Page 28 - 1955-02

Pag. 4
DE STRAJA RACII
(Prin sălile Muzeului Central al Armatei Sovietice)
Arm ata Sovietică este o arm ată a păcii.
Aicest lucru îl poate constata cu deosebită
claritate vizitatorul Muzeului C entral al
Armatei Sovietice — unul din cele mai
mari şi populare muzee din Moscova. Vezi
aici şi opere de artă (— tablouri, desene,
sculpturi care oglindesc evenimentele
m arcante din istoria armatei, chipuri de
eroi şi comandanţi de oşti, vechi fotogra­
fii, extrase din ziare, hărţi, scheme şi m a­
chete ale bătăliilor şi simboluri emoţio­
nante ale vitejiei m ilitare — arm e şi stea­
guri de luptă...
Străbătând diferitele săli vezi cu pro-
• prii tăi ochi istoria Armatei Sovietice.
‘...Pe o pînză m are este înfăţişat un os­
taş de pe front. El a lipit adineauri afişe,
pe -zidurile caselor şi se îndepărtează, în­
soţit de privirile pline de bucurie ale ce­
tăţenilor emoţionaţi Acest cunoscut, ta­
blou, oreat de pictorul A. Segal, este de-
! numit „Primul decret al puterii sovietice
— Decretul asupra păcii“. A rm ata Sovie­
tică a fost creată de o putere care încă
din primele zile ale existenţei sale a pro­
clamat o politică de pace.
„Patria socialistă este în primejdie !” —
această lozincă figurează pe un afiş datînd
din 1918. Şi un tablou ai lui N. Osenov
evocă eforturile curajoase ale.ostaşilor că­
rora le erau adresate aceste cuvinte miş­
cătoare. In preajma Pskovului, ostaşii.so­
vietici lansează un contraatac, urmărind
infanteria kadseruilui... Această zi a ripos­
tei date trupelor Germaniei imperialiste
— 23 februarie 1918 — a devenit ziua în­
temeierii Armatei Roşii.
Devotată neţărm urit poporului său. bu-
curindu-se de sprijinul acestuia,. Armata
Roşie a zdrobit forţele imite ale interven­
ţiei străine şi contrarevoluţiei interne, a
apărat libertatea şi independenţa primului
stat socialist din ' istoria omenirii. Acest
lucru este evocat de o serie de arm e şi
muniţii, care au aparţinut inamicului şi
cş*re se păstrează la muzeu, o mitralieră
germană de sistem MG-08, o cască ger-
.mană, uri obuz englez, o carabină am eri-
cahâ^işt^i-.W inchester, un coif aruncat de
gsri^aîul ^englez Malieson în timp c'e fu-
pîmpul de bătălie.
• C u n u n ie ‘.au amuţit. Au început anii con­
strucţiei socialiste paşnice. In sălile mu­
zeului' care '''ilustrează felul în care Ax-
â ă ta : Sovietică a păzit munca constructivă
a jpcpcrului, atenţia vizitatorilor este a -
trăsă de ' un exponat original — un glob
/de'* iriici dimensiuni pe care figurează o
?vestică neagră... Prin contu ru rile. ei de
rău augur, ea acoperă frontierele statelor,
vârfurile munţilor, m ările albastre... Acest
glob — un dar făcut lui Hitler de fasciştii
italieni — simboliza planurile prădalnica
ale fasciştilor care năzuiau la dominaţia
mondială-
O impresie de neuitat ne lasă sălile mu-
'zeului care redau epopeea eroică a Mare-
liîi Război pentru A părarea Patriei.
Documente, istorice — adevărate monu­
mente ale vitejiei în luptă — ilustrează
eroismul fără seamăn al ostaşilor sovie- Armatei Sovietice, care a eliberat ţara străini şi ’pe aibgardişli în anii războiului
vt.ioi Însufleţiţi de m ăreţele idei ide elibe- _ noastră de sub jugul f a scist!” —- scrie ro­ oivdl, precum şi numeroasele steaguri a -
rării ţării lor şi întregii lumi de groză­ mânul Ion Ionescu — locotenent-major... coperite de gloria victoriilor repurtate în
viile fasoismulul.
