Page 31 - 1955-02

Nr. 456 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Din experienţa unui colectiv de agitatori Pentru succesul Cuvîntiil fruntaşilor din
¦ însămînţărilor
Cum a luai fiinţă asociaţia penfru cultivarea Cum am obţinut tatea Caldncov cu trei muchii, adică 11.000 până la 0,20 ha. Deja avem terenul pregă­
sfeclei de zahăr din comuna Brănişca de primăvară
recoltă mare de ardei kg. la hectar. tit, avem şi seminţele de legume, pregătite
Sinf gafa să lasă la clmp
Organizaţia de bază din satul Brănişca, om, a întocmit şi cîteva materiale pentru îmi place să cultiv legumele. De această In anul acesta am să cultiv din nou şi am făcut pînă _acum 15 paturi, calde
raionul lila, a început cu •mult elan lă- staţia de radiofioare. în care a vorbit *pe Mecanizatorii de la gospodăria agricolă meserie m -am îndrăgostit încă de cînd această suprafaţă cu ardei. Vreau să mă care aşteaptă numai să fie însămânţate.
murirea ţăranilor muncitori asupra măsu­ larg despre avantajele cultivării sfeclei de de stat Apoldul de Sus raionul Sebeş, au eram copil. Şi pentru aceasta am să vă
rilor luate de paintâd şi guvern în vede­ zahăr. Alţi agitatori au scris articole la terminat nu de mult . repararea a 12 povestesc cum am lucrat eu cultura ar­ sfătuiesc mai mult cu tehnicienii agrono­ In plus, am mai cumpărat de La coope-
tractoare K.D. 35, 12 pluguri de tractor, 5 deiului, de-am putut obţine recolte bogate
cultivatoare, 23 semănători de griu şi 58 anul -trecut. m i în această privinţă, deoarece doresc . rativă 1.000 kg.. îngrăşăminte arbifloiale
grape.
rea cointeresării lor la extinderea supra­ gazeta de perete în care au evidenţiat pe Aveam suprafaţa de 0,20 ha. destinată să obţin recolte mai bogate de ardei la pe care o să le împrăştiem pe teren, unde
Fruntaşă în această muncă este echipa pentru a o cultiva cu ardei.
feţei cultivate cu sfeclă de zahăr şi spo­ acei ţărani muncitori oare au încheiat condusă de tovarăşul Popa Ianoş care a hectar. vor fi plantate legumele.
terminat repararea la tractoare înainte cu In toamna anului 1953 am făcut o a ră ­
rirea producţiei la hectar. primii contractele, criticând în acelaşi timp. 4 zile de termenul fixat. S-au mai evi­ tură adineă îngropînd sub brazdă 9 care FERD EŞ IOAN- Credem că aşa o să obţinem o recoltă
denţiat în mod deosebit la munca de re­ de bălegar de grajd. Iam a mi-am pregătit ţăran muncitor din oraşul de varză timpurie mai bogată în acest an
Bupă prelucrarea hotărârii în adunarea pe acei care întîrziau să le facă. paraţii şi comunistul Cojocar Dumitru, seminţele de ardei, le-am condiţionat şi deoarece am oîştigat experienţă în Culti­
mecanizatorii F iter Ioan, Roth . Simion, le-am făcut proba de încolţire, apoi m-am Orăştie
deschisă de partid, fiecare agitator a pri­ Ca urm are a acestor -acţiuni, într-un Albu Ioan şi alţii. îngrijit de facerea răsadniţelor pentru a
scoate răsaduri, cât mai viguroase la plan­
m it sarcina de a convinge un num ăr de timp foarte scurt 44 de ţărani cu gospo­ Colectivul de mecanizatori din această tarea lor în grădină. C e recolte am obţinut varea ed.
gospodărie, a început să ajute în munca
3—<4 cetăţeni din circum scripţia unde lo­ dărie m ică şi mijlocie au încheiat con­ de reparaţii la tractoare şi gospodăria a- Semănatul ardeiului în răsadniţe l-am GlRJOB IOAN
gricolă de stat din comuna Galda de Jos, făcut prin 15 martie în rînduri. In răsad­
cuieşte să cultive în acest an sfeclă de tracte ou fabrica de zahăr din Bod. căreia i-a reparat pînă acum un tractor. niţe pământul l-am pregătit din timp. prin cultivarea verzei timpurii salariat al gospodăriei anexe a
Aveam pământ de mraniţă, adică o parte Spitalului unificat din Orăştie
zahăr. Agitatorii având un num ăr concret Organizaţia de bază a început mai tîr- Au terminat reparaţiile pământ, o parte gunoi mărunt ca făina şi In general legumele sânt un aliment de
