Page 3 - 1955-02

PRUMUI. SOCIALISMULUI
Comitetului Central al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la organizarea
' şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri
fel amii rogtouluu demiocrat-popular, Învăţământul pentru pne-
gărtdrea mumcLtorSor calificaţi şi a cadrelor medii tehmtae a ou-
tJJOisautt tun mare «visat. Astfel, Oia începutul anului şcolar în
ciuma, învăţământul pentru pregătirea moaaitorilor calificaţi şi
a cadrelor mediii tehnice cuprindea 265 şcoli profesionale, frec­
ventate de 77.000 elevi, şi 288 şcoli medii tehnica ou 80.700 elevi
Mama parte din aceste unităţi şcolare dispun de o bază mate­
rială corespunzătoare, de oaratdltăţi importante de utilaj, apara-
turnă şi material ddidactiic. Ntuimiad în ultimii 2 ani şooMle prafe-
skxniafl© şi medii tehnice au dat producţiei şl sectarului sodal-
cuflitumal 99.600 aruncitiori calificaţi şi 37.100 tehnicieni.
Pe lingă părţile sale pcaiitdve, acest învăţământ are şi serioase
lipsuri. Astfel, procHS/uil şcolilor prafesLcmaile şi medii tehnice nu
asigură pe deplin specializarea absolvenţilor potrivit ou cerin­
ţele eoanomiied naţionale, oemoiirii sănătăţii şi dezvoltării cultu­
rii poporului. Pregătirea practică a absolvenţilor din secete
şcoli lasă mult de d o rit; Ca sistemul, actual de şcoli profesio­
nale şi medii tehnice nu sânt vetarifficate avantajele pe oare le
oferă instruirea practică la locul de muncă, in procesul de pro­
ducţie din întreprinderii, şantiere de construcţii, S.M.T. şi gos­
podării agricole de stat, pentru legarea elevilor de activitatea
productivă. De aceea, tinerii absolvenţi repartizaţi în câmpul
muncii se integreas^i greu în procesul de producţie, după o pe­
rioadă lungă de acomodare, ilar uneori — îndeosebi absolven­
ţii şcolilor medii tehnice — se îndreaptă spre activităţi odmi-
mtetbrattve. ţ ; -' constatate.
Deoarece absolvenţii actualelor şcoli medii tehnice n-au pre­
gătirea practică necesară pentru, a îndepStad funcţii de maiştrii,
întreprinderile tntîmpdnă greutăţi la încadrarea posturilor de
miaiiştri cu personal calificat, capabil să cuprindă şi să îndepli­
nească cu competenţă sarcinile pe care producţia le pune aces­
tora. | funcţionează aceste şcoli Aceste program© şi planuri de învă­
Ministerul învăţământului şl ministerele care au în subor­
dine şcolii profesionale şi şddLi medii tehnice nu s-ou preocupat
temeinic de organizarea, funcţionarea şi conducerea acestor
şcoli. Datorită planificării birocratice nu s-®u sbaMIt nevoite do
cadre (muncitori oaliificoiţi şl maiştri) corespunzător cerinţelor
diferitelor ramuri al© economiei naţionale, ministerele consl-
derînd că vor primi acesta cadre de-a geto.; mtadsterele nu au
arătat o grijă de zi ou zi pentru buna desfăşurare a procesiuâtsi
de învăţământ, neglijând aproape cu totul leglarea învăţământu­
lui au procesul de producţie ; d e nu au asigurat o bună gospo­
dărire a acestor şed! şi nu s-au ocupat de educarea temednfoă
a tinerilor pe oare părinţii i-iau încredinţat du scopul de a face
ditai oopddi lor cadre bine calificate.
Ga o mimare a acestor stări de OiucruTi, tinerii absolvenţi oul
ieşit din aceste şcoli fără o pregătire practică corespunzătoare
funcţiilor pe oare trebuiau să le ocup® în producţie. Undi din
aceşti absolvenţi au îngroşat numărul pensonaliULud adminis­
trativ din birouri — iar mulţi din cel oare au fost repartizaţi
La întreprinderi au dat o producţie slabă şl de calitate inferi­
oară, ou rebuturi, deteriorând uneori utilajul, făcîmd risipă şi
oresoînd nejusWftaait consumul de materii .prime şi materialei,
mărind astfel preţul de cost.