O mină de viteji ostaşi sovietici — apă-
. rătoni ai fortăreţei de frontieră Brest —
aii ţinut piept cu curaj inamicului timp
de 28 de zile. Muniţiile se terminaseră,
alimentele se epuizaseră, nu era apă..
Unităţile hitleriste înaintaseră departe
spre est, izolînd fortăreaţa de trupele so­
vietice. Cînd hitieriştii au cerut însă gar­ gului a fost înălţat Drapelul roşu. plata şiu, de rău augur, cu aripile întinse.
nizoanei să Capituleze li s-a dat un răs­
puns hotărât Pe o bucată de pînză care
fusese atârnată, de un zid al fortăreţei (în
prezent ea este expusă la muzeu) sînt
scrise cu sînge cuvintele: „Vom muri cu
toţii pentru patrie dar nu ne vom preda“. Cînd jnă gândesc la Victorie văd în faţa mea ar viola pacea“.
Despre arma atomică şi arma obişnuită
(urm are din num ărul trecut)
Se pune întrebarea firească: care este
sensul afirmaţiilor mai sus-oitete ale „per­
soanei oficiale“ şi al ştirii, avînd în mare
m ăsură un caracter de reclamă, al agen­
ţiei United Press ?
In ultimii ani, arma atomică a căpătat
o dezvoltare considerabilă. E a poate fi fo­
losită într-adevăr de toate .genurile de
forţe armate. Ea nu poate fi considerată
!nicidecum o arm ă obişnuită. O asemenea
afirmaţie este în vădită contradicţie cu
însuşirile ei de luptă şi cu procedeele fo­
losirii ei. O armă obişnuita se foloseşte
în ciocnirea directă a forţelor arm ate ale
părţilor beligerante. E a este destinată ope­
raţiunilor împotriva forţelor arm ate ale
adversarului. Un armament obişnuit, 'în
special aviaţia, poate fi folosit pentru
bombardarea centrelor populate, adică
pentru operaţiuni împotriva populaţiei
paşnice neînarm ate: O asemenea folosire
a aviaţiei însă este interzisă de dreptul
internaţional. Arma atomică dimpotrivă,
prin însuşirile ei de luptă, este destinata
în primul rîndHocmai operaţiunilor împo­
triva unor centre economice şi politice,
împotriva unor mari oraşe, împotriva
populaţie-i paşnice. Folosirea armei atomice
— fie că este vorba de bomba atomică
lansată din avion, de rachetă atomică sau
de proiectilul atomic' de artilerie este pu­
ţin eficace în ceea ce priveşte trupele
care operează în actualele amplasamente
militare puternic, răzleţite şi care au po­
sibilitatea să se ascundă în tranşee şi. a-
dăpostţuri special- amenajate cu ajutorul
mijloacelor moderne de geniu într-un timp
destul de scurt. In orice caz, ea este mult
m ai puţin efitiace decît acţiunea aceleiaşi
arm e împotriva, oraşelor şi centrelor eco­
nomice, adică în ultimă instanţă Împo­
triva populaţiei paşnice.
Mai m ult decît atât, într-o serie de ca­
R ed acţia si Adm, ziarului Strl 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189. T axa plătită in numerar cdjif. eproMrU Direcţiunii Generaje P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul fntrejţr. Poligrafică de Stat DEVA
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 45Ş
Ecourile presei internaţionale la declaraţia Criza de guvern
dio Franţa continuă
guvernului sovietic din 18 februarie
PARIS (Agerpres). — L a 21 februarie
NEW YORK (Agerpres). — Presa ame­ s-au împlinit 17 zile de cînd în Fran ţa a
de IO SIF OLŞANSKI un chip cunoscut — chipul unui adolescent. ricană burgheză se străduieşte să mini­ de a se convoca o conferinţă mondială început criza de guvern. Cel de al 4-lea
La începutul războiului el abia absolvise malizeze importanţa declaraţiei guvernu­ pentru reducerea generală a armamente­ candidat pentru funcţia de şef al guver­
Cînd priveşti inscripţiile făcute cu cu­ şcoala şi şi-a „sărbătorit“ cea de a 18-a lui sovietic. lor, în legătură cu care el a declarat că nului, Edgar Faure, continuă consultările
raj pe zidurile fortăreţei Brest de către aniversare, stând la coadă La uşa comisa­ „Anglia va accepta convocarea conferin­ şi până în prezent n -a dat răspunsul de­
apărătorii ei, cînd priveşti fotografiile riatului m ilitar să aştepte, oa şi mulţi alţi După cum reiese din ştirile transmise ţei mondiale pentru dezarmare numai finitiv preşedintelui. După cum a declarat
chipului tineresc al lui Matrosov care a tineri, un ordin de chemare pentru a-şi de agenţia Associated Press, propunerile dacă sesiunea subcomitetului Comisiei eH însuşi. Faure vrea să formeze un gu­
acoperit cu Corpul său ambrazura unei asuma pe deplin răspunderea pentru pre­ sovietice îndreptate spre înlăturarea pri­ O.N.U. pentru _dezarmare v a realiza un vern „de foarte largă unitate naţională“.
