Page 29 - 1955-02

5. R!>9'

,J ROLE IARI DIN ŢOAŢE TARILE UNIT1-VA! N ACEST NUMĂR:

mul Socialismului Cuvintarea preşedintelui Consiliu­ nătoria „Patria“ (pag. 2-a) durilor în cuburi şi ghivece nu­

lui de Miniştri, tovarăşul Gh. — Din experienţa unui colectiv de i- tritive (pag- 3-a)

Gheorghiu-Dej (pag. l-2) gitatori (pag- 3-a) Au cerut pedepsirea criminalilor de

ORGAN AL COMITETULUI REG10HAL P M R.HUMEDOARĂ SI AL STATULUI PQPUL^IÍ;RÍGÍDNA L ¦ Constructorii produc bunuri de — Cuvîntul fruntaşilor din agricul­ la Berna (pag- 4-a)

larg consum (pag- 2-a) tură (pag. 3-a) Asasinii lui Şeţu să-şi primească

Anul VII, nr. 456 Duminică 27 februarie 1955 j 4 pagini 20 bani ¦ Din munca colectivului de la tur­ — Sfat, agricol — Producerea răsa­ răsplata (pag.4-a)

SESIU N EA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE CuDÎntarea preşedintelui Consiliului de Miniştri,
tovarăşul GH. G H E O R G H IU -D E J
Declaraţia Marii Adunări Naţionale
a Republicii Populare Romîne

Marea Adunare Naţională a Republicii Populare 'Romine salută căl­ Tovarăşi deputaţi,. perseverente şi neobosite duse de puter­ Uniunea Sovietică, ţară Care constru­ tul său la recenta sesiune a Sovietului Su­
duros Declaraţia din 9 februarie a Sovietului Suprem al U.R.S.S. adresată prem al U.R.S.S., a arătat că aceste cercuri
popoarelor şi parlamentelor tuturor ţărilor. . Declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S., nicul Lagăr al democraţiei şi socialismu­ ieşte comunismul, şi ţările demooraţ- „nu vor să recunoască caracterul legitim .
ai năzuinţelor popoarelor de a se elibera
In acest document, de cea mai mare însemnătate internaţională, Marea adoptată la sesiunea din 9 februarie 1955. lui, în frunte cu Uniunea Sovietică, pen­ pcpulare cunosc ritm de dezvoltare a din cătuşele capitalismului şi ele intenţio-
Adunare Naţională a Republicii Populare Romîne vede o nouă şi grăitoare n e a ^ să obţină restabilirea dominaţiei.ca­
manifestare a politicii statului sovietic, îndreptată in mod consecvent spre şi adresată popoarelor şi' parlamentelor tu­ tru rezolvarea chestiunilor litigioase pe economiei de neconceput în condiţiile ca­ pitalismului în lumea întreagă“. .
slăbirea încordării internaţionale, spre menţinerea şi întărirea păcii.
turor statelor, a stârnit un viu ecou în calea tratativelor paşnice, pentru micşo­ pitalismului Asugurind dezvoltarea cu Politica „de pe poziţii de forţă“, procla­
Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romine consideră că m ată de imperialismul american secondat
marea primejdie ce ameninţă in prezent pacea intre popoare poate Ii înlă­ ţara noastră. rarea încordării internaţionale. precădere a. industriei grele — baza dez­ de cel englez, are drept ţel pregătirea unul
turată cu succes dacă toate statele se vor călăuzi in politica lor externă de nou război mondial, război pentru resta­
principiile internaţionale proclamate in Declaraţia Sovietului Suprem al Poporul român a salutat această decla­ Cel mai important rezultat obţinut în voltării tuturor ramurilor economiei lor bilirea dominaţiei mondiale a imperialis­
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Aceste principii, singurele care pot mului.
asigura coexistenţa paşnică a statelor — indiferent de orindulrea lor so­ raţie, văzând 'in ea o nouă şi valoroasă ultimii ani de forţele păcii este stingerea naţionale şi a capacităţii lor de apărare — . In momentul de faţă politica „de pe por
cială — şl colaborarea prietenească între popoare in condiţiile unei vieţi de ziţii de forţă“ îşi găseşte expresia în stră­
pace şi progres sin t: egalitatea în drepturi, neamestecul in afacerile in­ iniţiativă îndreptată spre slăbirea încor­ focarelor de război în Coreea şi. îndo­ şi organâzînd pe această bază avântul duinţele diplomaţilor şi militariştdlor ame­
dării internaţionale, spre dezvoltarea con­ ctrina. Acordurile ctu privire la Coreea şi ricani de a crea un sistem de baze mili­
terne, neagresiunea şi renunţarea la încercările de încălcare a integrităţii agriculturii şi al producţiei bunurilor de tare aeriene şi navale în apropierea gra­
teritoriale a altor state, respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale. niţelor ţărilor lagărului socialist, de a în­
tinuă a relaţiilor prieteneşti între state Indochina au' demonstrat pe deplin posi­ consum-, ţările lagărului socialist obţin jgheba şi consolida blocuri militare de fe­
In relaţiile pe care le întreţine cu alte state, Republica Populară Ro- lul Lui N.A.T.O. in Europa şi S.E.A.T.O.
mină se călăuzeşte consecvent de aceste principii, paşnice şi democratice. şi înţelegerea reciprocă între popoare. bilitatea de a se soluţiona pe calea tra ­ succese tot mai m ari în ridicarea nivelului în Asia de sud-est, de a atrage ţările arabe
din Orientul Apropiat şi Mijlociu intr-un
Popoarele lumii, care aprobă unanim aceste principii, cer parlamentelor Poporul român şi guvernul său- aprobă tativelor paşnice chiar şi cele mai com­ de trai şi cultură al oamenilor muncii. Cît bloc agresiv sub egida americană. •