Datorită aceloraşi daune, câştigurile realizate de absolvenţii
şcolilor profesionale şi ai şcolilor medii tehnice, care au intrat
în producţie, au fost nesatofăceitoare, micşorând totodată pero-
duotivitetea echipelor din care făceau part©.
Faptul că elevii din şcolile pretfesionaile şi şcolile medii teh­
nice nu au fost pregătiţi în întreprindere şi producţie şi oă
recrutarea lor nius-a făcut în primul rând din Localitatea unde
se afla întreprinderea, a avut aa urmare, p® Lângă slaba Lor pre­
gătire profesională, creşterea ffluatuaţled forţelor de muncă şi
scăderea disciplinei.
Lipsă de preocupare faţă de pregătirea acestor tinerii au avut
şi organizaţiile de partid, U.T.M. şi sindicale din întreprinderi,,
şcoli, instituţii şi ministere.
Organizaţiile de partid, U.T.M. şi sindicale nu s-au preocupat
da aceşti tineri să capete o temeinică pregătire profesională ; eu
neglijat educarea Lor politică, în spiritul dragostei faţă de
munca productivă şl calificată, al discdplldmed conştiente în şcoală
şl în producţie, al dragostei faţă de întreprinderL
Ministerul Invăţămîntulnl, cât şi oeLdlallfe ministere, nu s-au
preocupat în mod sistematic de pregătirea muncitorilor oald-
ftdaţi şi a cadrelor medii tehnice, de profilarea şcolilor şi a ca­
drelor pe specialităţi potrivit ou cerinţele sectoarelor proprii de
activitate şi nici de asigurarea unei judicioase folosiri a absol­
venţilor repartizaţi în producţie.
O «!tă lipsă a slstemUlul de învăţământ pentru pregătirea
munoltomi0.or calificaţi şi a cadrelor medii tehnice provine din
flapful că în cadrul actualei organizări nu pot fi dalifieaţi pen­
tru cerinţele economiei, sănătăţii şi culturii absolvenţii şcolilor
de 10 ani care nu intră în învăţământul superior. Pentru n
deveni folositori patriei şi societăţii, aceşti tineri trebuie cali­
ficaţi ca muncitori pentru meserii care cer un nivel mai înalt
de Cultură generală sau ca personal tehnic, şi orientaţi spre
producţie.
îmbunătăţirea învăţământului pentru pregătirea muncitorilor
calificaţi şi 0 personalului mediu tehnic 0 devenit o problemă
Importantă 'şi urgentă.
Pentru rezolvarea ei în lumina experienţei din ultimii ani,
acest învăţământ trebuie .profilat conform stadiului de dezvol­
tare a economiei noastre naţionale, trebuie strâns legat de .pro­
cesul de producţie din .întreprinderi şi trebuie să cuprindă şcoli
profesionale de ucenici, şcoli tehnice pentru muncitori calificaţi
şi personal tehnic şi şcoli tehnice de maiştri, care să func­
ţioneze pe lângă marile întreprinderi industriale, agricole, in­
stituţii sanitare etc.
Sistemul de şcoli prevăzute trebuie să asigure pregătirea de
muncitori calificaţi şi de maiştri legaţi de producţie, Cu temei­
nice cunoştinţe profesionale, capabili să îndeplinească sarcinile
de producţie puse de partid şi guvern.
In acest scop, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc
Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române:
HOTĂRĂSC:
1. învăţământul pentru pregătirea muncitorilor Calificaţi şi a
cadrelor medii tehnice necesare economiei naţionale, ocrotirii
sănătăţii şi dezvoltării culturii poporului va cuprinde urmă­
torul sistem de şco li: 'î
a) Şcoli profesionale de u cenici;
b) Şcoli tehnice pentru muncitori calificaţi şl personal
tehnic;
c) Şcoli tehnice de m aiştri;
Aceste şcoli vor funcţiona pe iângă morile întreprinderi, fa­
brici, uzine, centre mecanice, S.M.T., G.A.S., ferme experimen­
tale, şantiere de construcţie, unităţi sanitare, precum şi .pe lîngă
ministere, instituţii şi organizaţii centrale.
In localităţile ou mai multe întreprinderi mici se vor putea
înfiinţa astfel de şcoli, în care vor învăţa elevii proveniţi de la
aceste întreprinderi.