cazemate inamice, chipul aviatorului Vik­ zent şi viitor. El a plecat în război, ferm mejdiei războiului atomic n -au fost pe pla­ progres în împăcarea punctelor de vedere In acest scop el se adresează tuturor gru­
tor Talalihin, care, apărînd poziţiile din hofcărît să supravieţuiască şi să învingă. cul acelor reprezentanţi ai cercurilor gu­ ale Răsăritului şi Apusului“. 'Purtătorul de părilor de dreapta ale parlamentului fran­
preajm a Moscovei s-a năpustit, pentru pri­ Şi aici, în sălile muzeului, îl întîlnesc şi vernante ale S.U.A., oare pun m ari spe­ cuvânt a spus că propunerile sovietice vor cez căutând să obţină unificarea lor pe
ma oară în istoria aviaţiei în timpul nop­ îl recunosc din nou — el este învingăto­ ranţe în arm a atomică pentru înfăptuirea fi studiate în cadrul, sesiunii sobcomite- baza unui „larg program“. Consultările pe
ţii ou avionul său asupra unui avion ina­ rul pe Care îl recunosc în portretele; eroi­ planurilor lor agresive. După cum anunţă tului. dare le-a avut Faure în cursul zilei de 20
mic, cînd. priveşti fotografia înfăţişând lor Marelui Război pentru. Apărarea Pa­ corespondentul din Washington al acestei februarie arată că el intenţionează să in­
chipul mândru ăl tinerei partizane Zoda triei, în însemnările făcute în grabă pe agenţii, „Departamentul de Stat a 'refuzat După cum . reiese din ştirea transmisă cludă în cadrul majorităţii guvernamen­
Kosmodemianskaia în preajma execuţiei, petice.de hîrtie „Dacă nu mă voi întoarce în mod oficial să comenteze noua decla­ de agenţia Reuter, declaraţia guvernului tale pe reprezentanţii tuturor partidelor de
îţi poţi da seama de măreţia sacrificiului din această luptă, rog să fiu considerat raţie sovietr.că, dar oficialităţi bine in­ sovietic a neliniştit cercurile diplomatice dreapta. In cursul zilei el a primit pe -re­
plin de eroism al patrioţilor sovietici. comunist". form ate au lăsat să se înţeleagă că ele londoneze, care arată că „adoptarea pro­ prezentanţii partidului radical, al M.R.P_
o consideră drept inacceptabilă“. punerii sovietice a r însemna, printre al­ ai „Republicanilor independenţi“, „Repu- .
tele, renunţarea Apusului la acordurile de blicanilor sociali“, „Partidului ţărănesc“ şi
Unii corespondenţi, printre care ai la Paris privitoare la înarmarea Germa­ sopialiştilor S.F.I.O.
ziarului „New York Times“ ' şi agenţiei niei occidentale în cadrul pactului atlan­
„Associated Press", văd una din ..primej­ tic, ceea ce puterile occidentale nu inten­ După cum relatează presa, candidatura
diile acceptării propunerilor sovietice în ţionează s-o facă“. lui Faure este sprijinită de Paul R ey-
aceea că acest lucru a r putea împiedica naud (republican independent) unul din
înarmarea Germaniei occidentale”. ? reprezentanţii de frunte ai aripei de
dreapta din parlament.
