treburi ? Mai A doua praşiăă, am executat-o după griului. Plivitul l-am făcut în total de trei slab dezvoltate.
vreo 21 zile de la prima, rărind sfecla tot ori în aşa fel, incit în holda mea nu pu-
burile gospodăreşti, apoi încep lectura ales acum, ar trebui neapărat să luăm la această distanţă unde a mai fost cazul, tea-i să vezi nici o buruiană. Recoltatul l-am făcut când boabele de
cărţilor agrotehnice. Marancea Ioan ci­ măsuri pentru întărirea activităţii cămi­ iar a treia praşilă am făcut-o după 18 zile pe ştiuleţi începuseră a se întări. L a un
teşte cu glas tare, iar după ce a terminat nului. Asta ar duce la îmbunătăţirea de la praşila doua. Astfel îngrijit, griul a crescut m are şi hectar, în medie, am obţinut la- recoltare
frumos, cu nişte spice cit degetul de mari 4.200 kg. boabe.
de citit discută Cu oamenii pe marginea muncii noastre... De la a treia praşilă, am ma^ lucrat şi încărcate ou boabe. Secerând griul şi
prin sfeclă la plivitul buruienilor de vreo treierindu-1 la batoză, am obţinut de pe Colectiviştii văzînd producţia bogată ce
celor citite. Membri cercului au învăţat Preşedintele l-a privit îndelung, apoi două ori, dar de prăşit nu am prăşit-o. suprafaţa de 0,70 ha. cît o aveam însă­ o aduce porumbul însămânţat în cuiburi
mânţată cu grîu, 1.400 kg., Care, socotit la aşezate în pătrat, au hotărît ca în acest
astfel, cum se fac lucrările solului pen­ s-a pornit pe un râs nestăpânit. Cînd frunzele începuseră să îngălbenea­ hectar în medie vine 1.900 kg. an să cultivăm o suprafaţă mai m are pînă
scă şi pe cotor mai exista ceva verdeaţă la 70 ha. numai în cuiburi dispuse în pă­
tru însămânţările de primăvară, despre — Ei asta-i, a răspuns printre sughi­ de frunzişoare mai mici, am recoltat-o. Ml-am putut da seama acuma, că cul­ trat.
tura griului 'este o cultură pretenţioasă şi-
asolamente şi rotaţia culturilor, despre ţuri, dar Ce are a face, mă rog, munca De pe suprafaţa de 0,30 ha. am recoltat trebuie să-i aplici toate lucrările la timp, Căpătând din anul trecut experienţă în
6.700* kg. ceea oe or veni în medie 22.300' dacă vrei să obţii o producţie bogată Ja aplicarea acestei metode avantajoase, cu
pregătirea bălegarului de grajd, despre culturală şi ou munca noastră, a sfatu­ kg. la hectar. Pentru această cantitate, cm hectar. - siguranţă că în anul acesta noi vom pu­
asigurarea şi pregătirea seminţei pentru, lui ?... Vezi lucrurile cam „unilateral“ to- primit de la stat 1.234 lei, 20 kg. zahăr, tea obţine la recoltarea porumbului . o
semănat, despre metode avansate de se­ vărăşalule, ascuită-mă pe mine... 17 m. pânză, şi 1.000 kg. borhot. MOLDOVAN NICOLAE cantitate mai bogată la hectar.
' In acest an, m -am îngrijit din timp să ţăran muncitor din comuna Apoldul LUCA GHEORGHE
am terenul pregătit pentru însămînţarea preşedintele G.A.C. din comuna
mănat şi pentru m ărirea producţiei agri­ — O fi, stărui cel care-1 provocase la sfeclei de zahăr. Am contractat cu fa­ de Sus raionul Sebeş Apoldul de Sus, raionul Sebeş
brica de zahăr din Bod, o suprafaţă de
cole. discuţie, dar vezi că stăm prost cu repa­
Ţăranul mijlocaş Cuou Iosif. este un ratul uneltelor, cu căratul gunoiului. Prin
gospodar de frunte ai satului. Cu cîtva cămin am putea- ţine conferinţe, am pu­
tiimp în urmă s-a mai îndoit şi el de unele tea vcrbi ţăranilor, am putea...
metode agrotehnice. Acum şi-a alungat — Uite ce-i tovarăşe, i-a răspuns, la a-
însă pentru totdeauna asemenea gânduri. Cestea preşedintele nervos. Eu unul sînt
Oînd citeşte sau aude vorbindu-se despre sătul de teorii-. Practic, asta mă intere­
o metodă bună, el este primul din sat Care sează pe mine, practic...