2. Stabilirea necesităţilor de muncitori calificaţi, de maiştri
şi de alte cadre tehnice, după meserii şi specialităţi, se face de
fieCare întreprindere sau instituţie în parte, ţinând seama d e :
— necesităţile pentru creşterea volumului de producţie în
conformitate cu planul de s t a t ;
— necesităţile pentru dezvoltarea în perspectivă a întreprin­
derilor ;
_necesităţile curente pentru înlocuirea celor ce ies normal
din câmpul muncii prin .pensionare de vârstă.
AsiLgmmrea şi pregătirea acestor cadre este o obligaţie a con­
ducerii întreprinderilor.
HOTĂRÎREA
5. ELevid pregătiţi la şcoiile profesional© d© ucenici şi la şco­
lii© tebniios de maiştri, dasrtttaaţl acoperirii nevoilor proprii ale
tatreprinderilor, nu vor putea fi repartizaţi siau transferaţi de
către ministerele tutelare la alte întreprinderii, decât în cazuri
excepţionale şi numai au aprobarea mdindistrulliui.
4. Da şcolile profesionale de uoanM de p© lîngă întreprinderii,
pe baza diispoziiţiuniilor ministerului tutelar, vor putea urma
învăţământul şi ucenicii proveniţi de la albe Întreprinderi, care
nu au conddţiumi pentru organizarea unor asemenea şoofliL
B. Ministerele, care pentru anumit© maserid nu au bază tehnică
prepr!© necesară pregătirii muncitorilor calificaţi, a maiştrilor
şl a altar cadre tehnica, vor pregăti aceste Cadre la şcolii© pro-
fiesknale de .ucenici, şcolile tehnice şi la şcolile tehnice de'
maiştri ale altor ministere, care au asemenea posibilităţi.
Aceşti absolvenţi vor fi repartizaţi în producţie de către
mdnisrtienele care i-ou trimis la şcoală.
6. Pentru pregătirea de muncitori Calificaţi şi de maiştri ne­
cesari întreprinderilor noi, ministerele vor lua măsuri ca aceş­
tia să fi© instruiţi în şcolile ce funcţionează p© lângă marile în­
treprinderi care au o tehnicitate ridicată.
Aceste cadre se var pregăti peste nevoile întreprinderilor pe
lângă care funcţionează şcoala.
Determinarea necesarului de Cadre, muncitori şl maiştri, pre­
cum şl specificarea meseriilor şi specialităţilor necesare înca­
drării întreprinderilor mob se fax» de ministerele tutelare res­
pectiva.
7. Pe lângă întreprinderi sau instituţii oare au astfel de şcoli,
se pot organiza internate numai pentru cei din alte localităţi,
cât şl pentru cei fără părinţi sau susţinători.
8. De organizarea şi funcţionarea în bun© Candiţkmd a învă­
ţământului răspunde direct conducerea întreprinderii sau iinstl-
tuţled pe lângă care funcţionează şcoala.
Da buna desfăşurare a învăţământului, de coordonarea, în­
drumarea şl controlarea activulbăţM acestor şcoli răspund ml-
nffatereie, Instituţiile şl organizaţii!© centrale tutelare.
8. In scopul asigurării unei dnstnuiri unitare şi a epUoărîi
metodelor didaioticle corespunzătoare, Ministerul Invăţămîntului
ar© obligaţia de a inspecta acest© şcoli, dînd dndicaţiuni con­
ducerii şcoiilor şl întreprinderilor; de asemenea, va fax» reco­
mandări ministerelor tutelare în vederea lichidării lipsurilor
Ministerul învăţământului ân colaborare cu ministerele tute­
lare întocmeşte manualele dddacti.de necesare elevilor din şco­
lii© profesionale de ucenici, şcolile tehnice şi şcolile tehnice
d® maiştri.
10. In şcolile profesionale de ucenici, şcoli tehnice şl şcoli
tehnice de maiştri, procesul de învăţământ se desfăşoară potri­
vit pLamurilar şd programelor de învăţământ elaborate de mi­
nistere!©, Instituţiile şi organizaţiile dentraie, ţinând seama de
propunerile făcut© de întreprinderi!© şd unităţile pe lîngă care
ţământ vor fi aprobate de Ministerul învăţământului.