Unii comentatori sînt totuşi nevoiţi să PARIS (Agerpres). — Ziarele franceze
recunoască că declaraţia guvernului sovie­ relevă propunerea guvernului sovietic că —oOo—
tic a produs o m are impresie în Cercurile nici un stat, indiferent dacă este sau nu
diplomatice ale O.N.U. „Diplomaţii din an­ membru al O.N.U., nu. trebuie să fie în­ Acţiuni aSe Armatei Populare
turajul O.N.U., scrie corespondentul agen­ lăturat , de La participarea la rezolvarea Chineze de Eliberare
ţiei United Press, au "salutat propunerile problemei dezarmării şi interzicerii armei
Moscovei ca un pas spre dezarmare gene­ atomice. PEKIN (Agerpres). — China Nouă
r a l ă “.
Presa democrată opune propunerea gu­ L a 18 februarie, un avion ciankaişist de
LONDRA (Agerpres). — Declaraţia gu­ vernului sovietic de a se distruge stocu­
vernului sovietic în legătură cu apropia­ rile existente de arme atomice ş i . cu hi­ tip F.-84 a fost doborât în apropierea coas­
tele lucrări ale subcomitetului Comisiei drogen şi do a se convoca o conferinţă in­
ternaţională cu privire la reducerea ge­ tei provinciei Cijeţzian. El a căzut în mare
O.N.U. pentru dezarmare a fost primită lă nerală a armamentelor şi interzicerea ar­
Londra cu întârziere şi, probabil, din a- mei atomice declaraţiei guvernului englez la ora 11,40 la două mile sud de insula
cu privire la intenţia Angliei de a fabrica
.coastă cauză declaraţia n -a fost publicată arme cu hidrogen. Taişan.
în primele ediţii ale ziarelor de diminea­ ? Cu puţin timp înainte, la ora 7,30 vase
ţă. Totuşi,, unele ziare au publicat o scurtă
ROMA (Agerpres). — Declaraţia guver­ de război aie Armatei Populare .Chineze
expunere a declaraţiei. .
Agenţia Reuler a transmis o expunere nului sovietic în legătură cu apropiatele de Eliberare au deschis focul asupra unor
amănunţită a declaraţiei guvernului so­ luiorări ale subcomitetului Comisiei O.N.U. vase de război ciankaişiste în largul coas­
Muzeul A rm atei S ovietice din Moscova. vietic. pentru dezarmare a stîm it un viu interes tei Cijeţzian. Puţin după ora 9, bateriile
In c liş e u : în fa ţa expoziţiei cen trale a sălii d rap elelor. Toate ziarele de provincie engleze au
în rîndurile presei italiene. de artilerie de pe insula Taişan şi vase
publicat ştiri cu privire la declaraţia gu­
vernului sovietic. Ziarele relevă acea parte Ziarul „Unite“ numeşte propunerile so­ de război ale Armatei Populare Chineze
Planul hitlerist de ocupare a Moscovei II recunosc şi în numeroşii vizitatori ai a declaraţiei în care' se vorbeşte despre vietice „im nou pas important spre mic­ de. Eliberare au bombardat intens vasele
distrugerea stocurilor de arm e atomice şi
a eşuat în mod ruşinos. B ătălia Stalingra- muzeului, participanţi la Marele Război c u . hidrogen, despre folosirea materialelor şorarea încordării“ şi dealară că „ele co­ ciankaişiste. Patru vase de război oian-
dului a dat lumii exemplul fără precte- . pentru Apărarea Patriei, care vin în a - atomice exclusiv în sc'opuiri paşnice, des­ respund întru totul celor mai legitime, cer* kaişiste au reuşit să fugă la adăpostul
dent în ‘istorie al eroismului de masă al ceste săli pentru a-şi aminti încă odată pre încetarea cursei înarmărilor. reri ale opiniei publice mondiale cu pri­ ceţei dese.
