Page 30 - 1955-02
P. 30
rag. a DRUMUL SOCIALISMULUI
(Urmare din pag. l-a) Cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Miniştri, Bă evite un contact direct cu poporul ro Livrează la tiinp
Republica Populară Română, care a par mân şi să-şi agonisească dolarii 'prin ca produsele fabricate
pitalele Europei occidentale, organizând
ticipat prin reprezentanţii săi la confe
rinţa de la Moscova, îm părtăşeşte pe tovarăşul GH. GHEO provocări şi asasinate sub oblăduirea po In urm a rezultatelor înregistrate de că
de-a-ntregui punctul de vedere al 'guver liţiei. tre Colectivele de muncitori din unele în
nului sovietic în problema germană şi în Interesele păcdd cer ca trupele inter- sa politică să contribuie la întărirea aces tode în care s-au dovedit m ari maeştri treprinderi ale regiunii noastre — printre
problema organizării unui sistem de secu venţioniste americane să părăsească de- tui .lagăr şi la sudeesui eforturilor sale în gangsterii americani. D ai acest© socoteli vor da greş. Sîn oare şi-cele din industria uşoară — s-a
ritate colectivă în Europa, fiind, gata să-şl îndată Taivanul, care este un teritoriu dreptate spre apărarea păcii şi securităţii tem încredinţaţi că opinia publică din reuşit ca planurile de livrări încheiate
dea contribuţia la traducerea în viaţa a inalienabil^ al R. P. Chineze. (A plau ze popoarelor. Năimiţii dolarului de la „Vocea Aimeri- Occddeaft nu va tolera activitatea crimi cu alte întreprinderi şi unităţi să fie res
acestor propuneri, alături de celelalte furtunoase'). cii“ şi de la filialele acesteia din Londra, nală a umeda dintre cele m ai mârşave a - pectate şi chiar depăşite.
state europene. (Aplauze). Prietenia şi colaborarea frăţească ou Paris, Madrid se' arată deosebit de gri gemturi ale hitierismului.
înlăturarea amestecului în treburile in Uniunea Sovietică, eliberatoarea şi prie julii faţă de orientarea politicii economice L a fabrica „Teba“ Sebeş de pildă, în
Totodată, guvernul román îm părtăşeşte terne ale altor popoare constituie unul tena noastră neclintită, a fost şi este prin a Republicii Populare Române şi a celor In ce priveşte agresiunea provocatoare perioada 1—21 februarie a.c. s-a reuşit să
pe de-a-ntregul constatarea că refacerea din mijloacele principale .pentru asigura cipiul fundamental al politicii externe a lalte ţări democrat-populare. O nelinişte săvârşită împotriva legaţiei noastre de la se livreze m ărfuri în valoare de 635.000
militarismului german creează o situaţie., rea păcii în lume. poporului şi guvernului nostru. (A plau ze pe care n-o pot ascunde le-o stârnesc suc Berna, poporul român şi guvernul R.P.R. lei'peste planul de livrări. Acest lucru se
nouă, plină de primejdii, în Europa. în fu r tu n o a se ). cesele obţinute de aceste ţări în făurirea se aşteaptă ost guvernul elveţian să dea o datoreşte depăşirii continue a planului de
treaga experienţă istorică a poporului no Dificultăţi tot mai m ari întâmpină di industriei grele şi a ramurii ei conducă justă satisfacţie cererilor îndreptăţite ale roduoţle la toate sortimentele. Numai în pe
stru ne îndeSmnă să fim deosebit de vi plomaţii americanii şi' în Orientul Mij Legături strânse de prietenie şi colabo toare — industria construcţiilor de ma Republicii Populare Române. * rioada 1— 19 februarie s-au dat peste plan
gilenţi atunci când se încearcă să se dea lociu şi A propiat După încercarea nereu rare s-au dezvoltat între ţara noastră şi şini — precum şi hotărârea noastră de a cu 2630 'perechi' ciorapi, 1057 bucăţi trico
arme unor duşmani atât de bine cuno şită de a uni ţările arabe într-un bloc Republica Populară Chineză. Poporul ro dezvolta mai departe, cu precădere, in Toată lumea constată că în ultima taje de matăs'e, 1507 bucăţi tricotaje de
scuţi cum sînt militariştii germani. agresiv în jurul alianţei dintre Turcia şi mân priveşte cu adîncă simpatie şi ou spi vreme măsurile menite să împiedice dez
voltarea relaţiilor economice între state,
opreliştile poliţiste împotriva schimburilor
B ată fidnd situaţia nouă care se creează Pakistan, şi încercarea mai nouă de a rit de solidaritate lupta dreaptă a poporu dustria' grea — temelia temeliilor dezvol culturale între popoare, interzicerea vizi bumbac şi 475 bucăţi tricotaje de lină.