o parte nisip.
de gospodari, indicaţi chiar şi cu numele ziu să îndrepte munca de lăm urire în spre Ţăranii muncitori din comuna Romos,
raionul Orăştie au term inat repararea în­ După însămânţarea ardeilor în răsad­
de organizaţia de bază, au putut fi urmă­ creerea unei asociaţii simple pentru cul­ tregului inventar agricol necesar însămîn- niţe pământul l-am bătut bine cu o seîn- bază în hrana omului. Pro^iicjie bogată de spanac
ţărilor de prim ăvară, compus ddn\: 80 plu­ . dură şi am acoperit geamurile cu rogojini, Pentru acest fapt, conducerea spitalului fa hectar
riţi ipu uşurinţă de felul cum se achită de tiv area'sfeclei de zahăr. Primii care şi-au guri, 5 semănători, 37 grape- şi aitele. ţinîndu-le închise timp de o săptămână.
nostru a, hotărât cu vreo cîţiva ani în ur­
sarcini. Prin faptul că unui agitator nu i făcut cererile către sfatul popular au fost Printre cei dintâi care şi-au pus la L a o săptămână am luiaţ rogojinele de pe
punct toate uneltele agricole, s în t: co­ geamuri şi am udat cu apă caldă pămân­
s-a !gepartdzat m ai m ult de cit 4 -gospodari agitatorii Olar Roman, Morar Constantin munistul Stănoiol Nicolae şi ţăranii ’mun­ tul însămânţat cu ardei. Aerisirea răsadu­ mă să formeze o gospodărie anexă, a In prim ăvara anului trecut, noi am în­
citori Ştefan Ioan. Hechel Aurel, Mihăi- rilor o făceam după cum era timpul. Cind cărei suprafaţă de pămînt să o cultive
s-a asigurat şi o muncă concretă, detailată. şi Olar Ştefan. Prin exemplul lor personal lescu Nicolae şi alţii. timpul era mai cald, făceam aerisirea mai numai ou legume. Cele mai frumoase re­ sămânţat o suprafaţă de 6,60 ha. cu spa­
multe ore, iar cînd timpul era mai rece, colte dintre toate legumele le-am obţinut
P rin tre agitatorii care au muncit ou şi în urma discuţiilor purtate de agitatori Pentru o recoltă bogată le aeriseam mai puţin. Plivitul buruienilor anul trecut la varza timpurie. Cum am nac din oare. 60 ari pentru experienţă.
în răsadniţe l-am făcut de trei ori. Repl- lucrat noi ? Din toamna anului 1953 aveam
răbdare şi pe baza cunoaşterii Hotăririi în term en de oîteva zile, încă 21 de ţărani Dornici de a obţine recolte, bogate in catul nu l-am executat deoarece semăna­ făcută arătura adîcică. Peste lam ă, ne-am Cum am lucrat această suprafaţă ? .Pri­
acest ’ an, ţăranii muncitori din comuna tul l-am făcut în rînduri mai rare (4—5 asigurat cu seminţe de bună calitate. P r i n '
Consiliului de Miniştri cu privire la spo­ muncitori şi-au făcut cereri pentru crea­ Dînaui M are transportă cu intensitate bă­ luna februarie, am făcut o platformă de ma dată am făcut o arătu ră.adîncă, toam­
legarul de grajd la cîmp. cm. distanţă unui de altul). Udarea răsa­ gunoi şi am făout răsadniţele peste ea. Pe
rirea producţiei de sfeclă de zahăr, se rea asociaţiei. durilor c făceam după cum se prezenta la începutul lunii martie, am însămânţat na, îngropînd sub brazde la un hectar' de
Pînă acum, ei au transportat 2.420 tone timpul. Cînd timpul era mai cald, le udam sămânţa de varză prin împrăştiere. De la teren pînă ,1a 4 vagoane bălegar de grajd,
numără tov. Olar Roman. El a avut sar­ După un scurt timp de la iniţiativa or­ bălegar la cîmp, depozitîndu-1 în grămezi de mai multe ori, iar cînd timpul era mai semănat şi pînă la răsărit, geamurile ră ­
pe o suprafaţă de 150 ha. teren. rece le udam mai puţin. In fiecare seară, sadniţelor-le-am ţinut acoperite cu rogo­
cina Să lăm urească printre alţii pe ţăra­ ganizaţiei de bază, agitatorii au chemat după ce apunea soarele udam din nou, cu jini ca să-şi păstreze căldura şi umezeala iar la cultura de experienţă (pe cele 0,60
Primii care au început transporturile la scopul de a nu se opări plantele. Prim ă­ mai bine. Cînd au început să răsară plan­