După cum/ anunţă agenţia Reuter, pur­
ostaşilor sovietici. Şi, cutreerind sălile mu­ de bătăliile din trecut şi de bucuria de vire la distrugerea stocurilor existente —ooo—
tătorul de cuvânt ai Ministerului Afaceri­
zeului, devii din nou m artor al drumului, neuitat a victoriei. P e unui dintre ei — lor Externe al Angliei a refuzat să comen­ de arme nucleare“. Ziarele „Avânţi“ şi PE S C U R T
glorios spre vest parcurs de Arm ata So­ inginerul, Serghei Lavrenev, căpitan de
teze propunerile cuprinse în declaraţia gu­ „Raese“ publică, de asemenea, sub titluri
vietică. Arm ata victorioasă a venit. în a - rezervă, l-am întâlnit în sala consacrată ® Tribunalul popular din provincia Şan-
vernului sovietic, ou excepţia propunerii maxi, extrase din declaraţia sovietică. dun (R. P. Chineză) a pronunţat sentinţa
juterul popoarelor Europei care gemeau eforturilor paşnice ale Uniunii Sovietice în procesul unui grup' de spioni am eri-
După părerea ziarului „Paese“, „propu­ cano-oiankaişişti: doi dicitre ei au fost
sub jugul fascismului. în perioada de după război. E l arăta fiicei condamnaţi la moarte, doi — la închisoare
nerile sovietice sînt o iniţiativă concretă pe viaţă, iar unul — La cinci ani închi­
Vedem într-o vitrină paşaportul unui cale Naitaşa, elevă în clasa I-a , o fotogra­ soare.
pentru asigurarea păcii“.
băiat polonez: numele — Jasin sk i; pro­ fie a Eroului Uniunii Sovietice, Meresiev, ® La 19 februarie, din gara „Bielo-
numele — Czeslaw,-locul naşterii — Var­ rostind o cuvântare la c e l' de ai Jl-lea Organele de presă burgheze acordă o ruskaia“ a plecat primul tren rapid
pe ruta Moscova-Beriin. Cu aceasta
şovia ; anul naşterii — 1928... In 1944, bă­ Congres al Partizanilor Păcii, care a avut deosebită atenţie declaraţiei U.R.S.S. s-a inaugurat Comunicaţia feroviară di­
rectă între aceste două oraşe.
iatul' a fost ucis de călăii fascişti la Mai- • loc la Varşovia. Şi în timp ce fetiţa pri­
danek. Alături de paşaport se află o foto­ veşte faţa eroului, despre a cărui faptă a
grafie a cuptorului din crematoriul cons­ povestit întregii lumi în cartea sa scriito­
truit în incinta lagărului morţii. In cuptor rul Boris Polevod, tatăl 'studiază, conCen-
se văd răm ăşiţe de cenuşă şi oseminte o- trîndu-şi atenţia, o hartă împânzită cu
meneşti... baze militare, garnizoane şi porturi '.înde
De un asemenea destin . i-a salvat....Ar­ ancorează vase de război americane...
m ata Sovietică pe polonezi, cehoslovaci, împreună cu Serghei Lavrenev intru în Un fost colaborator al guvernului de la Bonn PŢffI
romîni, unguri şi alte popoare ale Euro­ sala drapelelor muzeului. Aici domneşte o a trecut în R. D. Germană
pei ! De aceea sânt pătrunse de o recu­ deosebită animaţie. Intr-un semicerc stră­
noştinţă profundă însemnările . făcute de lucitor stau rezemate unui- de celălalt dra­ BERLIN (Agerpres).- — După cum anun­ Ministerul federal pentru problemele în­
oaspeţii străini care au vizitat muzeul. pelele de luptă ale unităţilor Armatei So­
„Sîntem recunoscători marelui popor. vietice care au zdrobit pe intervenţioniştii ţă agenţia A.D.N., Heinz Stoeckert, fost tregii Germanii publică în presă rapoarte
colaborator al serviciului de informaţii al false asupra stării de lucruri din R. D.