în. Europa, Republica Populară Română, folosi în acelaşi sdop guvernul satelit al lui chinez pentru apărarea drepturilor sale tării întregii economii naţionale şi izvorul telor reciproce şi a schimburilor de expe
alături de Uniunea Sovietică şi de cele rienţă între oamenii de ştiinţă,' între oa ic
lalte state participante la conferinţa de menii artei, între diferitele organizaţii
la -Moscova, împotriva cărora se îndreaptă Irakului s-a lovit de împotrivirea ţărilor suverane în chestiunea Taivanului, pentru făuririi bunei stări a oamenilor muncii. obşteşti şi organizaţii pentru apărarea Produsele' fabricii „Simion Băm uţiu“
acordurile de la Paris, este gata să ia arabe. Popoarele din aceste ţări îşi dau păcii au fost ridicate în Statele Unite la Sebeş, sînt mult căutate de populaţia
toate măsurile preconizate în Declaraţia seama că atragerea lor într-un bloc mi promovarea Intereselor sale de stat, pentru Nu este greu să-ţi dai seama care este ’rangul unei politici de stat. muncitoare din ţara noastră. Pentru a
d e 'la Moscova pentru întărirea securităţii litar şi transform area ţărilor lor în baze satisface într-o m ăsură tot- mai mare ce
şi asigurarea păcii în Europa. Nu încape militare americane nu le 'poate, aduce apărarea păcii în Extrem ul Orient şi în substratul acestui interes subit pentru po In ceea ce-1 priveşte, pop ocnul romîn nu rinţele oamenilor muncii, colectivul fa
îndoială că aceste măsuri pe care vom fi nimic bun. Dimpotrivă, ele au constatat poate să. nu vadă în politica cercurilor bricii' a reuşit să dea cantităţi tot mad
nevoiţi să le luăm în cazul ratificării şi că relaţiile prieteneşti cu Uniunea So lumea întreagă. litica economică a României democrat- conducătoare din Statele Unite expresia m ari de produse, ce au fost apoi livrate
aplicării acordurilor de la Paris, şi în vietică şi cu ţările de democraţie popu vechii duşmănii cu oare miliardarii şi m i beneficiarilor.
primul rând încheierea unui tratat de prie lară, schimburile comerciale cu ac'este S -au cimentat şi se lărgesc continuu re-: popuOore. Scribii imperialişti joacă după
tenie, colaborare şi asistenţă mutuală ţări contribuie la dezvoltarea economică
între cele 8 ţări participante la conferinţa a ţărilor arabe, la îmbunătăţirea nive laţiile prieteneşti dintre România şi cele cum le cântă patronii care-i plătesc. Iar
de la Moscova, întărirea şi lărgirea co lului de trai al popoarelor arabe, la în
laborării şi asistenţei mutuale între aceste tărirea independenţei şi ‘suveranităţii lor lalte ţări democrat-,populare. ^ poporul romîn ştie prea bine că monopo
state, crearea unui comandament militar naţionale.
unic vor demonstra ou prisosinţă că pla Tratatul de prietenie, colaborare şi lurile americane şi engleze ar' dori ca Ro
nurilor cercurilor agresive din Occident li In ultimul timp, nesocotind, pe semne,
se opune o forţă nu mai puţin puternică. faptul că* au pierdut de mult monopolul asistenţă m utuală dintre R.P.R. şi U.R.S.S. mînia să rămână o ţară slabă, înapoiată lionarii care stăpânesc în Statele Unite In primele trei săptămâni ale acestei
(Aplauze prelungite). armei atomice, unii politicieni şi militari
am ericani şi sateliţi ai lor agită tot mai constituie chezăşia de granit a securităţii economdceşte — aşa cum era pe vremuri, jefuiau în trecut bogăţiile româneşti şi e x - luni, ş-au livrat 'din cantitatea prevăzută
O aventură militară îndreptată împo mult ideea unui război atomic.