nul niljlocaş Pudaîţ Augustin, oare nu era la căminul cultural toţi producătorii de cîmp, sînt Comuniştii Tibescu Ioan (Dinu) vara. am arat din nou pământul făcând o ha) am îngropat sub brazdă 7 vagoane de
deputatul Păscuiescu Ioan, ţăranii mun­ arătură mai la suprafaţă. Prin luna mai,
în d a r cu avantajele producerii sfeclei de sfeclă d6 zahăr din sat, unde tehnicianul citori Ţîncu Avram, Ţîncu Ioan şi alţii. înainte de plantarea .ardeiilor am mai bălegar. s
a ra t terenul înc'odată şi l-am grăpat bine.
zahăr. In tr-o ' după masă, tovarăşul Olar Iham Gherbav le-a vorbit despre avanta­ Se pregătesc să cultive legume Peste iarnă ne-am asdgiurat cu sămânţa
Plantarea răsadurilor am făcut-o în stra­ de' spanac bine aleasă. In primăvară, am
Roman s-a dus acasă •la Puiuţ Augustin. jele pe care le au cultivatorii de sfeclă de Colectiviştii din Prioaz. se pregătesc să turi lungi de 5 m. şi late de 2 m. Intr-un
însămânţeze în răsadniţe numeroase va­ strat am făcut 6 rînduri, punând la un
In fcMsduiţiiie purtate cu dânsul i-a expli­ zahăr care se unesc în asediaţii simple pe rietăţi de legume. cuib două fire de ardei. Distanţa de plan­ făcut o grăpare terenului, iar pe ia sfîr-
tare între rânduiri am lăsat-o de 37 cm.
ca t -Că, dacă v a cultiva pe cei 25 de timp de doi ani. L a consfătuire s-a ară­ Ei au făout pînă acum 4 pături calde unul de altul, iar între cuiburi de 25—30 şitul lui februarie. în mustul zăpezii,' am
şi au transportat 12 care de bălegar de cm. însămânţat spanacul.
ari, repartizaţi de sfatul popular, sfe­ tat, printre altele, că asociaţia care ur­ grajd şi 8 care pământ bine afinat, pen­
tru alte tocuri de răsadniţe. Ardeii i-am prăşit — făoîndu-ie muşu­
clă de zahăr, v a avea urm ătoarele avanta­ mează a lua fiinţă în. Brănişca va putea roaie la cuiburi — întotdeauna după uda­ Spanacul l-am însămânţat în, rânduri cu
In aceste munci, s-au evidenţiat Colec­ rea -răsadurilor, cu scopul de a nu se eva­
je : v a fi scutit pe această suprafaţă de obţine pentru fiecare 10 tone de sfedă tiviştii Popa Ana. Dănilaş Nicolae şi Popa pora apa din sal. Prăşitul l-am făcut de tele, rogojinele le-am îndepărtat de pe
Viorica. trei ori în total. întreaga vară cit au stat
cotete obligatorii la produse vegetale, va oîte 3000 led; iar dacă asociaţia va ob­ ardeii în vegetaţie i-am udat de 12 . ori, geamuri. m arcatorul, lăsând distanţa între rânduri
Seminţele trebuie selecţionate la timp presărînd în acelaşi timp pe straturi pă­
prind gratuit 6 kg. de sămînţă şi îngră­ ţine numai 18.000 kg. sfeclă la hectar, vor mântul răm as de la răsadniţe ca îngră­ Peste noapte acopeream răsadniţele ou de 15— 20 cm. După însămînţare, am întors
Curăţirea seminţelor pentru însămînţă- şământ suplimentar.
şăminte chimice, dintre care numai '50% primi în total o sumă de 54 mâi lei, pre­ rlle de primăvară la cele cinci centre în­ rogojini pentru a nu intra frigul la plan­ m arcatorul cu colţii în sus şi am astupat
fiinţate în comuna M ărtiaeşti-Orăştia, se Cînd culoarea fructelor devenise lucioa­
o v a plăti şi aceasta cu preţul redus. cum şi 70 kg. zahăr gratuit după fiecare desfăşoară intr-iun ritm nesatisfăcător. să am recoltat ardeii, recoltând de pe su­ te. rândurile semănate. L a ră să rire a . spanacu­
¦- Preşedintele comitetului executiv..al-sfa­ prafaţa de 0,20 ha. 2.200 kg. ardei, varie­
D acă dumneata vei obţine o recoltă nu­ 10 tone de sfeclă, ceea ce a r însemna 1260 tului -popular -comunal împreună-cu,tehni­ Aerisirea pe timpul oind era frig, o fă­ lui, cînd începuseră să dea primele frun­
cianul agricol Cădaru Tiberiu, au lăsat să
m ai Se 4000 kg. sfeclă de pe această su­ kg. zahăr în mod gratuit. decurgă această lucrare importantă la voia ceam ridicând ferestrele de la un capăt şi ze, i-am făout o praşilă cu săpăliga printre