pe de-a-ntregul principiile proclamate în plicate litigii ; ele au arătat că în zilele de uriaş este avântul forţelor de produc­ In 'Europa, principalul efort al Carouri- -
lor imperialiste este îndreptat înspre reia- -
această declaraţie, principii pe baza că ro -, noastre chiar şi cei mai cinici agresori ţie în oandiţiile socialismului o arată-fap ­ cerea militarismului în Germania occiden­
tală, menit să joace rolul de forţă de şoc
na se pot întemeia în prezent relaţii paş­ trebuie să ţină seama de voinţa popoa­ tul că anul acesta industria- sovietică va în agresiunea plănuită împotriva U.R.S.S,
..şi a-ţărilor democrat-popuiare. Prin reîn­
nice între toate statele mari şi m ic i: ega­ relor. depăşi de peste trei ori nivelul producţiei vierea Wehrmachtului şi includerea -Ger­
maniei occidentale în blocul Atlanticului
litate între state, neamestecul în aface­ • C ursul' pe care l-au Itsial evenimentele dinainte de război, în tâmp.ce în perioada de nord, imperialiştii americani urmăresc
să creeze sub conducerea lor o grupare
rile interne, neagresiunea şi renunţarea în aceste două regiuni nevralgice ale Iu-, corespunzătoare producţia industrială în militară a Angliei, Franţei şi altor ţări
occidentale cu militariştii vest-germani
la atentate împotriva integrităţii terito­ mii, ‘înfrângerea politico-miiitară pe care' ţări ca S.U;A. şi Anglia a înregistrat o revanşarzi.