triva statelor europene iubitoare de pace statului nostru. Acest tratat, cît şi tra ta cînd aceste monopoluri jefuiau în voie >ploatau pe muncitorii şi ţăranii români, pentru întreaga lună 81,64% ghete pentru
se -va solda pentru cercurile imperialiste Toată lumea cunoaşte poziţia netă şi
agresive nu numai ou o simplă înfrângere categorică a .Uniunii Sovietice şi a delor- tele încheiate cu Polonia, Cehoslovacia, bogăţiile ţării, menţinând-o în stare de duşmănie îndreptată astăzi împotriva sta femei, 98,42% poşete,’ 88,63% partvizite,
m ilitară, ci şi cu prăbuşirea definitivă a lalte ţări ale lagărului socialist în ches
orânduirii capitaliste, pe oare ele îşi ima tiunea arm ei atomice şi a celorlalte arme Ungaria şi Bulgaria, constituie o impor anexă agrară şi de sursă de m aterii pri tului muncitorilor şi ţăranilor, împotriva3 113.75% portmonee, 95,45% articole mici,
ginează că o servesc prin actuala lor de distrugere în m asă a populaţiei. Deşi
politică. Uniunea Sovietică are o superioritate in tantă contribuţie la Cauza păcii în Europa me pentru industria lor. Această politică oamenilor muncii care au dărâmat de la 96% serviete şcolare şi 126% serviete mici.
contestabilă în acest domeniu în ceea ce
Tovarăşi deputaţi, priveşte bomba cu hidrogen, guvernul so şi în întreaga lume. tipic' imperialistă o cunosc pe pielea lor putere pe exploatatori şi-şi construiesc o*
Asia este al doilea Continent în care au vietic s-a declarat în repetate rânduiri în viaţă nouă, eliberată de exploatare, fără
avut loc în perioada postbelică cele mai mod consedvent pentru interzicerea folo Prin întreaga sa politică, R.P.R. tinde şi în momentul de faţă popoarele din ţă capitalişti şi moşieri. *
adinei prefaceri sociale. Victoria revolu sirii energiei atomice în scopuri de război. la întărirea continuă a relaţiilor sale f ră rile slab dezvoltate care, deşi dispun de
ţiei populare în China constituie în această ţeşti cu ţările lagărului democraţiei şi so imense rezerve umane şl de materii ‘ pri Imperialiştii americani, oare a r dori să Rezultate de seamă în respectarea pla
privinţă, evenimentul cel mai remarcabil. Exprimând în cel mai înalt grad inte cialismului. Schimburile economice cu me, slnt ţinute de monopolurile străine în- menţină ferecate în cătuşele opresiunii' nului de livrări a obţinut şi colectivul fa
Ea a avut drept urm are eliberarea de sub resele popoarelor, Uniunea Sovietică a U.R.S.S. şi cu democraţiile populare au cea mai cruntă înapoiere economică, fiind imensele forţe socialo progresiste oare bricii de hârtie „1 Mai“ Petreşbi. In urma
jugul asupririi a 600 de milioane de chi propus recent ca statele să distrugă în orescut şi cresc necontenit în Cadrul acor împiedicate pe toate căile de a-şi dezvolta tind spre libertate în toate colţurile lumii depăşirii planului de producţie in perioa
nezi, unirea lo r într-un stat centralizat — întregime stocurile de arme atomice şi de durilor de lungă durată, asigurând dez o ’industrie proprie. capitaliste, nu s-au consolat nici până as da 1—21 februarie a.c. — la hârtie cu 33,7
Republica Populară Chineză, care a de hidrogen, folosind m aterialele atomice e x tăzi cu faptul că Romînia, ca şi alte ţări tone şi la caiete cu 15,6 tone — s-au putut
venit o m are putere mondială. (A plauze). clusiv în scopuri paşnice, să nu sporească voltarea planificară a economiei noastre Cît priveşte atenţia partidului şi gu democrat-populare, duice astăzi o politică' livra în acest timp ou 23,3 tone hirtie pes
Victoria poporului chinez constituie un efectivul forţelor lor arm ate şi armamen proprie, o politică conformă cu interes»!©' te cantitatea prevăzută în contractele de
m ăreţ exemplu însufleţitor pentru celelalte telor lor în raport cu nivelul din 1 ia naţionale. S -au lărgit şi s-au întărit schim vernului nostru pentru producţia bunuri livrări.
popoare oare mai gem sub jugul colonial; nuarie 1955 şi să nu-şi sporească alocă
ea ' acţionează da un puternic factor de rile în scopuri militare în raport cu ni burile culturale multiple dintre ţara noas lor de larg consum, îi aşteaptă pe sim-
pace în Orient. velul alocărilor bugetare pe anul 1955,
Schimbări însemnate au avut loc şi în instituindu-se în această privinţă un con tră, U.R.S.S. şi democraţiile populare, con briaşii de la „Vocea Americii“ o aruintă poporului.