prafaţă, i-a explicat agitatorul, vei primi La întrebările agitatorilor despre cele­ lăsându-le repede jos, iar pe timp mai căl­ rînduri. .

gratuit 20 kg. zahăr şi 1000 lei. Din lalte avantaje pe oare guvernul le asi­ duros ferestrele le lăsam deschise timp de L a suprafaţa de 0,60 ha. cît o lăsasem

cantitatea de zahăr cuvenită 0,500 kg. se gură asociaţiilor de producţie a sfeclei de 2—3 ore. - însămânţată ou spanac pentru experienţă,

dă îndată după arătura adâncă, 1 kg. după zahăr, tebnioianui a vorbit despre faptul Pe măsură ce răsadurile începeau a creş­ pe lângă prăşit, am mad dat pământului o

însămînţaTea sfeclei şi un kg. după ce se că. statul pune la dispoziţie maşini .de te şi căldura ora mai mare, noi le udam cantitate de 30 kg. de azotat de amoniu.

măsoară suprafaţa contractată şi se exe­ semănat şi ajutor în Combaterea dăună­ mai mult. Oind firele de varză aveau L a 35—40 zsile de la semănat, cînd frun­

cută praşila a IlI-a . Restul ’ de 17,5 kg. torilor, lucru ce nu au acei ţărani care în­ 2—3 frunze, le-am fădut repioatul, du- zele rozetei erau bine dezvoltate l-am re­

zahăr se dă pînă cel m ai târziu la 15 de­ cheie contracte individuale ou fabrica. cîndu-le în alte răsadniţe ce le aveam editat. De pe suprafaţa de 6 ha. cît o

cembrie după predarea întregii cantităţi După această consfătuire încă 12 ţărani pregătite pentru repdcatul lor. Repicatui aveam însămânţat cu spanac, nod am re­

de sfeclă de zahăr. muncitori au înaintat sfatului popular ce­ l-am făcut pe timp noros. coltat 11.900 kg. la hectar, iar de pe su­

Agitatorul a mal vorbit şi de celeilalte reri pentru intrare în asociaţie. Acum, în Prin luna martie, am mai făout o a ră ­ prafaţa de 0,60 ha. lăsată pentru experien­

avantaje ce le asigură hotărârea. El a vor­ total, existau 36 de Cereri care înglobau tură la suprafaţa terenului, şi l-am gră­ ţă, am recoltat 22.000 kg., ceea ce ar veni

bit de posibilitatea de a cumpăra 1400 o suprafaţă .de 6 hectare de pământ. pat bine, iar prin 25 ale lunii am plantat la hectar 36.650 kg.