11. In soopril profilării învăţământului şi precizării mese­
riilor, ministerele, instituţiile şi organizaţiile centrale vor în­
tocmi tabele cu specificarea meseriilor pentru muncitori şi
tabele cu specialităţile pentru maiştri şi personal tehnic, dmdi-
cSudu-s© şl durata de pregătire.
12. Cursurile ee predau de către profesori, iar lustruirea prac­
tică La locul de muncă se face de către muncitori aaliificaţi,
maiştri, şi' maiştri instructori, iar în agricultură şi de către
profesorii de specialitate
CaxireLe didactic© pentru obiectele de cultură generală şi de
specialitate se recrutează dintre absolvenţii învăţământului su­
perior cu diplomă de stat, precum şd dintre Inginerii şi tehni­
cienii de specialitate.
Normele de muncă ale personalului didactic şi de conducere
de la şcolile profesionale de uctentoi, şcoli tehnice şi şcoli teh­
nice de maiştri vor fi cele în vigoare.
Numirea, transferarea şi eliberarea din funcţii a cadrelor di­
dactice de la obiectele de cultură generală se fac de către mi­
nisterele şi celelalte instituţii centrale de oare depind şcolile,
conform prevederilor Decretului rar. 313/1954 şi a regulamen­
tului privind numirea, transferarea şi eliberarea din funcţie a
cadrelor didactice din învăţământul elementar şl mediu, regu­
lament .aprobat prin H.C.M. rar. 1390/1954.
Şcoli profesionale de ucenici
13. Şcolile profesionale de ucenici pregătesc muncitori cali­
ficaţi în meseriile specifice diferitelor ramuri de activitate.
Ele se împart în două grupe:
— Şcoli profesionale de pe lîngă întreprinderi şi in stituţii;
— Şcdi profesionale (şcolile rezervelor de muncă) ale Mi­
nisterului învăţământului.
14. Şcolile profesionale de ucenici se organizează pe lângă
întreprinderi, trusturi, centre mecanice, S.M.T., G.A.S., sau pe
lîngă alte unităţi economice ori instituţii.
15. Pentru pregătirea muncitorilor calificaţi necesari agricul­
turii (agricultor, legumicultor, pomiioulitar, viticultor, pivnicsr,
crescător de animale, aviioultor, apicultor, veterinar, mecanic
tractorist etc.) şcolile profesionale de pe lîngă S.M.T., G.A.S.,
centre mecanice,' ferme experimentale vor primi ucenici, în
primul rînd, dintre copiii ţăranilor muncitori din regiunea res­
pectivă.
Instituirea practică a ucenicilor de la ax»ste şcoli se va or­
ganiza după cerinţele producţiei, corespunzător Cu perioada
muncilor agricole. Cursurile vor fi organizate în perioada de
iarnă, sub îndrumarea personalului dddiactic permanent al şco­
lii şi a cadrelor de specialitate din unitatea respectivă.
16. Şcolile profesionale de ucenici ale rezervelor de muncă
din sistemul Ministerului învăţământului vor fi organizate ca
unităţi de producţie pentru satisfacerea unor nevoi locale, în
domeniul lucrărilor de instalaţii, de reparaţii şi de întreţinere,
cum sfânt: instalaţii de apă, de încălzire, de gaz, de lumină,
de forţă, instalaţii sanitare, de ascensoare, radiofonie, precum
şi pentru producţia de utilaj şi aparabaje necesare laboratoa­
relor şcdMLar.
Unele din aceste şcoli profesionale de ucenici vor putea fi
organizate pentru producţia de piese de schimb şi reparaţii de
utilaj necesare agriculturii, morăritului şi altor nevoi locale.
17. Pentru a da elevilor cunoştinţele elementare, instruirea
practică a ucenicilor în şcolile profesionale se va face timp
de 1—6 luni în aiteliere-şooală, după care practica se va con­
tinua obligatoriu în procesul de producţie al întreprinderilor,
la locul de muncă, sau în activitatea instituţiilor pe lîngă care
funcţionează şcoala.
18. Reţeaua şi .profilul şcolilor profesionale de ucenici, du­
rata de şcolarizare pe meserii şi specialităţi se fixează de către
ministere, instituţii şi organizaţii centrale, ţinând seama de pro­
punerile întreprinderilor pe lîngă oare sânt organizate şcolii!©,.
după strictele lor nevoi de muncitori calificaţi şi în limita pre­
vederilor stabilite prin hotărâri ale Consiliului de Miniştri.