ceea ce priveşte poziţia internaţională a trol internaţional corespunzător. Oa un
unor state asiatice ca India, Indonezia şi pas important pe calea interzicerii totale tribuind la dezvoltarea şi întărirea rela dezamăgire. Hotărârile luate de noi pen Cercurile agresive americane nutresc vi Constructorii produc bunuri
Birmania. a armelor atomice, guvernul sovietic pro suri zadarnice cu privire la restaurarea în de larg consum
In mod deosebit a crescut prestigiul In pune realizarea unui acord internaţional ţiilor noastre frăţeşti. tru ridicarea agriculturii şi pentru spori ţară noastră a rânduielilor capitalisto-m d-
diei şi rolul pe care-1 joacă pe arena pe baza căruia statele să^şi asume obli
internaţională. Poporul român priveşte cu gaţia de a renunţa la folosirea acestor Legături trainice de colaborare şi prie rea producţiei de bunuri industriale de
respect şi simpatie activitatea pe care o arme de exterm inare în masă. tenie s-au stabilit între R.P.R. şi Republica ¦ larg consuni au început de pe acum să-şi
desfăşoară India în apărarea păcii şi dea roadele, datorită muncii eroice, şiereşti şi a jugului imperialist.
securităţii în Asia şi in lumea întreagă A lături dc toate popoarele lumii, po Hotărârea partidului -şi guvernului cU
(A p lau ze). porul român şi guvernul său sprijină Democrată Germană. Oficinele lor de propagandă denumetec privire la desfiinţarea sistemului cte a -
Pentru opinia publică internaţională, eforturile neobosite ale guvernului sovie Politica Partidului Muncitoresc Român şi pline de avânt, a muncitorilor şi ţăranilor, provdzionare pe bază de cartele şi r . ţii, a
acordurile încheiate de India şi Birm a tic în vederea folosirii energiei atomice în a guvernului R.P.R. în ceea ce priveşte şi cu sprijinul întregului popor, ele vor fi planurile de restaurare a jugului imperia stimulat mult iniţiativa creatoare a con
nia cu R. P. Chineză pe baza celor cinci scopuri exclusiv paşnice, în interesul pro structorilor hunedoreni. Colectivul de
principii du privire la relaţiile între state gresului omenirii, al dezvoltării civiliza relaţiile R.P.R. cu ţările capitaliste por duse până Ia capăt. (A plau ze prelu n g ite). list asupra României „eliberare“ — că muncitori, tehnicieni şi ingineri ai Trus
constituie o contribuţie dintre cele mal ţiei şi culturii umane. Cunoaşteţi ou toţii tului nr.- 4 construcţii' Hunedoara, îndru
de preţ la opera de apărare a păcii în recenta hotărâre a guvernului sovietic de Poporul nostru a îmbrăţişat cu însufle şi oum muncitorii şi ţăranii din Romînia m aţi fiind de organizaţia de partid şi co
lume, împotriva planurilor agresive ale mitetul de întreprindere, desfăşoară o
imperialismului. neşte de la principiul leninist al coexis n -a r fi cunoscut şi n -a r fi simţit timp în muncă, rodnică pentru a obţine succes?
Trebuie de asemenea relevat faptul că tenţei paşnice între cele două sisteme şi ţire lozinca lansată de partid şi guvern frumoase.
în Japonia a crescut considerabil mişca tinde spre realizarea unor legături nor pentru realizarea unei producţii de 10 delungat pe propria lor piele ce sânt in
rea populară pentru relaţii normale cu
Uniunea Sovietică şi cu Republida Popu male de colaborare cu aceste state, în ve milioane tone cereale. Tocmai datorită stare aceşti „eliberatori”. ^
lară Chineză. derea dezvoltării relaţiilor comerciale şi dezvoltării accelerate a industriei noastre Noi, oamenii muncii din' Romînia, ca şf
Este evident că numai acela care por
grele sîntem în m ăsură să trimitem astăzi oamenii muncii din lumea întreagă, cu
neşte de la această nouă realitate isto
rică poate să ducă în Asia o politică culturale şi a păstrării păcii în lume. pe ogoarele patriei mii d e . tractoare şi de noaştem un singur fel de eliberare — eli
justă. Din păcate nu acesta este cazul diferite maşini agricole. Nu ne îndoim
cercurilor conducătoare din Statele Unite. Activitatea diplomatică a R.P.R. este în că, folosind pe scară tot mai largă teh berarea de sub jugul exploatării capâta-
dreptată spre realizarea unor relaţii nor nica modernă în agricultură şi aplicând
Acţionând da sugrumător •al mişcării de male de bună vecinătate cu toate ţările. metodele fruntaşilor recoltelor bogate, listo-moşiereşti, eliberarea din lanţurile P e lângă sarcina de a construi - aparta
eliberare a .popoarelor oprimate de im harnica noastră ţărănime muncitoare va
perialism, organizând agresiuni armate In ultima vreme s-au normalizat rela înfăptui cu succes şi această sarcină tr a imperialismului, pe Care a înfăptuit-o pînă m ente spaţioase şi săn ătoase. pentru oa
împotriva popoarelor oare-şi cer dreptul ţiile diplomatice între România şi Iugo sată de partid şi guvern în scopul apro
slavia şi s-au realizat în spirit de înţe vizionării - industriei uşoare -şi satisfacerii acum o treim e din omenire şi pe Care o menii muncii din oraşul fontei şi oţelului,
legere o serie de acorduri, decurgând din
vecinătatea noastră. va infâptud inevitabil întreaga omenire. constructorii au Căutat şi găsit posibili
(Aplauze furtunoase). tăţi ca la unităţile anexe ale trustului să
Nu se gândesc oare politicienii am eii-_ se execute bunuri de larg consum nece
câni care vor să pozeze în filantropi faţă sare populaţiei.