o pune în practică. Aşa de pildă, el a fo­ Adevărat e, aici sîntem şi noi de acord
losit zilele de iarnă din plin. Uneltele a- cu tovarăşul Husar, dar în comuna Bo­
gricole îi sînt puse la punct în întregime, bîlna tocmai aşa ceva nu se vede. Pe scurt despre cultura SFAT AGRICOL
porumbului
gunoiul de grajd clădit în platformă la Defecţiunea porneşte de sus Să cultivăm mai multă sfeclă de zahăr
cîmp, iar acum, a făcut proba de germi­ • Colectiviştii din Peşteniţa raionul Ha­
naţie să se convingă — după ştiinţă — La secţia culturală a Sfatului popular ţeg, au recoltat anul trecut de pe supra­ In regiunea noastră, se cultivă supra­ 1 se zvîntă, să se facă o arătură adâncă
cum spune ei, dacă sămânţa de ovăz, care raional Orăştie, există o evidenţă cu mi­ faţa însămânţată cu porumb în cuiburi a -
gală întocmită, din care se poate constata şezate în pătrat, o cantitate de 3500 kg la feţe însemnate cu sfeclă deo zahăr. Recol­ 22-25 cm. şL -să se grăpeze în aceeaşi zi.
mică i-a fost bucuria când a văzut că cele în bună măsură munca de la unităţile hectar. Pentru ca şi în anul acesta recolta
100 de boabe au răsărit toate. Acum este culturale. In •mod dn stit trebuie să re­ de porumb să fíe bogată, colectiviştii vor tele care se obţin pe aceste suprafeţe, sînt Această lucrare este absolut necesară, în-
însămânţa în Cuiburi aşezate în pătrat în­
sigur că sămânţa de ovăz este’ bună peh-'T cunoaştem că aici nu se -întâmplă, ca în treaga suprafaţă, destinată culturii de po­ de asemenea bogate. De exemplu, ţăranul truoît m ăreşte producţia ou 20-30%. Odată
tiu însămânţat. Sînt mulţi în Beriu care atâtea .alte locuri, -să fie scris în evidenţa rumb.
şi-au făcut din carte prieten nedespărţit. lor una şi la faţa locului să fie alta. Nu. muncitor Cîlniceanu Ioan din comuna cu arătura adîhcă, trebuiesc băgate sub
® In comuna Oarda de Jos raionul Al­
ba, sînt mulţi ţărani munoitori care anul Gârbova, raionul Sebeş, a cultivat anul brazdă îngrăşămintele d^ grajd sau cele
trecut au avut recolte bogate de porumb.
Printre ei se n u m ără: Simileanu Ioan. Aici însă poate fi găsită o altă problemă De exemplu, ţăranul muncitor Drăghioi trecut o suprafaţă de 0,50 ha. ou sfeclă chimice. Sfecla de zahăr, se însămânţează
Bâldea Samoiiă, Murgoi Ioan şi şlţii. interesantă. Deşi situaţiile întocmite scot Ioan lui Dănilă, a recoltat de pe supra­
în relief o serie de locuri unde munca faţa de 0,28 hectare 1.350 kg porumb-ştiu- de zahăr, iar toamna, a cules o cantitate în special după păroase, porumb sau le­
E i sînt fruntaşi şi în pregătirile făcute merge slab, totuşi tovarăşii de la secţie se leţi ceea ce înseamnă 4655 kg la hectar.
în vederea însămînţărilor de primăvară, L a fel, ţăranul muncitor Munteanu Ioan mai mare de 10.000 kg. Pentru această guminoase, la sfîrşituî lunii m artie şi în­
a lui Ghidaiea, a cules de pe un hectar
4755 kg. pcrumb-şitiuâeţi.' cantitate predată fabricii de zahăr din ceputul lunii aprilie. Este bine ca însă­
datorită faptului că au aplicat cu perse­ mulţumesc „să cunoască“, fără să între­ • Aplicând metode agrotehnice înainta­ Bod, el a primit 3.100 lei, 56 kg. zahăr şi mînţarea să se facă în rînduri la 40-45
verenţă în . practică, cele învăţate din prindă nimiC. De pildă, să luăm situaţia
cărţi. din Spini. La secţie e înregistrată în mod te, ţăranul muncitor Boloţ Aron din co­ 4.000 kg. borhot pentru hrana animalelor. cm. depărtare unul de altul şi la o adân­
cu totul real. Din pacate însă, atît şi ni­
Din „deprinderile“ mic mai mult. Nu există nici o măsură muna Vaţa raionul Brad, a recoltat 2500 Asemenea rezultate, ba chiar şi mai bune, cime de 3-4 cm.