Durata de ucenicie şi şcolarizai© în şcolile profesionale de
ucenici este 2—3 and, după cerinţele meseriei şi speciali­
tăţii.
19. întreprinderile şi instituţiile miioi, cooperativele meşteşu­
găreşti şi meseriaşii particulari pot angaja ucenici din loca­
litate.
Aceştia vor facte pregătirea practică în atelierele acestor uni­
tăţi. Pentru instruirea teoretică, ucenicii vor fi trimişi la una
din şcolile profesionale din localitate, sau la cursuri speciale
organizate de Ministerul învăţământului.
P a ţj. 3
In localităţile îndepărtate de şcolile profesionale de ucenicd
şi unde nu se pot organiza şcoli, ucenicii vor învăţa meseria
în ax»sbe unităţi 1a Iodul de producţie. Pentru complectarea cu­
noştinţelor de cultură generală şi de specialitate, se vor orga­
niza în aceste unităţi cursuri de către ingineri şi maiştri, iar
elevii vor da examenele la şcoala profesională cea mai apro­
piată, conform normativelor stabilite de Ministerul învăţă­
mântului.
20. Numărul orelor de curs pentru pregătire® teoretică a
ucenicilor nu va putea depăşi jumătate din totalul orelor de
activitate stabilite prin planul de învăţământ.
21. In şcolile profestomal© de ucenici se primesc absolvenţi
ad şcolilor de 7 ani în vârstă de 14—.16 ani, în ordinea rezulta-
tekw obţinute La examenul de admitere şi în limita sarcinilor
de şcolarizare.
Prin regulamentele de organizare şi funcţionaro a acestor
şcoli,, limita superioară de vârstă poate fi majorată pentru
unele meserii la oare se cer condiţii fizice deosebite.
Admiterea în şcolile profesionale este condiţionată de rezul­
tatul vizitei medicale a Candidaţilor.
22. Da înscrierea în şcoală elevii urmează să încheie, prin
părinţii sau susţinătorii lor, contracte prin oare se obligă să
respecte îndatoririle şcolare, iar după absolvire, să lucreze mi­
nimum 3 ani în întreprinderile sau instituţiile în care se pre­
gătesc, sau la locul de muncă unde vor fi repartizaţi.
23. Duipfi terminarea anilor de ucenicie, uCenioul va da o
probă practică în faţa unei cornişti de exa,mimare, primind
certificatul de muncitor calificat. După aieeastă probă, dă exa­
menul de absolvire a şcolii profesionale şi primeşte diploma
de absolvire a aicestei şcoli.
Acel care nu reuşeşte la acest din urmă examen, după ce a
abţinut Certificatul de muncitor calificat, are dreptul <1© a re­
peta examenul de absolvire a şcolii.
încadrarea în producţie a acestora se va face de către comisia
de îmoaxinane tari,fără a întreprinderii sau a instituţiei la oare
sînt repartizaţi absolvenţii. ACei care nu au obţinut şi diploma
de absolvire a şcolii vor fi încadraţi intr-o categorie de sala­
rizare inferioară faţă de cei oare au absolvit şi şcoala.
24. Pentru cointeresarea muncitorilor calificaţi şi a şefilor
de echipă în buna pregătire profesională a ucenicilor, aceştia
vor primi avantaje materiale care se vor stabili prin regula­
mente, de către ministere, Instituţii şi organizaţii Centrale, Îm­
preună cu Ministerul Finanţelor.
25. In şcolile organizate pe lîngă întreprinderi şi instituţii,
conducătorii acestora răspund de întreaga activitate a şcolii,
ca de oricare din sectoarele de sub conducerea lor. In această
acţiune ei sânt ajutaţi de directorii şcolilor.
In şcolile aflate sub directa conducere a miimisteretor, Insti­
tuţiilor şi organizaţiilor centrale, ca şi în şcolile profesionale
ale Ministerului Invăţămîntului., directorul şcolii răspunde de
întregul proces instructiv-educatlv şi de toată activitatea admi-
ndstrattv-gospodăreasoă a şdolil
26. întregul colectiv sl întreprinderii, muncitorii calificaţi,
maiştrii, inginerii, conducerea întreprinderii, organizaţia de
partid, U.T.M. şi sindicală trebuie să poante o grijă părintească
ucenicilor, să-t înconjoare ou toată dragostea pentru a face
din el muncitori bine Calificaţi în meserie şl cetăţeni patrioţi,
devotaţi cauzei construir U sodallsmuluL
Şcoli tehnice
27. Şcolile tehnice se organizează pe lângă întreprinderi, in­
stituţii, organizaţii centrale şd ministere.