Au loc în prezent tratative în' vederea •nevoilor, de-pîine, de .cam e .şi. .de alte pror de poporul romîn în ce situaţie ridicolă Baza de ‘ateliere' a 'trustului, nu numai
încheierii unui acord comercial româno- duse alimentare ale oamenilor muncii din
iugoslav. .patria noastră. (A plauze). se pun'atunci cînd propun acestuia să’ se că a căultat să valorifice-'rezervele interne,
Evident că există toate -posibilităţile Aceasta va constitui un bun răspuns dat învodască cu o „eliberare“ ce i-a r aduc© dar a reuşit să folosească la maximum
pentru a lărgi şi adânci relaţiile priete de poporul nostru'duşmanilor săi de peste
din nou la putere pe moşieri şi capitalişfi chiar şi deşeurile, atît cele lemnoase cit
ca şi întreaga acea şleahtă de fugari şi metalice, produicînd o serie de articole
neşti cu Iugoslavia şi, în ceea ce-1 pri hotare. aciuiţi prin OCcident — despre care toată pentru uz casnic şi jucării pentru copii.
veşte, guvernul romîn va face tot Ceea
Tovarăşi deputaţi, lumea îşi dă seama că sânt to t atât de Până în prezent s-au confecţionat pentru j
ce este necesar pentru aceasta. străini faţă de interesele şi aspiraţiile po a fi date spre desfacere prin organizaţiile j
a acorda unor ţări .prietene — printre Cu deosebită satisfacţie noi salutăm sta Poporul nostru şi odată cu el opinia porului român pe cît de îndatoraţi sînt com erciale locale, urm ătoarele produse:
care şi Romînia — un ajutor multilateral bilirea relaţiilor diplomatice ou India. publică de peste graniţele ţării noastre au faţă de patronii care-i stdpendiază — m o- două garnituri complecte de mobilă de bu
în domeniul producţiei şi folosirii ener Considerăm că există posibilitatea re aflat cu- adîncă indignare despre mişeles- ncpoliştdi americani ? cătărie, 100 taburete, 25 paturi p en tru :
cui atac sâvîrşit împotriva legaţiei R P.R . Adevărul este că politicienii reacţionari copii, 50 grătare pentru şters pioioarele şl
giei atomice în scopuri paşnice. După oum luării şi normalizării relaţiilor diploma
se şbie, Republica Populară Română po tice şi cu alte state, în scopul întăririi din B erna de o bandă de criminali le din apus nu-şi dau seama şi nu pot să-şi peste 400 bucăţi de diferite jucării pentru
gionari. dea seama cît de mult a crescut conşti co p ii: cai balansări, ursuleţi, fluturaşi,
sedă suficiente resurse de m aterie primă politicii de destindere internaţională.
Opinia publică de pretutindeni nu poate - inţa poporului romîn în anii de democra răţuşti, 300 săniuţe, precum şi 10 bucăţi
necesară acestei producţii. Guvernul romîn este pentru dezvoltarea
să nu vadă în atacul tâlhăresc săvârşit la ţie populară. >Un popor care a cunoscut li
Spre deosebire de oamenii de stat şi de şi lărgirea relaţiilor com erc’ale cu ţările adăpostul' întunericului de o bandă de bertatea, care a învăţat să-şi făurească o lămpi de gătit ou petrol, fără fitil etc.