kg. borhot cu 14 lei la staţia de destinaţie, Ga rezultat al muncii politice desfăşu­ răsadurile de varză timpurie. In anul acesta, iarăşi cultivăm o su­

de faptul că de la sfecla de zahăr rămân o rată de organizaţia de bază, cu sprijinul Am avut o suprafaţă de 0,10 ha. plan­ prafaţă de 6 ha. ou spanac. Dar vrem să

mulţime de frunze şi capete care sînt tovarăşei Lucaci Irina, instruotoarea Co­ ta tă cu varză timpurie. Răsadul, l-am obţinem o recoltă ca şi cea obţinută de

foarte bune pentru hrana vitelor. înţele­ mitetului -raional de partid Iha, acum plantat in rînduri. la distanţă de 60 cm. la cultura de experienţă din anul trecut.

gând aceste avantaje tovarăşul Puiuţ Au­ oîteva zile a avut loc inaugurarea asocia­ unui de altul ş i . pe rând la distanţă de Am arat deja terenul din toamnă adînd,

gustul s-a dus împreună cu agitatorul la ţiei. In comitet au fost aleşi acei cultivatori 40 cm. şi am îngropat sub brazdă 6 vagoane bă­

sfatul popular unde a declarat, că este de sfeclă de zahăr care au avut în 'anii . Prăşitul l-am executat de 4 ori, iar de legar la hectar. Li pluş ne-am asigurat şi

de acord cu cultivarea sfeclei de zahăr. Ba trecuţi c'eie mai bune rezultate şi care to­ udat am udat-o de 6 ori în toată perioada cu îngrăşăminte artificiale în cantitate de

mai mult, tovarăşul Puiuţ a început să todată au depus cea mal intensă muncă ei de creştere. 150 kg., pe care să le împrăştiem pe teren

lăm urească şi pe alţi ţărani muncitori să pentru înjghebarea asooiaţiei, cum sînt P e la începutul lui iunie, vatza avea că- în timpul vegetaţiei spanacului.

facă le fel. tovarăşii Puiuţ Augustin, Maier Gheor- păţâni destul de îndesate şi am recoltat-o Sîntem siguri că aşa o să obţinem o

Tovarăşul Olar Roman nu e singurul a- ghe, Lazăr Mihai, Vasâu Ioan şi Vasiu De pe suprafaţa de 0,10 ha. am recoltat producţiei mai bogată la hectar în anul

gitator din Brănişca oare a procedat aşa. Sabin. 2.800 kg. ceea ce ar veni la un hectar acesta.

De fel au muncit şi tovarăşii Morar Con­ Astfel a' luat fiinţă asociaţia de oultiva- 28.000 kg. HOMORODEANU IOAN

stantin, Olar Ştefan, Ştef Viorel şi alţii. rea sfeclei de zahăr din comuna Brăniş­ In acest an. cultivăm din nou ^varză directorul gospodăriei anexe din

De pildă, agitatorul Josan Valentin, în ca. tim purie‘ dar pe o suprafaţă mai mare, comuna Lăpuşnic — raionul Ilia

afară de munca de lămurire de la om la I. RADOVTCI întâmplării şi n-au găsit timp să se preo­

cupe de ea.

Răspuns la chemarea la întrecere Unii ţărani muncitori dornici de a-şi SFAT AGRICOL
a gazetelor de perete curăţa seminţele din tâmp, au selecţionat,
pînă acum 6.000 kg. seminţe de orz de Producerea răsadurilor în cuburi şi ghivece nutritiv;
prim ăvară, borceag, ovăz şi ^altele. Dar,