Ministerului do la Bonn pentru proble­ Germană pentru a convinge opinia pu­
„Poporul cehoslovac v a păstra în veci a- luptele împotriva Germaniei hitleriste şi mele întregii Germanii (serviciul de spio­ blică occidentală de necesitatea reînar-
mintirea ostaşilor sovietici care au că­ Japoniei imperialiste. Iar pe jos, în faţa naj vest-german), condus de Iakob Kai- mării Germaniei occidentale. Având în
zut pentru eliberarea patriei noastre... Nu lor sânt aruncate grămadă steagurile Cap­
vom uita niciodată — scriu membrii dele­ turate de La inamic. Printre acestea figurează ser, a trecut în Republica Democrată Ger­ vedere atmosfera de minciuni în care a
gaţiei poloneze — că poporul nostru şi-a stindardul personal-al lud Hitler şi stema
dobândit libertatea datorită eroicei Ar­ de stat a Germaniei fasciste pe care a lo­ mană. fost nevoit să-şi ducă activitatea şi dato­
mate Sovietice“. vita-o de clădirea cancelariei Reichuiui ar­
tileria sovietică — un vultur negru cenu­ El a făcut reprezentanţilor presei o de­ rită faptului că îşi dă seama de primej­
* L a 30 aprilie 1945,. deasupra Reichsta­
claraţie în care arată că s-a convins că dia pe care o prezintă acordurile de la
politica de război dusă de Adenauer ser­ Paris, Stoeckert a luat hotărârea de a trece
veşte unor interese străine şi tinde să per­ în R. D. Germană. De La -sosirea lui el
•steagul victoriei ! Excursioniştii rămân aici Serghei Lavrenev a spus : manentizeze scindarea Germaniei. In ul­ -s-a convins Că R. D. Germană a înregis­
timp îndelungat, nefiind în stare să-şi ia „N -ar fi de prisos să fie aduşi în această
ochii de ia această relicvă sfântă din Ma­ sală actualii pretendenţi la dominaţia timul tifnp, arhivele m ilitare din Germa­ trat mari succese pe tărâmul economic şi S ucursala C.E.C. D eva, fa ce cunoscut
rele Război pentru Apărarea Patriei. mondială. Ei ar vedea ce îi aşteaptă cînd c e tă ţen ilo r ¦c ă O blig aţiu n ile C.E.C. 4fl/0 se
V ictorie! nia occidentală au fost revizuite pentru . politic şi duce o politică de pace, singura pot cum păra şi vinde la toate unităţile
C.E.C. p r o p r ii p în ă în s ea ra z ile i d e 27 f e ­
a da de urma tuturor foştilor ofiţeri ai în m ăsură de a contribui la reunificiirea b ru a r ie 1955 o r e le 20.
Wehrmachtului. Stoeckert a declarat că paşnică a Germaniei.
maţie a agenţiei Associated Press, repre­ rabil de energie care se degajă în mo­ diţiile apărării, densitatea dizlocării tru­
zentanţii oficiali ai S.U.A. în Consiliul blo­ mentul exploziei în comparaţie ou ener­ pelor va fi mult mai mică decît
de general-maior N. TALfiNSKI m inare în masă, „o armă de agresiune, de cului nord-atlantic consideră drept folosire gia necesară pentru obţinerea rezultatelor densitatea populaţiei din regiunile
luare, prin surprindere şi de teroare“ (prof. strategică a armei atomice operaţiunile a- dorite. Din punct de vedere a l „rentabi­ vecine cîmpului de luptă, iar vic­
zuri folosirea tactică a armei atomice, ca Oppenheimer). Este posibil oare să nu se viaţiei strategice împotriva centrelor vi­ lităţii“ atacului atomic, poate că în gene­ timele în rândurile populaţiei paşnice
şi a mijloacelor chimice de luptă în zona vadă „nici o diferenţă între bomba atomi­ tale ale inamicului. Acesta este mijlocul rai ar fi mai recomandabil să se folosească vor fi nenumărate, la fel cum şi distru­
operaţiunilor militare, nu este întotdeauna că .şi -un gilonite obişnuit“, „ou excepţia pentru realizare a Ceea ce secretarul de câteva bombe cu o încărcătură mai mică gerile vor fi în mod inevitabil uriaşe. In
în' avantajul trupelor care le folosesc, de­ preţului şi rentabilităţii“, aşa cum a afir­ stat Duiles a denumit posibilitatea ame­ decît o singură bombă mare din categoria sfârşit, cine poate garanta că vreunul din
oarece acest lucru poate chiar să îngreu­ m at de pildă şeful serviciului de informa­ ricanilor de a da o lovitură masată. Pe mijloacelor „strategice“ de atac. Un lucru generalii agresivi din blocul nord-atlantic
neze acţiunile acestora. Nici m ăcar cer­ ţii al forţelor arm ate americane, Elmer de altă parte, sub denumirea de fdosjrea principal este însă faptul că d in . punctul cărora le place atît de mult să agite bomba
curile imperialiste agresive nu consideră Davis ? tactică a acestei arme se înţelege folosi­ de vedere al populaţiei care ar fi supusă atomică, nu. o vor îndrepta îm potriva unui
arm a atomică ca un mijloc obişnuit de rea unea* bombe atomice de calibru mai efectului mijloacelor atomice, este abso­ oraş paşnic ?