kg. porumb-boabe la hectar.
au obţinut şi alţi mulţi cultivatori de sfe­ Prim a praşilă se aplică în momentul
° Şi ţăranul muncitor Furca Ion Mantu
ddn comuna Cristur raionul Hunedoara,, a clă de zahăr. oînd. sfecla de zahăr a răsărit şi se văd
respectat întocmai anul trecut regulile a-
unui preşedinte de sfat concretă din care să rezulte că secţia e ho­ grominime de cultivare a porumbului. Acest Sînt însă unii ţărani muncitori care au rândurile. Cînd plantele au dat 3-4 frunze,
tărâtă să pună capăt delăsării din acest fapt a făcut ca la recoltare să culeagă
Tovarăşul Husar Ludovic, preşedintele sat în. ceea ce priveşte munca culturală. mai mult de 2000 kg. porumb-'ccabe de pe avut rezultate slabe*, pentru că n -au lu­ se face buchetatul (răritul Cu sapa), lă-
Sfatului popular al comunei Bobîlna, e un •Şl, unde mai pui, că tovarăşul Comea un hectar.
om „isteţ“ şi „ager“ la minte. Iată pentru Cornel — activist al secţiei — e chiar din crat pământul cum trebuie, n-au făcut lu­ sîndu-se buchete la distanţe de 15 cm.
ce, dumnealui, a reuşit să-şi însuşească Spini, fapt pentru care merge foarte des • Ţăranul muncitor Toma loan din co­
un şir de „deprinderi“ care mai de care pe acolo. -Cu toate acestea însă, el nu a crările de întreţinere la timp, n -au prăşit După buchetat trebuie executat răritul cu
mai grozave. E drept că pînă a ajuns să luat niciodată măsuri de îmbunătăţirea muna Bâoia raionul Hunedoara, ascul­
ştie tot ce „ştie“ acum, a avut de a se lucrurilor şi aceasta pentru că — chipu­ atunci cînd era necesar şi au lăsat cultura mâna, când se lasă cîte o plantă la 20 cm.
strădui. N-a „descurajat“ în s ă ; câte pu­ r i l e — „nu-i place să facă pe grozavul în tând sfaturile tehnicienilor agronomi, a
sfeclei de zahăr să fie înăbuşită de bu­ una de alta pe rînd. După această lucrare,
însămânţat porumbul în rânduri- mai rare
ruieni Asemenea rezultate slabe a obţinut urmează praşila. a doua şi complectarea
decât în anii trecuţi. Toamna, la recoltare
Solomon Nicolae din comuna Miercurea, golurilor cu sămânţă umedă. Este bine ca
el a cules de pe un hectar, 3000 kg. po­
raionul Sebeş, oare, după însămînţare, a praşilele să se facă ori de Cîte ori este
rumb-boabe.
lăsat Cultura sfeclei de zahăr complect nevoie, pînă cînd frunzele sfeclei de za­
ţin de ici, cîte puţin de colo, şi iată că satul lui“. neîngrijită. Solomon NiccLae, nici nu pu­ hăr acoperă întreg pământul. După ce
azi, „bagajul“ îi este ’„complect“... Un lucru pe care nu-i are secţia este
tea să aibă altfel de rezultate. frunzele plantei au acoperit pământul,
Şi de rîndul acesta,- să vorbim despre planul de muncă operativ, cu sarcini con­
Pentru ca anul acesta să nu se mai în- primejdia înăbuşirii cu buruieni a culturii,
„deprinderea“ lud de „conducător“... crete pentru activiştii şi biblioteca raio­ tîmple ce s-a întâmplat anii trecuţi, este este lichidată. De obicei, cultura sfeclei de
L a început, cînd a‘ primit sarcina de a nală, în vederea sprijinirii campaniei în­ nevoie oa toţi cultivatorii de sfeclă de zahăr necesită 3-4 praşile.