Chemarea colectivelor de redacţie ale ou obiectivele propuse şi totodată colecti­ vorba proverbului: „Cu o rmdunică nu a. Producerea răsadurilor in ghivece b. Metoda producerii răsadurilor în care se umple cu amestecul d6 pământuri.
gazetelor de perete „Tractoristul“, „Agri­ vul nostru de redacţie îşi mai propune să se face prim ăvară“. Trebuie de urgenţă nutritive cuburi nutritive Romele se fac de obicei în forme de pă­
cultura Nouă“ şl „Recolta“ din comuna recruteze încă un număr de 15 corespon­ impulsionată această lucrare. Timpul în- trat. Numărul de goluri dintre scîndurele
M iercurea raionul Sebeş, către toate co­ denţi, pe care să-i instruiască prin 5 con­ senunţărilor a început să se apropie, şi nu Spre a putea obţine legume timpurii, Denumirea de cub nutritiv vine de la depind de dimensiunea răsadniţei. Ga să
lectivele de redaoţie ale gazetelor de pe­ ferinţe sau lecţii. De asemenea vom apare aşteaptă pînă se gândesc cei de la sfatul o importanţă deosebită o are metoda de faptul că pământul am estecat are o mare putem mai uşor scoate cuburile, rama tre­
rete din S.M.T.-uri, gospodării agricole de de două ori pe lună du suplimentul sa­ popular comunal să îndrume ţăranii mun­ producere a răsadurilor. cantitate de -substanţe nutritive şi i se buie să fie curată şi umedă şi să se des­
stat, gospodării agricole colective, înto­ tiric „Spinul“. citori pentru a-şi curăţa seminţele. dă forma de cub. Răsadul cultivat în atest facă uşor cele două părţi. Rama se aşează
vărăşiri agricole şi satele din regiunea Prin faptul că răsadurile se pot pro­ fel este de calitate bună, nu-şi pierde'for­ direct la locul unde urmează să produiem
noastră, pentru sporirea producţiei la hec­ Chemarea la întrecere a colectivelor de —oo°— duce cu 1—2 luni mai devreme în ră ­ ţarea cu ocazia transplantării, adică nu i răsad în seră sau răsadniţe, şi trebuie ca
tar, a fost prim ită cu mult interes de că­ redacţie ale gazetelor de perete din co­ sadniţe — prin aşa zisa „forţare“ în otteş- se rup rădăcinile. să avem grijă să reducem stratul de pă-
tre colectivul de redacţie al gospodăriei muna Miercurea o acceptăm şi sîntem con­ Tineri şi tinere, !tere şi dezvoltare, sourtăm perioada de v e­ inîht din seră sau din răsadniţe cu o gro­
noastre de- stat. vinşi că şi celelalte colective ale gazetelor getaţie şi obţinem astfel legume la timpul Cuburile nutritive au un amestec de sime egală cu a cuburilor.
de perete din satele raionului nostru vor înscrieji-vă în şcolile S.F.U . cind, dacă le-am semăna în cîmp nu ar pămînt de ţelLiă cu mraniţă. Cubul tre­
Analizând condiţiile de participare la face la fel. ajunge la deplină dezvoltare. buie să nu se spargă la transplantare dar După ce am umplut ou pămînt celulele,
întrecere prevăzute în chemarea colecti­ Direcţia Generală a Recrutării şi Repar­ să nu fie nici prea tare să Îngreuneze dez­ se face o gropiţă la mijloc în care se sea­
velor de redacţie ale gazetelor de perete Colectivul de redacţie al gazetei de tizării Forţelor de Muncă, anunţă că de O greutate vine insă din faptul că atun­ voltarea plantelor. M ărimea cuburilor nu­ mănă două seminţe din răsadul respectiv
din comuna Miercurea, noi sintem de acord perete din O.A.S. Galda de Jos lâ data de 1 martie 1955 se fac înscrieri ci cînd le transplantăm în cîmp, ele fiind tritive depinde de felul răsadului. Astfel la o adîncime de 0.5— 1 cm. L a . răsărire,
raionul Alba pentru şcolile S.F.U. — cărbune şi S.F.U. smulse din răsadniţe pierd aproape 95% pentru varză albă şi castraveţi, .cubul are trebuie să avem grijă s-o smulgem pe cea
— construcţii din întreaga ţară. din rădăoinile subţiri pe care apoi unele laturile de 5 X 5 X 5 cm., pentru conopidă mai slabă. Răsadul se mai poate semăna