militariştii americani, ca re se fălesc şi fac capitaliste. Intre anii 1950-1953 inclusiv, orimdnaii legionari împotriva legaţiei Ro orânduire socială şi de stat conformă cu
multă zarvă în jurul armelor de oare valoarea comerţului exterior al R.P.R. cu mâniei din B erna o expresie vie a acelui voinţa sa, un popor a cărui imensă majo • L a fabricarea acestor bunuri de larg
dispun, conducătorii sovietici au mani ţările capitaliste s-a dublat. In 1954 s-au tip de relaţii între state pe oare imperia ritate participă activ la rezolvarea trebu consum s-au evidenţiat o serie de munci
festat din totdeauna în această problemă încheiat acorduri comerciale ou India, liştii americani ar dori să-l statornicească rilor obşteşti, un popor oare este chemat tori fruntaşi printre care tovarăşii: Popa
acel calm care izvorăşte din consecventa Indonezia, Islanda, Turcia, Egipt, Grecia în viaţa internaţională cu sprijinul unor de fiecare dgită să-şi spună părerea asu Constantin de la atelierul mecanic al trus
politică de pace a statului sovietic. -De şi altele. cercuri guvernante din Europa occiden pra celor mai importante acte de stat, un tului din Hunedoara, Bum itrescu Cornel de
Totodată, nu putem să nu vedem greută tală. asemenea popor nu mai poate fi înşelat cu la atelierul de tîmplărie din Sebeş, Ne
aceea, toată lumea a reţinut declaraţia fraze poleite despre „eliberare“, deoarece meş Gheorghe de la atelierul de prefa
şefului guvernului sovietic, tovarăşul Bul- “ ţile oare există în calea activităţii noas Pentru săvârşirea acţiunilor sale provo el ştie că în dosul tuturor acestor cuvinte bricate şi alţii, care şi-au luat angaja-,
ganin, cu privire la succesele dobîndite de tre de dezvoltare a colaborării internaţio catoare banditeşti, spionajul american îşi amăgitoare se află cea mai crâncenă ex mentul că vor continua să muncească ou'
Uniunea Sovietică în perioada postbelică nale, de lărgire a schimburilor comerciale recrutează unelte din rândurile nemernice ploatare a oamenilor munoii de către un şi mai m ult spor, pentru dezvoltarea şl
in ce priveşte înzestrarea forţelor armate şi culturale între state. lor lepădături fasciste, care fugiseră de pumn de capitalişti, într-un cuvînt Iadul sporirea producţiei bunurilor de larg con
mânia- dreaptă a poporului român odată cu sum.
sovietice ou arm e şi mijloace tehnice de In această ordine de idei trebuie să ne
la-v iaţă, Statele Unite se sprijină în po luptă noi şi din cele mai modeme. oprim în primul rînd asupra politicii Sta trupele hitleriste, izgonite •din România de pentru muncitori şi ţărani — raiul pentru SOCOL IOAN
litica pe care o duc în Asia pe elementele Totodată, trebuie ţinut cont că şi forţele telor Unite faţă de poporul«român. De trupele sovietice şi româneşti. v capitalişti şi moşieri. corespondent voluntar
cele mai reacţionare, urâte de popoare, arm ate de dare dispun ţările democrat- ani de zile, sfidând cele mai elementare Poporul român îşi aminteşte ou ură şi Cei oare nutresc speranţa restaurării
reguli ale vieţii internaţionale statornicite
recrutându-şi drept instrumente ale poli populare din Europa şi Asia nu mai de-a lungul vremurilor, cercurile agresive dezgust de crimele înfiorătoare Comise de rânduielilor capitalisto-moşiereşti în !Ro Din munca' colectivului
ticii lor cele mai corupte, mai decăzute seamănă cu cele din trecut. Ele Se ba bandiţii legionari, ale căror mîini sînt pă mînia, astăzi după 10 arii de statornicire
şl m al discreditate marionete de felul lud zează pe moralul ridicat al trupelor, pe din S.U.A. desfăşoară tot felul de acţiuni tate cu sângele a mii şi mii de oameni ne a puterii oamenilor muncii, pot să fie si de la turnătoria „Patria“
Cian Kai-şi, Li Sîn-Man, Bao-Dai. o tehnică modernă, pe însuşirea artei mi provocatoare împotriva ţării noastre, alocă vinovaţi. De La naşterea ei, banda crimi guri că aceştia vor şti să-şi apere patria
D atorită acestei politici absurde şi litare sovietice, arta de a învinge pe agre în fiecare an milioane de dolari în vede nală care a purtat denumirea de Gardă de şi cuceririle revoluţionare ca nişte oa Cum intri în m area hală a turnătoriei
nerealdsfe. Statele Unite şi-au pierdut sor, pe dragostea caldă a întregului po rea finanţării activităţii de subminare în fier, creaţie a clicilor reacţionare bur- meni care au trecut prin focul luptelor „Patria“ de la Combinatul metalurgii
prestigiul în Asia.' Popoarele Asiei văd por. In ceea ce ne priveşte, partidul şi ţara noastră şi în celelalte ţări democrate, ghezo-moşiereşti, s-a făcut cunoscută prin-« revoluţionare şi au învăţat să-i bată pe „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hunedoara, privirei