Reţeaua şi profilul acestor şcoli, sarcinile şi durata Lor de
şcolarizare se stabilesc prin hotărâri ale Consiliului de Miniştri.
Durata de şcolarizare în şcolile tehnice este de 1—2 ani, după
cerinţele meseriei sau specialităţii.
28. In şcolile tehnice se primesc absolvenţi ai şcolilor medii
de 10 ani, pentru a deveni muncitori calificaţi în meserii oare
cer un nivel mai înalt de cultură generală, precum şi perso­
nal tehnic ca normaler, topograf, desenator tehnic etc.
29. Primirea în şColi tehnice se va face fără examen de ad­
mitere, în urma unei vizite !medicale şl în limita sarcinilor de
şcolarizare.
30. Absolvenţii şcolilor tehnic© 6ânt obligaţi să Lucreze la lo­
cul de muncă unde vor fi repartizaţi, cel puţin 3 ani după ab­
solvirea şcolii, pe bază de angajament semnat 13 admiterea în
şdaaiă.
31. Muncitorii calificaţi, absolvenţi ai şcolilor tehnice, oare
după o practică efectivă în producţie de cel puţin 2 ani îşi în­
suşesc temeinice cunoştinţe tehnice corespunzătoare unui aju ­
tor de maistru, pot fi numiţi ajutori de maiştri.
După un stagiu de 1—2 ani Ca ajutor de miadstru se pot pre­
zenta la examen, pentru a obţine diploma de maistru, fără a
mai urma cursurile şcolii tehnice de maiştri.
32. Pentru cerinţele de cadre de specialitate ale unor ra­
muri de activitate economică şi soaial-culturală, ministerele,
instituţiile şi organizaţiile centrale pot organiza şcoli în oare
vor fii primiţi absolvenţi ai şcolilor de 7 ani.
Aceste şColi vor purta denumirea profilului cadrelor pe oare
le formează, iar durata studiilor La cursurile de zi este de
2—4 ani.
Ministerul Culturii va putea organiza şcoli speciale de artă
în care vor putea fi primiţi elevi începând de la etatea de
7 ani.
Şcoli tehnice de maiştri
33. Şcolile tehnice de maiştri se organizează pentru pregă­
tirea de maiştri necesari producţiei.
Aceste şcoli se vor organiza, în primul rând, în centre indus­
triale şi agricole puternice, unde există o bază tehnică dezvol­
tată, în vederea obţinerii unei pregătiri temeinice a maiştri­
lor, în condiţii cit mai economice.
Absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri trebuie să obţină o
asemenea calificare, încât să poată deveni principalul ajutor al
inginerilor în organizarea Cit mai bună a procesului de pro­
ducţie.
34. Recrutarea elevilor se va face, în primul rând, din marile
întreprinderi cu nivel tehnic ridicat, dintre muncitorii cei mai
calificaţi, absolvenţi ai şcolilor profesionale, sau ou studii echi­
valente — conform instrucţiunilor ce se vor da în comun de
către Ministerul Invăţămîntului au ministerele şi instituţiile
interesate — cu o practică în meserie de 2—3 ani, fără a fi
depăşit vîrsta de 35 ani şi oare au dovedit în activitatea
lor că posedă calităţi de buni organizatori, pentru a deveni
cadre de conducere în producţie (maiştri).
Pentru agricultură, recrutarea elevilor se va face în primul
rînd din unităţile agricole ale regiunii unde se află şcoala.
Cei admişi în şcolile tehnice de maiştri, pe toată durata în­
văţământului, vor fí încadraţi în întreprinderile pe lîngă care
funcţionează şcoala sau în întreprinderile de unde provin, în
calitate de ajutor de maiştri, participând în mod nemijlocit ală­
turi de maiştri din întreprinderi, la organizarea şi conducerea
producţiei.
Admiterea se face pe baza recomandării întreprinderii sau
instituţiei de unde provin elevii, în ordinea rezultatelor obţi­
nute la examenul de admitere şi în limita locurilor disponibile.