din toate ţările să iacă totul pentru ca ele să triumfe în relaţiile internaţionale. riale a altor state, respectarea suverani­ ¦* ' După 'cât se vede însă, trecerea acordu­
tăţii şi a independenţei naţionale. rilor de la Paris prin parlamentele euro­
Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romîne constată însă pene şi cu atât mai mult obţinerea ade­
cu îngrijorare că pacea lumii este ameninţată de torţe care, in locul prin­ In prezent, aceste principii sint apro- . ziunii opiniei publice pentru aceste acor­
cipiilor colaborării internaţionale, practică o politică agresivă de dictat şi duri se dovedeşte a' fi o sarcină foarte
bate şi însuşite de cercuri tot m ai largi grea. Chiar şi în Anglia, .care . sprijină
de ameninţări, de amestec m treburile interne ale altor state, de împărţire activ planurile americane în Europa, îm­
a lumii in blocuri ostile. ale opiniei publice internaţionale, care potrivirea maselor, faţă de planurile de
reînviere a militarismului g erm an .s-a re­
consideră că aplicarea lor poate consti­ flectat în numărul mic de voturi .în fa­
voarea. ratificării, reprezentând mai puţin
Poporul romin împărtăşeşte punctul de vedere exprimat in Declaraţia tui calea cea mai bună pentru asigurarea de jum ătate din numărul deputaţilor din.
Sovietului Suprem ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste cu privire la Camera Comunelor.
pericolul pe care-l reprezintă politica de refacere a militarismului german, coexistenţei paşnice.între dapitaldsm şi so­
politică ce ameninţă deopotrivă popoarele din răsăritul şi apiisul Europei şi In Franţa se-ştie cu ce mijloace, a fost
cialism pe arena internaţională. obţinută acea .m ajoritate infimă ou pri­
creează un factor menit să aprindă un nou război mondial. A nu admite re­ lejul ratificării acordurilor de-la Paris în
facerea militarismului german, a nu admite scindarea Europei în grupări Faptul ca nu numai, state ale lagărului Adunarea Naţională. Căderea guverniilui
militare ostile, a milita pentru securitatea colectivă in Europa este misiu­ M endes-France, oare a fost principalul
nea nobilă a popoarelor şl a parlamentelor din toate ţările. La îndeplinirea socialist, dar şi alte state, cu o orânduire campion al ratificării acestor acorduri, nu
acestei misiuni este decis să participe activ şi poporul romin, care n-a uitat poate să nu fie pusă în legătură cu îm­
socială şi de stat deosebită, cum sînt potrivirea dirză pe care o manifestă cele
jertfele şi suferinţele ce i-au fost pricinuite in ambele războaie mondiale de mad largi pături a le ' populaţiei şi cercuri
către militarismul german. India şi Birrmania, au pus aceste prin­ ale parlamentului francez faţă de reînvie­
rea duşmanului secular — militarismul
cipii la baza relaţiilor lor cu R. P. Chi­ german.

neză, demonstrează odată mai mult ca In Germania occidentală, unde guver­
nanţii americani scontau să treacă acor­
aceste . principii şînţ pe deplin. aplicabile durile fără m are bătaie de cap, împotri­
virea maselor muncitoare faţă de ideea
în relaţiile dintre toate statele, fără deo­ remiiMtarizării este atât de largă şi de pu­
ternică, îaoît a devenit evident că majo­
Ca rezultat al intervenţiei făţişe a Statelor Unite ale Americii in tre­ sebire de orânduire socială şi de stat. ritatea populaţiei vest-germane se opune
burile interne ale Chinei s-a creat o situaţie !piină,de primejdii in Extremul acordurilor de la Paris.
Orient, îndeosebi în regiunea insulei chineze Taivan şi a altor insule chi­ In condiţiile actuale, când cercurile
neze care fac parte integrantă din Republica Populară Chineză. înlăturarea Italia, ţara în care mişcarea muncito­
acestor primejdii este posibilă' dacă-se respectă principiile neamestecului agresive imperialiste încearcă să stabi­ rească şi demcoratică a crescut impetuos
în treburile altor state şi se ţine seama de dreptul popoarelor Asiei la inde­ în anii de după război, nu oferă nici ea
pendenţa şi suveranitatea naţională. lească între state şi popoare relaţii de un teren prea sigur pentru planurile, ocu­
panţilor americani.
Este anormal şi Inadmisibil că Republica Populară Chineză n-a fost inegalitate,' întemeiate pe dominaţia' uncra
restabilită in drepturile ce-i revin ca. mare putere in Organizaţia Naţiunilor In aceste condiţii,’ acţiunea pentru
Unite. înseşi viaţa şl experienţa ultimilor ani au demonstrai că nu e cu pu­ şi supunerea altora, cu scopul de a pre­ ratificarea acordurilor de la Paris se
tinţă de rezolvat vreo mare problemă internaţională şi mai ales problema izbeşte de dificultăţi tot mai mari. In­
păcii sau a războiului fără participarea marii puteri mondiale — China găti şi dezlănţui noi agresiuni, capătă 'o tr-adevăr, ce valoare poate avea o hotărîre
populară. Este de asemenea cu totul anormal şi inadmisibil faptul că şi într-o astfel de problemă, obţinută cu o
altor ţări iubitoare de pace, printre care şi ţara noastră, li se refuză drep­ importanţă cu totul deosebită eforturile minoritate infimă de voturi sau cu abţine-
tul de a fi reprezentate in Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru a-şi aduce' rea m ajorităţii deputaţilor din parlament ?
acolo aportul lór constructiv la opera dé întărire a păcii. parlamentelor şi popoarelor din toată lu­ O politică împotriva căreia se ridică întreg
poporul o politică construită pe înăbuşi­
încordarea in relaţiile internaţionale este în mod evident sporită de mea în vederea respingerii politicii „de rea voinţei maselor, o politică vădit con­
cursa înarmărilor şi de organizarea de către Statele Unite ale Americii de trarie intereselor naţionale nu poate fi
baze militare pe teritorii străine, la mii de kilometri de graniţele statului pe poziţii de forţă“ şi a asigurării trium ­ durabilă şi nu va rezista încercărilor
cărora aparţin şi in imediata apropiere a unor state paşnice. timpului.
fului a ce lo r'principii şi metode oare pot
Străduinţele disperate pentru forţarea
să ducă- la slăbirea încordării internaţio­ trecerii acordurilor de la Paris prin par­
lamentele respective scot la iveală pu­
nale, la .dezvoltarea continuă, a relaţiilor ternica contradicţie ce s-a creat între
adepţii acestor acorduri şi masa largă a
'paşnice între popoare-_ . poporului, izolarea promotorilor •refacerii
militarismului german, izolare ce se ac­
. Ecourile la Declaraţia Sovietului Su­ centuează de la o zi la alta.