în imperialismul am erican nu nuijnai pe guvernul vor acorda şi în vinitor cea mai trim it spioni şi diversionişti în Romînia. tr-u n asasinat laş. De atunci întreaga ei duşmani (A plauze puternice). ţi se opreşte asupra formelor de diferiţi
jefuitorul nemilos al bogăţiilor ţărilor lor, m are grijă asigurării capacităţii de apă In ultima vreme, faţă de creşterea preş- t activitate a constat dintr-un lanţ de asa Tovarăşi deputaţi, mărimi, frumos aliniate, oare aşteaptă s
di şi pe agresorul oare ar dori să verse rare a Republicii Populare Rornîne, bunei tigiulud R.P.R. în viaţa internaţională şi sinate bestiale şi măceluri sîngeroase. Profund interesate să ducă pînă la ca fie umplute cu fonta din lingurile purtat
şl sângele lor în scopul politicii de cu pregătiri şi înzestrări a scumpelor noastre faţă de succesele obţinute de. guvernul ro Noi ţinem- minte omorârea istoricului păt opera de construcţie paşnică, parti oii pricepere de turnători. Turnătorii fai
cerire a dominaţiei mondiale prin forţă. forţe arm ate puse în slujba păcii, secu mîn în acţiunea de normalizare şi îmbu dul şi guvernul nostru vor duce şi de fonta lichidă să ia forme d e : calapoad
De aceea, ura împotriva politicii agresive rităţii şi independenţei naţionale. nătăţire a relaţiilor cu alte state, de dez NiColae Iorg a,.ai cărui cadavru ciopîrţit a acum înainte o politică de pace şi cola pentru cizmărie, uşi pentru sobele de te
a Statelor Unite ale Americii a devenit voltare a schimburilor economice şi cultur fost aruncat în şanţ. Noi ţinem minte borare Internaţională. racotă, g rătare pentru sobe, menghine, ti
un sentiment unanim în Asia. Această Maniacii atomişti trebuie să ţină minte !naie, cercurile guvernante din Statele m oartea eroică a tovarăşului Constantin găi, ' diferite piese comerciale şi alte ' ar
stare de spirit provoacă îngrijorare în că un război atomic ar aduce distrugeri Unite şi instrumentul lor favorit în des David, muncitor, ceferist şi activist de răs Guvernul român v a desfăşura lupta pen ticole de consum popular. Ia tă de pildă
unele cercuri politice americane. imense şi nenum ărate victime omeneştii făşurarea politicii „de pe poziţii de forţă“ pundere al partidului nostru, ucis de cri tru micşorarea îneoraării internaţionale în partea stingă a halei pe internistul Cri
îndeosebi în statele unde populaţia şi in — serviciul de spionaj american — şi-au minalii legionari. Noi ţinem minte soldaţii cu şi mai m are perseverenţă, cu şi mai şan Mihai lucrând' la inele pentru maşi
Nu întâmplător fostul candidat demo dustria sânt extrem de concentrate pe te intensificat provocaţiile împotriva po români arşi de vii în timpul rebeliunii le multă pricepere şi energie. niie de gătit. .In primele 15 zile din luni
crat l a . preşedinţia Statelor Unite, Ste- ritorii mici, cum sînt statele din apusul porului romîn. Mă refer la repetatele de gionare şi oamenii spintecaţi ca vitele la •aceasta el şi-a depăşit norma cu pest
venson, a apreciat că „prestigiul şi stima, Europei şi nu numai ale Europei. claraţii ale unor. conducători ai Statelor abatorul din Bucureşti. Poporul romîn şi guvernul său împăr 50%.
precum şi. respectul internaţional faţă de Unite, oare cuprind ameninţări incompa tăşesc pe deplin părerea exprim ată de So
Statele Unite au coborât la cel mai scă Ia ceea ce priveşte nădejdea pe care tibile cu relaţiile normale între state — şi Din rîndurile acestei haite de criminali vietul Suprem al U.R.S.S. în declaraţia Pe la mijlocul halei echipa candidatul!
zut nivel din toate timpurile“. El a adău şi-o pun cercurile imperialiste agresive de fapt incompatibile cu acea ţinută stă sa că, în duda împotrivirii înverşunate a de partid Nagy Ludovic, face cu repez:
gat în concluzie „Aceasta este într-ade- că vor reuşi să intimideze popoarele li pânită pe care opinia publică de pretutin respinşi cu dezgust şi mânie de poporul cercurilor agresive oare vor să îndrepte dune forme pentru piese comerciale, ic
văr o conducere cum nu se poate mai bere ale lagărului socialist, trebuie *kpus deni o cere oamenilor de s t a t ; la valul lucrurile spre un nou război, există în echipa tovarăşului Henrich Mihai penti
că nu noi sîntem aceia dare avem motive m urdar de calomnii şi născociri minci romîn 'îşi ^recrutează imperialiştii pe „se rr.oţnentui de faţă posibilităţi reale pentru uşile sobelor de teracotă. Ei şi-au depăş
proastă“. să ne speriem, c i#imperialiştii au motive noase împotriva poporului român, debi normalizarea situaţiei internaţionale şi normele cu 150%.