Dintre absolvenţii fiecărei şcoli profesionale, primii clasificaţi
la învăţământul teoretic şi practic, atât la examenul de absol­
vire, cffit şi în tot timpul şcolii, vor fi primiţi în primele locuri prezentei hotărâri sâ poată fi în întregime aplicate pînă La
ta şcolile de maiştri, fără examen de admitere.
S5R3EWfiSRKES. p m iiijiniinj'iniiiiiimii i i
Pentru a cunoaşte procesul de producţie şi a-şi însuşi de­
prinderea de conducere, elevii vor lucra jumătate din timpul
de şcolarizare în ateliere sau producţie agricolă, iar în restul
timpului vor primi pregătirea teoretică la şcoală.
35. In agricultură, şcolile tehnice de maiştri se vor organiza
de către minister în centrele în jurul cărora există o puternică
bază de producţie agricolă, zootehnică, legumicolă, viticolă etc.
Elevii vor face cursurile la aceste şcoli, iar practica o vor
face în perioadele de munci agricole împreună cu profesorii
lor la S.M.T.-uri G.A.S.-uri, G.A.C.-uri şi alte unităţi agricole.
Absolvenţii acestor şcoli vor fi încadraţi ta producţie în ur­
mătoarele funcţiuni: maistru de culturi, maistru mecanizator,
maistru zootehniolan, maistru veterinar, maistru pomicultor,
maistru viticultor, maistru legumicultor, maistru silvicultor,
maistru hidroameiaorator, maistru avicultor, maistru apicul­
tor, miadstru serioicultar, maistru agricultor şi altele.
36. Reţeaua şi profilul şcolilor tehnice de maiştri, sarcinile
şi durata de şcolarizare pe specialităţi se fixează de ministe­
re, după strictele lor nevoi de maiştri şi ta limita prevederi­
lor stabilite prin hotărâri ale Consiliului de Miniştri.
Durata de şcolarizare în şcolile tehnice de maiştri este de
2—3 ani, după cerinţele meseriei şi specialităţii.
37. Absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri, precum şi maiştrii
proveniţi din absolvenţii şcolilor tehnice vor putea fi admişi
în învăţământul superior ta oondiţiumile ce se vor stabili de
către Consiliul de Miniştri.
38. In viitor vor putea purta titlul de maistru şi vor putea
fi încadraţi în funcţia de maistru, beneficiind de toate drep­
turile ce se vor acorda acestora, numai absolvenţii şcolilor teh­
nic» de maiştri, precum şi Cei asimilaţi lor în condiţiunile pre­
zentei hotăajîri.
Dispoziţii tranzitorii şi finale
39. -Actualele şcoli profesionale şi şcoli medii tehnice vor
fi reorganizate şi repartizate potrivit prevederilor acestei
hotărâri. •
40. Elevii de la şcolile profesionale, devenite de întreprinderi,
precum şi elevii celorlalte şcoli profesionale îşi vor continua
pregătirea practică pînă la terminarea şcolii, în procesul de .pro­
ducţie, în aiteliere-şcoală, pe terenuri experimentale, în insti­
tuţii şd unităţi de producţie, conform prevederilor prezentei
hotărâri.
41. Elevii din anul IV al actualelor şcoli medii tehnice îşi
vor continua învăţătura pînă la absolvire, după sistemul exis­
tent înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
Aceştia, precum şi absolvenţii şcolilor medii tehnice din anii
trecuţi, oare, după o practică efectivă în producţie de cel puţin
2 ani, îşi însuşesc temeinice cunoştinţe corespunzătoare unui
ajutor de maistru, pot fi numiţi ajutori de maistru.
încadraţi fiind ta această funcţiune, ei îşi continuă pregăti­
rea practică de organizare şi conducere a producţiei, timp da
1—2 ani, după care se vor putea prezenta la examenul de
maistru.
42. In limita locurilor disponibile şi în ordinea rezultatelor
obţinute la învăţătură, elevii anului I ad actualelor şcoli medii
tehnice vor fi primiţi în şcolile profesionale de ucenici ta
anul I ; cei din anul II vor intra în anul II al şcolii profesio­
nale şi în anul I de ucenicie; iar cei din anul III vor intra ta
anul III al şcolii profesionale şi în anul II de ucenicie.
După terminarea şcolii profesionale, aceştia vor lua diploma
de absolvire, iar după terminarea stagiului de ucenicie, vor
da examenul practic pentru a lua certificatul de muncitor
calificat.