prem al U R.S.S. arată. ca. ea a stârnit In ceea ce priveşte statele iubitoare de
pace din Europa, ele şi-au exprim at punc­
interes şi simpatie în diferite cercuri ale tul de vedere la conferinţa de la Moscova.
Această conferinţă a fost o demonstraţie
opiniei publice de dincolo de hotare, in­ puternică a unităţii statelor iubitoare de
pace din Europa, a vigilenţei ascuţite pe
clusiv în rîndurile deputaţilor unui şir*- care ele o manifestă faţă de uneltirile
duşmanilor păcii. Reprezentanţii statelor
Războiul atomic, pe care-l pregătesc cercurile conducătoare ále unor de parlam ente.' In parlamentul englez, participante, au subliniat în unanimitate
că ratificarea şi aplicarea acordurilor de
state, ar aduce distrugeri şi victime omeneşti incalculabile, mai ales in ţă­ un grup de deputaţi laburişti a prezen­ la Paris -creează o nouă situaţie plină de
primejdii pentru cauza păcii şi securităţii'
rile cu populaţie deasă şi cu industrie concentrată pe teritorii mici. Popoa­ ta t o rezoluţie care salută Declaraţia So­ popoarelor şi că numai luarea unor mă­
suri eficace Doate să prevină cu succes
rele resping încercările de a justifica şi „legaliza" războiul atomic. Ele ii vietului Suprem al U.R.S.S. şi cere Ca­ ac'este primejdii.