sămînţărilor de primăvară. Dar există
purta grija unei comune, s-a simţit cam „motiv“ şi pentru aceasta. Tovarăşul Popa zahăr, să-şl lucreze pământul după meto­ Recoltatul sfeclei de zahăr se face în
neliniştit. Oricum, răspunderea era mare
dele agrotehnice înaintate. cursul lunii octombrie cînd frunzele de
sarcinile multe. • justifică stăruitor că. acest plan este, nu­ Unde şi cum trebuie cultivată sfecla şus încep să se îngălbenească şi se usucă,
Cu timpul însă, s-a liniştit. Numeroşii mai că nu se găseşte în secţia lor, ci la de zahăr 7 iar cele de la cotor sînt încă verzi. Sfecla
„prieteni“-, pe neaşteptate răsăriţi în secţia agricolă“, cu care însă „ţin legă­ Sfecla de zahăr trebuie cultivată pe te ­ se recoltează cu mina, cu furci speciale,
drum, l-au sfătuit cu „credinţă“ şi „dra­ tura”... renurile din luncile apelor şi pe terenu­ cu casmaua sau cu maşina de recoltat sfe­
rile lutoase Care aii fost arate adine din clă. După recoltare, sfecla de zahăr se cu­
goste", aşa că azi, nimic nu i se pare E x a ct acelaşi lucru se întîmplă şi la toamnă. In cazul cînd n-au fost arate a- răţă de pământ şi frunze. Apoi, se trans­
dînc din toamnă, este necesar ca imediat
mai simplu şi mai uşor decît munca de comitetul raional de partid. Aici tovară­
preşedinte de sfat. Vii la birou cînd vrei. şul Budugan Aurel, întocmai ca şi tov.
stai cît te trage inima, semnezi, pui ştam­ Popa, dă „sincere“ asigurări că, deşi el după topirea zăpezii, sau cînd pământul portă la fabrică.
pila şi înc'olo „program de voie“... Bună personal nu are un asemenea plan, este
treabă. totuşi unui la secţia agricolă, pian la a
E drept că s-au găsit vreo cîţiva ca to­ cărui întocmire personal „a dat indicaţii C ărfi noi Nole bibliografice
varăşul Oana Andronic, secretarul organi­ predse“. IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURĂ POLITICĂ
a apărut în colecţia:
zaţiei de partid, ca tovarăşa Popescu Oricine îşi poate da seama că, fără un IN EDITURA DE STAT PENTRU
LITERATURĂ PODITICĂ „In ajutorul celor ce studiază în învăţământul de partid“
Elena, directoarea căminului cultural şi plan de muncă concret, alcătuit cu s?x-
alţii, care s-^u ridicat împotriva acestui cini precise şi legat strict de perioada pre­
fel de a se „respecta“, şi au început a-1. gătirii însămînţărilor de primăvară, nu au apărut în b ro şu ră:
mustra cum Că — auri insultă — se L ite -. poate exista o muncă efioace, cu rezul­ — Cea de a 50-a aniversare a prim ei re­
resează prea puţin de sarcini, că ar trebui tate bune. voluţii ruse (teze) Măsuri pentru sporirea num ărului de ani­ Cum putem obţine recolte m ari la cultu­
m ale dom estice şi ridicarea rile de plante tehnice, cartofi şi legume.
CONCLUZII 32 pag. 50 fc>ani productivităţii lor
N. A. BU LG A N IN : Cuvîntare rostită la Broşura cuprinde tehnica culturii plan­
Raidul întreprins de ziarul nostru, a constatat că sînt m ulte com une din raionul şedinţa com ună a Sovietului Uniunii Scrisă popular, broşura arată măsurile telor tehnico şi legumicole. Ea explică me­
Orăştie, în care m unca culturală este folosită din plin pentru sprijin irea pregătirii pe care ţăranii muncitori individuali, co­
însăm înţărilor de prim ăvară. Acolo unde sfaturile populare, unde organizaţiile de şi a Sovietului N aţionalităţilor ale So­ lectiviştii, Întovărăşiţi!, asociaţii trebuie todele agrotehnice care trebuie folosite la
partid s-au priceput să m obilizeze toate forţele pentru întărirea m uncii culturale, să le ia în vederea sporirii numărului de
acolo unde aceasta a fo st în m od just legată de sarcinile p erioadei actuale, ţăranii vietului Suprem a l U.R.S.S. animale, măririi productivităţii lor şi ri­ cultura sfeclei de zahăr, a principalelor
m uncitori au obţinut succese rem arcabile. In num eroase com une ca Beriu şi Şibot, dicării producţiei de animale. Broşura e x ­
datorită unei largi activităţi culturale, m ajoritatea ţăranilor m uncitori şi-au term i­ 16 pag. 25 bani plică metodele de îmbunătăţire a raselor plante textile din ţara noastră — bum­
n at r ep a ra ţiile u n eltelo r ag ricole, cît şi căratu l gunoiului p e cîm p. D e asem en ea, de animale, de alimentaţie şi îngrijire ra­
m area lor parte au şi făcu t probele de germ inaţie la orz, ovăz, fasole şi alte cul­ N. S. H R U ŞC IO V : Cu p r iv ir e la in trod u ­ ţională a lor, măsurile necesare pentru asi­ bacul, inul şi oînepa, a plantelor uleioase, .