43. Penliru asigurarea nevoilor de cadre ale agriculturii, elevii
anului IV din actualele şcoli medii tehnice agricole vor fi re­
partizaţi pe data de 1 martie 1955 în producţie, Ca lucrători
calificaţi sau oa şefi de echipă timp de 1 ari de zile, după oare
vor putea fi încadraţi oa ajutor de maiştri.
După un stagiu de un an de zile în această funcţie, se vor
putea prezenta la examenul de miadstru.
Elevii anului III, la 1 aprilie 1955, vor fi de asemenea repar­
tizaţi în producţie, pentru practică, până la 1 noiembrie 1955,
dată după care vor putea fi făicuţd şefi de. echipă, în care func­
ţie vor lucra pînă la 1 noiembrie 1956.
Iricepînd cu această dată, cei oare au căpătat temeinice cu­
noştinţe practice vor putea fi avansaţi oa ajutori de maiştri,
putând fi primiţi totodată direct în anul II al şcolii de maiştri.
Elevii anului I I trec pe data de 1 mai 1955 în pra ' ” •>.
pentru practică, până la data do 1 noiembrie 1955, după care işi
vor contdnuia cursurile teoretice şi practice, timp de 1 an da
zile, în anul III al noilor şcoli profesionale.
Da absolvirea şcolii (1 noiembrie 1956) vor fi repartizaţi în
producţie ca muncitori calificaţi sau ca şefi de echipă. .
După o practică de 1 an de zile în această funcţie, vor putea
fii numiţi oa ajutori de maiştri şl se vor putea prezenta la
şcoala de maiştri, în anul I, oare va dura până la data de
1 martie 1959.
Elevii anului I ai actualelor şcoli medii tehnice agrioole vor
continua cursurile pînă La 1 mai 1955 în Cadru! actualelor şcoli,
după oare vor fi trimişi La practică.
Da deschiderea cursurilor, în toamna anului 1955, vor fi pri­
miţi în anul II a! şcolii profesionale agricole,
După absolvirea şcolii vor fi repartizaţi în producţie, unde
vor luora şi se vor putea prezenta la şcoala de maiştri, în ace­
leaşi condiţiuni Ca şi elevii anului II.
44. Actualii maiştri, din întreprinderile productive, care au
înaltă pregătire tehnică şi practică îndelungată de conducere
în producţie, cu studii echivalente celor prevăzute în prezenta
hotărâre pentru maiştri, vor beneficia de prevederile ari. 37-38.
45. Actualii maiştri Care nu au studii echivalente celor pre­
văzute în prezenta hotărâre pentru maiştri, dar au o prac­
tică şi experienţă de conducere în producţie de minimum 10 and.
la data prezentei hotărâri se vor bucura de asemenea de pre­
vederile ari. 38.
46. Stabilirea celor oare se încadrează în ari. 44 şi ari. 45
se va face de către o comisie formată din delegaţii ministere­
lor tutelare, directorul şi inginerul şef al întreprinderii, pre­
şedintele comitetului de întreprindere şi secretarul organizaţiei
de partid al întreprinderii respective.
47. Acei care ocupă în prezent funcţia de maistru, dar nu au
studiile şi pregătirea practica corespunzătoare, vor putea fi
menţinuţi în această funcţiune, cu condiţia oa să-şi com-
pledteze pregătirea prin cursurile serale sau fără frecvenţă,
uimind să se prezinte în termen de maximum 2—3 and la
examenul de absolvire al şcolii de maiştri oare se va ţine in
condiţiile prezentei hotărâri.
In acest scop conducerile întreprinderilor vor organiza cursuri
serale şi vor da tot sprijinul pentru însuşirea cunoştinţelor
necesare.
După trecerea examenului şi obţinerea diplomei de maistru,
aceştia vor beneficia de prevederile articolelor 37 şi 38.
48. Veniturile şi cheltuielile şcolilor profesionale, ale şcolilor
tehnice şi ale şcolilor tehnice de maiştri, precum şi drepturile
elevilor acestor şcoli se stabilesc prin hotărâri ale Consiliului
de Miniştri
49. Ministerele şi celelalte instituţii centrale vor trece trep­
tat la luarea măsurilor organizatorice, astfel oa dispoziţiile
finele anului şcolar 1954—1955.
(Continuare in pag 4-a)