condamnă ca pe cea mai gravă crimă împotriva umanităţii. Laolaltă cu merei Comunelor să adopte în principiu lin ie i cercurilor conducătorilor din Apus,
de refacere a potenţialului economic-mi-
toate popoarele, poporul romin se pronunţă cu hotărîre împotriva pregătirii propunerea pe care ea o conţine. In mm litar al revanşarzilor vest-germani şi de
creare a unui bloc militar agresiv vest-
războiului atomic şi cere interzicerea armelor nucleare şi a celorlalte arme Franţa, în Italia, în Germania occiden­ au suferit-o puterile imperialiste şi în pri­ creştere cu totul neînsemnată, iar înce­ european, statele participante la confe­
tală, nu numai masele largi populare, mul rînd Statele Unite, organizatoarele pând de la jum ătatea anului 1953 pro­ rinţa de la Moscova îi opun »linia rezol­
de exterminare în masă. Poporul romin se pnjnunţă cu hotărîre in sprijinul dar şi numeroşi oameni politici, deputaţi, intervenţiei armate împotriva eroicelor ducţia industrială am ericană bate pasul vării problemei germane prin unificarea
ziarişti subliniază că propunerea Sovie­ popoare ale Coreei şi Vietnamului, consti­ pe loc, la un nivel mai scoborit decîţ în Germaniei pe baze paşnice şi democratice,
propunerii sovietice ca statele să se oblige de a distruge complect toate re­ tului Suprem . al U.R.S.S. oferă o nouă tuie o expresie dintre cele mai caracte­ anii 1952-1953. linia organizării unui sistem de securitate
posibilitatea pentru întărirea înţelegerii ristice ale situaţiei noi create pe arena Colectivă în Europa, la care să participe
zervele existente de arme atomice şi. cu hidrogen cit şi de a nu spori for­ reciproce între popoare. Chiar în S.U.A. internaţională după cel de al doilea răz­ Dacă comparăm, situaţia celor 6 demo­ toate statele europene.. indiferent de orân­
Cercuri politice mal clarvăzătoare con­ boi mondial. craţii populare: Polonia, Cehoslovacia, duirea lor socială şi de stat.
ţele lor armate peste nivelul existent la 1 ianuarie 1955, iar creditele mili­ stată că politica „de pe poziţii de forţa“ Ungaria, România, Bulgaria şi Albania cu
situaţia a 6 ţări capitaliste din E u ro p a : (Con finunre în pag. 2-a)
tare — peste nivelul celor prevăzute in bugetele lor pe 1955 ; toate acestea Franţa, Belgia, Austria, Danemarca, Gre­
cia şi Luxemburg, reiese limpede că indi­
sub un control internaţional efectiv. * cele de creştere a producţiei în ultimii 5
ani a fost în ţările de democraţie popu­
La înveninarea şi îngreuiarea relaţiilor internaţionale contribuie faptul lară de 5—6 ori mai mare deoît în aceste
ţări capitaliste.
că-pe teritoriul unor state este tolerată şi încurajată activitatea unor bande nu poate să. ducă în actuala situaţie- in­ Oricine îşi aminteşte cum se terminau
De aceea; o ricît' s-ar obosi economiştii
recrutate,din rindurile elementelor Fasciste şl teroriste trădătoare de patrie, ternaţională la nimic bun pentru poporul în trecut asemenea războaie de agresiune şi politicienii burghezi în încercarea de a
scorni noi minciuni cu privire la. U.R.S.S.
destinate să corniţă provocări împotriva ţărilor din care provin aceste ele­ am erican şi se pronunţă pentru, relaţii colonială. Ţările cotropite erau trecute prin şi ţările democrat-popuiare, .ei nu pot să
umbrească imensa atracţie pe care o exer­
mente. In unele ţări este patronată oficial iresponsabila propagandă de normale cu Uniunea Sovietică. fcc- şi sabie de trufaşele arm ate imperia­ cită în lumea întreagă m ăreaţa operă de
construcţie- a socialismului şi comunis­
aţîţare Ia un nou război şi la nesocotirea drepturilor naţionale şi suverani­ Este de la sine înţeles că Declaraţia. liste; popoarele care şe ridicau la luptă mului.

tăţii altor popoare. Amestecul străin in treburile interne ale altor state pre­ Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost sa­ pentru a dobîndi dreptul la viaţă erau în- înflorirea, economiei ţărilor lagărului
lutată cu însufleţire în ţările lagărului frinte, după Care ele erau supüse unui socialist contrastează profund Cu stagna­
judiciază serios interesele păcii. Nimeni n-are dreptul să recurgă ia forţă rea economiei ţărilor capitaliste.