Nu. s-a r putea spune că liderul parti să se cutremure de teamă, deoarece dacă tate de organele de presă şi posturile de lecţionaţii“ pe oare-i instruiesc la şcoala îmbunătăţirea relaţiilor. dintre state.
ei se vor aventura intr-o agresiune, va radio aflate sub îndrumarea directă a De Dacă mergi puţin mai înainte, întîlneş
dului democrat din Statele Unite este lip pieri nu „oivilizaţia mondială“, ci siste partamentului de Stat american, ca şi la' crimei, pentru a-i paraşuta pe teritoriul Guvernul R.P.R. — şi sîntem siguri — echipa lui Radu Gheorghe ce lucrează
sit de perspicacitate. (A nim aţie în sală). mul social putred oare şi-a trăit traiul activizarea de către spionajul american şi Marea Adunare Naţională vor face tot plite nr. 10 pentru maşini de gătit, ca
sistemul imperialist, al cărui caracter tâl a elementelor fasciste şi reacţionare care ţării noastre cu scopul de a săvîrşi asasi ce va fi necesar’pentru a da o contribuţie de asemenea şi-a depăşit norma cu 150
Ignorând chemările menite a-d aduce la hăresc şi sîngeros îl face atit de odios po au fugit odată cu trupele hitleriste de cât mai importantă La transform area aces
realitate, conducătorii S.U.A. persistă du poarelor. (Aplauze prelu n g ite). team a răzbunării poporului. nate şi acţiuni diversioniste, a duce .acţi tei posibilităţi în realitate, la normali In continuarea halei turnătoriei, es
incăpăţînare în politica lor falimentară. zarea situaţiei internaţionale şi îmbună atelierul mecanic. Aici se montează maţ
Intervenţia arm ată a Statelor Unite Sn Tovarăşi deputaţi, uni de spionaj şi a comite acte de sabo tăţirea relaţiilor dintre state. nile de gătit care sînt solicitate în mum
afacerile interne ale Chinei, provocaţiile Republica Populară. Română duce cu tot mai m are de oamenii muncii. Echiţ
din strâmtoarea Taivanului constituie una taj împotriva poporului nostru. < Ţările din lagărul socialismului şi de
Poporul român şi organele de stat ale
puterii noastre populare au ştiut să zdro
bească, fără cruţare toate încercările cri
minale ale slugoilor imperialişti, trădători
de patrie. Aceiaşi soartă î i . aşteaptă şi în
viitor.
din cele mai ruşinoase pagini din isto Consecvenţă o politică externă de pace şv Cît de jos a coborît nivelul acestei — Pe semne că fugarii aciuiţi la sînul mocraţiei, în frunte cu Uniunea Sovietică, comunistului Pană Mihai, a montat pil
ria imperialismului american. de colaborare'internaţională, o politică de să ne fie cu iertare — „propagande“ o spionajului american au constatat că este pot fi sigure că vom sta şi de acum îna acum 65 maşini de gătit, oare în curii:
Lansîndu-se în această aventură mili dezvoltare a relaţiilor economice şi cultu a rată faptul că emisiunile pentru România prea riscant pentru, pielea lor să se mai inte ferm la postii! nostru de luptă şi vor lua calea magazinelor.
ale posturilor- de radio, dirijate de guver lase paraşutaţi, pe. calea aerului sau stre vom face faţă cu cinste sarcinilor de •) ăs-
tară, Statele Unite s-au expus atât unui rale cu alte ţări. Im turnătoria ,Patria“ în primele 15 zi
eşec politdco-militar, cît şi oprobiului din Statul democrat-popular român face par nul american, au început să lanseze în curaţi pe alte căi în Romînia' populară, pundere care ne revin în marea luptă pen au mai fost turnate 171 calapoade pent
partea întregii opinii publice internaţio te din marele lagăr al democraţiei şi so demnuri la delapidarea banului public, la unde arde pământul sub pioioarele lor. tru apărarea păcii. (A plau ze fu rtu n oase, dzm ărie, 100 grătare pentru sobe, 176
cialismului şi se străduieşte prin întreaga organizarea de jafuri şi hoţii, după me Mult mai potrivit pentru „curajul“ lor este p relu n g ite. T o ţi s e r id ic ă în p icioare).
nale. găi şi alte diferite nte.ee cony>r/>i>ate.