înarmare destinat pentru a fi folosit îm­ Oare este adevăratul scop al încercărilor mic şi a unor proiectile de artilerie cu lut indiferent dacă ea va pieri de o bombă
potriva forţelor terestre, navale şi aeriene, de a include arm a atomică în categoria încărcătură atomică oare „pot fi folosite tactică sau de o bombă strategică. Atât „Cum se poate ca într-im război mo­
ci în primul rind ca un mijloc de exter­ „armamentelor clasice“ ? De fapt, aceste împotriva trupelor inamicului pe câmpul mijloacele strategice cât şi mijloacele tac­ dem, mai ales cînd se pune problema fo­
minare a populaţiei paşnice, de distrugere încercări reprezintă un simplu camuflaj, de luptă“. tice de atac atomic sînt în aceeaşi măsură losirii bombelor atomice şi a altor arme
a centrelor economice şi culturale. Este un truc cu ajutorul căruia cercurile impe­ arme barbare de exterminare în masă, cu rază de aoţiune de 100 mile, ca de pil­
suficient să ne amintim de numeroasele rialiste agresive încearcă să înşele mase­ Luînd cuvântul la o conferinţă de presă care aduc m oarte milioanelor de oameni. dă, proiectilul dirijat „Corporal“, să se
declaraţii ale unor personalităţi politice şi le, !populare şi, prin subterfugii juridice, Care a avut loc după conferinţa de la P a­ facă deosebire între folosirea taotică şi
militare din ţările imperialiste, să răsfoim să justifice în ochii opiniei publice şi să ris a strategilor atlantica şi răspunzând la Autorii mistificării, după care ar exista cea strategică a acestei arme ?“ — întrea­
numeroasele luorări consacrate probleme­ asigure sub raport politic desfăşurarea întrebarea dacă S.U.A. v or folosi armia ato­ o deosebire între arm a atomică strategică bă Baldwin în „New Y ork Times“ — şi în
lor războiului atomic pentru a nu mai a- continuă a cursei înarmărilor atomice. mică sau alte tipuri noi de arme, Duiles şi cea tactică, subliniază că sfera fo-. răspunsul pe dare-1 dă neagă de fapt a -
vea nici o îndoială în această privinţă. a arătat că actuala orientare a politicii va losîrh acesteia din uirmă a r fi câmpul de ceâstă deosebire. ,.Primejdia, scrie el, con­
Chiar şi primele' bombe atomice au fost Acelora care inspiră această cursă le atrage în mod treptat după sine folosirea luptă. Aceasta este însă o minciună neru­ stă în aceea că orice acorduri ou privire la
folosite exclusiv împotriva populaţiei paş- este necesar să camufleze deosebirea din­ armei atomice pe m ăsură ce ea va înlo­ şinată, care scontează pe faptul că masele elaborarea planurilor imui război atomic
nibe — bătrîndi, femeile şi copii de pe tre armamentul atomic şi cel clasic. Ato- cui armele clasice. El a adăugat că după populare nu-şi dau seama suficient de con­ pot însemna în ultima instanţă obligaţia
Hdroşima şi Nogasakd — într-un moment miştii ar dori 'să înece problema interzi­ toate probabilităţile, arma atomică va fi diţiile ducerii unui război modem. de .a duce un război atomic fă ră nici un
cînd adest bombardament barbar a fost cerii armei atomice ca arm ă barbară de fdosită, însă „există o deosebire intre fo­ fel de restricţii“. (New Y ork Times, 19 X II.