pentru a impune altor popoare propriul său „mod de viaţă“. Orice incercare socialist, darnice să sprijine orice iniţia­ regim, de exploatare şi asuprire şi mai Adâncirea crizei generale a capitalis­
mului, rezultat al celui de al doilea' război
de acest fel este înfierată de către opinia publică mondială şi este in mod tivă în favoarea păcii şi a colaborării sălbatică. De diata aceasta în Coreea şi mondial, îşi găseşte expresia în ascuţirea
tuturor contradicţiilor capitalismului, în
inevitabil sortită eşecului. ,• .internaţionale. Vietnam cursul evenimentelor a fost cu agravarea situaţiei economice a ţărilor
capitaliste. Scindarea pieţei mondiale uni­
Situaţiâ premejdioasă creată in relaţiile internaţionale impune popoa­ Guvernul Republicii Populare Romine totul altul. Armatele agresoare ale impe­ ce, atotcuprinzătoare, apariţia alături de
relor şi statelor iubitoare de pace sarcina de a nu-şi cruţa nici un efort in piaţa mondială capitalistă a pieţei mon­
vederea apărării păcii. Popoarele n-au năzuinţă mai scumpă decit pacea. este pe deplin Convins că Marea Adunare rialismului, deşi au pricinuit distrugeri şi diale socialiste a avut drept urmare în­
Mai mult ca oricind, ele se conving că astăzi stă în puterea lor de a îm­ gustarea şi restrângerea considerabilă a
piedica cercurile imperialiste agresive, în fruhte cu cele din Statele Unite Naţională — forul cel mai reprezentativ suferinţe grele ţărilor împotriva cărora posibilităţilor principalelor ţări capitaliste
ale Americii, de a provoca un război. Forţele păci! sporesc neîncetat şi sint de a exploata ‘resursele mondiale:. •
de pe acum mai puternice decit forţele care tind spre război. al voinţei de pace şi colaborare" interna­ şi-au îndreptat agresiunea, au fost silite
In Statele Urnite ale Americii, militari­
Poporul romin este sincer lubitorde pace; el îşi concentrează eforturile ţională a poporului român — îşi va da să bată în retragere în urma ripostei po­ zarea economiei,’ care face ca aproximativ
in vederea dezvoltării economice şi culturale a patriei sale, in vederea ri­ un sfert din producţia industriei să fie
dicării nivelului de trai al populaţiei. Poporul romîn consideră că energia întreaga contribuţie la triumful- princi­ poarelor coreean şi vietnamez. Aceste po­ îndreptată spre scopuri neproductive, nu
atomică trebuie folosită exclusiv în scopuri paşnice. Mulţumită ajutorului numai că n-a fost în stare să anihileze
. Uniunii Sovietice — exemplu strălucit al relaţiilor intre state bazate pe în­ piilor pe oare le preconizează Sovietul poare, prin eroica lor luptă patriotică, şi-au efectul crizei, dar creează condiţiile pen­
credere reciprocă, prietenie şi colaborare — poporul nostru se va putea bu­ tru agravarea ei, ceea ce nu va putea să
cura de binefacerile acestei mari descoperiri a gemului uman. Suprem al U.R.S.S. în vederea micşorării cucerit dreptul la vâaţă şi şi-a.u făurit state nu afecteze toate acele ţări oare şi-au le­
gat economia de Statele Unite.
Poporul romin nu ameninţă pe nimeni şi nu se teme de aţneninţări. El încordării internaţionale şi a întăririi democrat-popuiare, care îşi dezvoltă eco­
este ferm hotărit să apere munca sa paşnică, libertatea şi independenţa sa Este limpede că atât pe plan politic cît
naţională împotriva oricărui agresor. In lupta pentru pace şl securitate, po­ păcii în lume. <> nomia şi cultura, sprijinindu-se pe ajuto­ şi pe plan economic s-a produs, în compa­
porul romîn se bizuie pe prietenia şi alianţa cu Uniunea Sovietică şi cu ce­ raţie ou perioada dinainte de război, o slă­
lelalte state ale lagărului democrat, care cuprinde 900 milioane de oameni, Partidul Muncitoresc Romîn şi guver­ rul marelui lagăr al democraţiei şi socia­ bire serioasă a poziţiilor capitalismului,
pe simpatia şi solidaritatea tuturor popoarelor iubitoare de pace. după cum este limpede Că aceste schim­
nul s Republicii Populare Române pun în lismului bări s-au produs în favoarea socialismu­
lui. în favoarea forţelor democratice şi so­
centrul întregii lor activităţi lupta pentru Sensul profund al acestor evenimente cialiste.

pace şi colaborare între popoare, vorbind nu poate fi înţeles decât în lumina schim­ Clasele dominante din ţările imperialis­
mului nu vor însă să se împace cu situa­
întotdeauna deschis poporului despre pro­ bărilor radicale ce au avut loc pe arena ţia creată.