turi de prim ăvară. gurarea sănătăţii animalelor. Sînt scoase
cerea largă a m etodelor industriale în In evidenţă rezultatele bune obţinute de precum şi la culturile de cartofi şi legume.
F a ţă d e a c e s te rea liz ă ri au fo s t c o n sta ta te în să şi u n ele lipsu ri. A şa d e p ild ă, în unele G.A.C. şi G.A.S. în urma aplicării
com u n e ca B o bîln a. sau în s ate c a Spini, din cauza u n ei s la b e p reo c u p ă ri a s fa tu ­ construcţii, la îm bunătăţirea calităţii măsurilor ştiinţifice de creştere a anima­ Broşura subliniază necesitatea introduce­
rilor populare, cît şi a organizaţiilor de partid, m unca culturală se desfăşoară lelor.
slab, ea nu constituie un ajutor în cam pania agricolă de prim ăvară care se pregă­ şi r ed u c e re a costu lu i lu crărilo r d e rii metodelor de lucru înaintate, cum sînt
teşte. La această stare de lucruri, a contribuit şi grava lipsă de îndrum are care s-a Lămurind măsurile pentru sporirea nu­
făcu t sim ţită, m ai ales în ultim a perioadă de timp, din partea tovarăşilor de la sec­ construcţie. mărului de animale şi ridicarea producti­ iarovizarea, polenizarea artificială supli­
ţia culturală a sfatului popular raional şi a tovarăşilor de la com itetul raional de vităţii lor, broşura este de un real folos
partid, însărcinaţi cu aceste problem e. O lipsă iot atît de serioasă, revine şi tova­ Cuvântare rostită la 7 decembrie 1954 la pentru toţi activiştii de partid şi de stat mentară, ciupitul şi ermitul, folosirea în­
răşilor din com itetul executiv al sfatului popular raional în frunte cu preşedintele csre-şi desfăşoară munca în domeniul a-
şi secretarul acestuia, care n-au văzut în m unca culturală un sprijin, fa p t pentru Consfătuirea unională a constructori­ grăşămintelor, folosirea seminţelor de soi
care s-au interesat de ea în m ică măsură.
lor, arhitecţilor şi lucrătorilor din in­ ebc.,; atrage atenţia asupra aplicării în­
Munca culturală, are o deosebită însem nătate în această cdm panie Să depu­
nem deci, tot efortul pentru ca ea să se desfăşoare ia nivelul cerut de m arile sar­ dustria materialelor de construcţie, in­ tocmai a măsurilor agrotehnice prevăzute
cini ce stau în fa ţa noastră.
dustria de maşini de construcţie şi ru­ la . aceste culturi — condiţie esenţială
tiere, de la organizaţiile de proiectări pentru obţinerea unei producţii sporite la
şi de cercetări ştiinţifice. hectar.
64 pag. 90 bani îndrumările cuprinse în această broşură
V. M. M O LO TO V : Cu p r iv ir e la situ aţia sînt folositoare pentru activiştii de partid
internaţională şi politica externă a şi de stat în munca pe care ei o desfă­
G uvernului U.R.S.S. griculturii, cit şi pentru toţi oamenii mun­ şoară pentru lămurirea ţărănimii munci-
Raport prezentat la şedinţa comună a cii de la sate, care luptă pentru aplicarea #toare asupra avantajelor pe care le oferă
Sovietului Uniunii şi a Sovietului Na­ Legii pentru dezvoltarea creşterii .anima­ cultivarea acestor plante şi mobilizarea ei
ţionalităţilor ale .Sovietului Suprem al în vederea sporirii neîncetate a produc­
U.R.S.S. lelor în anii 1954-1956. ţiei de plante tehnice, cartofi şi legume —
8 februarie 1955 — 64 pag. — 80 bani.' 48 pagini 55 bani 64 pagini - 75 bani