absolut inutil, lucru recunoscut la timpul exterminare în masă în discuţii nesfîrşite losirea tactică şi cea strategică a acestei Teatrul modem de operaţiuni militare 1954.). Pînă şi acest publicist burghez re ­
său cu toată sinceritatea chiar de organi­ cu privire la reducerea armamentelor cla­ a rm e “. cuprinde un spaţiu uriaş. Zona operaţiu­ prezentant m arcant al presei capitaliste,
zaţii şi personalităţi oa Churchiil, am ira­ sice, oare au im caracter mai puţin odios, nilor militare, iar In consecinţă şi zona fo­ c'onsideră uneori că este imposibil să se
lul american Leahy şi Comisia guverna­ întrucât ele „există din timpuri străvechi“. Pentru ce a fost nevoie de această sub­ losirii armamentului, cuprinde un front cu ascundă caracterul mincinos şi ipocrit al
mentală pentru problemele pregătirii mi­ Ei speră ca recurgând la asemenea proce­ liniere, absolut artificială, a deosebirii din­ o lungime de sute şi mii de km. şi se în­ afirmaţiilor că a r exista o deosebire în­
litare generale a S.U.A. dee frauduloase să slăbească lupta maselor tre fdosirea strategică şi folosirea tactică tinde în adînoime de la linia contactului tre folosirea strategică şi cea tactică a ’ ar­
.populare pentru interzicerea armelor de a armei atomice? direct ăl inamicdlor la cel puţin 500— 600 mei atomice.
Pentru fiecare om dare nu are idei pre­ exterminare în masă ca cel mai mare rău km. pe ambele părţi ale frontului. După
concepute este limpede că arma atomică, din zilele noastre. Desigur că se poate stabili <pu uşurinţă cum se ştie, cercurile agresive care pregă­ L a 11 ianoirie a.c., luînd cuvântul la o
cel puţin în starea ei aotuală, indiferent deosebirea între datele tehnice asupra tesc războiul atomic nu intenţionează să-l conferinţă de presă, însuşi preşedintele E i-
de cantitatea în care s-a r afla la dispoziţia Acesta este scopul „transformării" ar­ armei tactice şi strategice, deosebirea în ducă nici în „deşertul Arabiei“, nici în senhower a Confirmat că această deosebire
forţelor arm ate ale cutăror sau cutăror mamentului atomic în armament clasic, ca ce priveşte organizarea lor, dar este foarte pampasurile Argentinei şi nici chiar în nu există. Răspunzînd la întrebarea re­
ţări, prin natura ei nu poate fi considerată o nouă manevră necesară pentru camufla­ greu de a separa arma tactică de cea stra­ taiga siberiană. Ele se pregătesc să-l dez­ prezentantului- ziarului „Chrisbian Science
oa arm ă „clasică“. Aceasta este o armă rea cursei continue a armamentelor, pen­ tegică din punct de vedere al rezultatelor lănţuie în Europa, care are o populaţie Monitor“,, el a recunoscut că nu se poate
specifică •destinată în primul rind pentru tru pregătirea' războiului atom ic-pe care efectului lor. Forţa distrugătoare a actua­ foarte densă, atingând în unele regiuni 200 face o deosebire esenţială între folosirea
ducerea unui război ilegal de exterminare o desfăşoară blocul agresiv nord-atlantic. lelor mijloace tactice ale unui atac ato­ şi chiar peste 200 oameni pe km2. Se poate tactică şi folosirea strategică a armei ato­
a populaţiei paşnice, pentru distrugerea mic poate fi foarte mare, şi în orice caz mice. Ou sau fără intenţie, el a contestat
oraşelor, pentru nimicirea valorilor cul­ Un alt truc folosit de conducătorii blo­ puţin probabil ca ea să fie mai mică ds- oare imagina că în aceste condiţii răz­ declaraţia făcută de secretarul de stat
turale, pe scurt, ea este o armă de exter­ cului agresiv nord-atlantic este tendinţa cît forţa bombele r atomice aruncate în boiul şi loviturile atomice se vor limita Duiles, care nu de m ult — în decembrie
lor neîntemeiată de a face deosebire în­ 1945 asupra oraşelor Hiroşima şi Nagasaki. numai la zona de aoţiune a trupelor, fără — a vorbit despre această deosebire.
tre folosirea strategică şi folosirea tactică In generai, armele atomice moderne se a atinge populaţia paşnică? In actualele
a armei atomice. Judecind după o infor­ oaraoterizează printr-un surplus conside­ condiţii,' de multe ori, cel puţin în con­ (continuare în num ărul viitor)