blemele internaţionale şi considerând ne­ imtemaţională în urma celui de al doilea Caracterizând tendinţa principală ac­
tuală a politicii externe a cercurilor impe­
cesar să cheme întreg poporul să- parti­ război mondial. Faţă, de perioada dina­ rialiste agresive, V. M. M oldav, în rapor­

cipe activ, în ’ cadrul marelui lagăr ai inte de război, cînd Uniunea Sovietică‘era

democraţiei şi socialismului, la lupta pen­ singurul stat socialist, au apărut în Eu­

tru pace, pentru preîntâmpinarea unui nou ropa şi Asia un număr de 11 state ale

In toate acţiunile sale pe tărîm internaţional, Republica Popiilară Ro- război. căror popoare s-au smuls definitiv din
mină urmăreşte in mod consecvent scopul de a-şi aduce contribuţia sa ac­
tivă la cauza destinderii internaţionale şi a apărării păcii. Republica Popu Noi ne călăuzim în- această privinţă de sistemul imperialist, au statornicit pu­
iară Romină acordă o mare însemnătate dezvoltării şi întăririi relaţiilor de
colaborare şi prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace şi consideră că indicaţia marelui Lenin că atitudinea terea. muncitorilor şi ţăranilor şi au făcut
intensificarea legăturilor intre state şi popoare, dezvoltarea comerţului in­
ternaţional, înlăturarea barierelor care împiedică schimburile economice şi conştientă a poporului faţă de evenimen­ paşi importanţi spre socialism.
a oricăror discriminări în relaţiile comerciale internaţionale, dezvoltarea
multilaterală a legăturilor culturale şi înlăturarea oricăror piedici in calea tele ce aii loc constituie-un izvor de tărie, Constituirea lagărului mondial al socia­
unor astfel de legături sint menite să ducă la consolidarea păcii prin cu­
al puterii populare în realizarea sarcini­ lismului şi democraţiei, în frunte cu cele
noaşterea şi înţelegerea reciprocă.
Alarea Adunare Naţională a Republicii Populare Romine consideră ca lor naţionale ca şi a sarcinilor interna­ două mari puteri — Uniunea Sovietică şi

binevenită şi sprijină cu tărie preţioasa propunere făcută de Sovietul Su­ ţionale. Republica Populară Chineză — constituie
prem al U .R.S.S. privind stabilirea de contacte directe între parlamente, cea mal m are cucerire a popoarelqr.
schimbul de delegaţii parlamentare, rostirea de cuvîntări de către de­ Tovarăşi deputaţi, Aceasta a avut drept urmare schimbarea
legaţiile parlamentare ale unor ţări in parlamentele altor ţări. Centrul vieţii internaţionale îl ocupă în radicală a raportului de forţă între capi­
zilele noastre măreaţa luptă a popoare­ talism şi socialism, în favoarea socia­
Conştientă de răspunderile sale in opera de apărare a păcii şi a intere­ lor pentru a. apăra pacea, pentru a bara lismului. (Aplauze).
selor naţionale ale Republicii Populare Romine, Marea Adunare Naţională drumul războiului pe oare îl pregătesc
işi exprimă hotărirea de a întreprinde acţiuni practice in vederea stringerii
legăturilor cu parlamentele altor ţări. Orice iniţiativă pentru realizarea cercurile . imperialiste din Statele Unite Imensa forţă a lagărului democraţiei
acestui scop măreţ va fi susţinută cu căldură de către Marea Adunare Na­
ale Americii şi statele care le urmează. şi socialismului îşi are izvorul în faptul
ţională a Republicii Populare Romine, cu convingerea că astfel contribuim
Ia^întărirea păcii şi colaborării internaţionale. Bi fruntea acestei lupte se află Uni­ că în ţările oare fac parte din acest lagăr

unea Sovietică, Republica Populară Chi­ puterea se află în mâinile muncitorilor şi

neză, ţările democrat-popuiare şi forţele ţăranilor, precum şi în faptul că, deşi

păcii de pretutindeni. aceste ţări se află pe diferite trepte ale

Dacă pacea lumii, a fost păstrată, iar ' dezvoltării lor, ele se caracterizează prin

in Cursul anului 1954 a intervenit' o oare­ comunitatea căilor de dezvoltare social-,

care slăbire a încordării internaţionale, economică, prin comunitatea ideologiei

aceasta se datoreşte în^primul rînd luptei lor şi prin unitatea scopului final