In întâm pinarea zilei de 8 m a m e legume le refac cu greutate şi se dezvol­ de 6 X 6 X 6 cm., pentru roşii de 7)<[7)<[7 cm., în lăddţe şi apoi să se pună în cuburi.
In şcolile S.F.U. ale căror cursuri au o tă cu întârziere, altele nu le mai pot re­ iar pentru dovlecei şi pepeni 10X 10X 10 După ce am însămânţat, seminţele se a-
Femeile muncitoare din raionul Alba beta şi altele. Rezultatele concrete ale a - durată de 10 luni, elevii primesc în mod face şi se usucă. Din această cauză noi cm. coperă cu un amestec de trei părţi m ra­
întâmpină „Ziua de 8 Martie“, Ziua inter­ cestei, acţiuni s în t: 750 ore muncă volun­ gratuit hrană, cazare, îmbrăcăminte, pe avem pagube şi trebuie să înlocuim golu­ niţă şi o parte pămînt de ţelimă.
naţională a femeii cu însemnate realizări tară prestate dş aproape 100 de femei şi toată durata şcolii. De asemeni ei primesc rile prin noi transplantări. Cind vrem să lăsăm răsadul în cub să
în muncă. 800 metri şosea pe care s-au aruncat peT în mod gratuit cărţi şcolare, material edu­ se dezvolte mad multă vreme, (ca de e- Epoca cînd însămânţăm depinde de tim­
triş. cativ şi cultural, precum 'şi transport ul pe Această greutate se poate înlătura prin xemplu a verzei mai mult de 45 de zile şi pul la care plantăm răsadul la locul lui
Dăm mal jos oîteva din numeroasele C.fc\R. de la -domiciliu la şcoală şi de la a roşiilor mai mult de 55 zile), atunci cu­ în cîmp. Varza timpurie se însămânţează
realizări ale lor. In comuna Ia Oarda şcoală la întreprinderea unde sînt repar­ folosirea metodei ghivecelor nutritive. burile pentru varză se fac de 7 X 7 X 7 - cm., la începutul lud februarie, căci se plan­
tizaţi. iar pentru roşii de 10X 10X 10 cm. Dacă tează în cîmp după 25 martie, roşiile în­
Primăvara se apropie Harnicele gospodine pentru a întâmpina Ghivecele nutritive pot să fie ghivece nu le vom face aşa, atunci stânjenim creş­ tre 20—25 februarie, castraveţii se sea­
cum se cuvine „Ziua de 8 Martie“ au Elevii şcolilor S.F.U.-construcţii primesc terea plantelor. mănă mai tîrziu între- 10—15 aprilie, iar
Razele soarelui încălzesc tot, mai pu­ pornit acţiunea de ourăţire şi amenajare în primele două luni de şcoală o indem­ de flori propriu-zise de lut ars, ghivece bostănoasele între 25—30 martie.
ternic şi în curind verdeaţa proaspătă a a sediului căminului cultural din locali­ nizaţie lunară de 50 lei, iar în celelalte Cum se pregăteşte amestecul
primăverii, v a îm brăca din nou cîmpiile tate. opt luni, primesc 70% din contravaloarea din pămînt nears, sau, din carton (o cutie Cel mai bun component în amestec este Cantităţile de răsad necesare pentru un
ca în/tr-o haină de sărbătoare. De pe acum muncii depusă în timpul practicei. turba. Dacă nu avem, folosim mraniţă de heotar s în t: roşii timpurii 40.000—41.000 .
chiar gospodinele se îngrijesc să crească Cu mâini îndemânatice fem eile: Oiuc'u- de carton). In ghivece răsadul se replcă la răsadniţele din anii trecuţi. Se i-au ur­ bucăţi, varză şi conopidă, 24.000 bucăţi,
în gospodăriile lor cit mai multe păsări. deanu Elisabeta, Stoia Minerva, Bera Elevii şcolilor S.F.U .-cărixm e -primesc mătoarele cantităţi: 3 părţi mraniţă, 1 dovlecei 8.000—10.000 bucăţi, pepeni 7.000
Brinduşa, şi altele au înfrumuseţat loca­ 60 lei lunar în primele două luni de şcoa­ pînă la plantarea la locul definitiv. Ghi­ parte rumeguş, 1 parte pămînt de ţelină, bucăţi, iar castraveţi pînă la 50.000 bucăţi.
lă, iar în celelalte opt luni 80% din con­
vecele nutritive au în pământul lor ames­

tecate şi îngrăşăminte chimice ca : super-

fosfaţi, sare potasică şi azotat de amoniu.

Cînd vrem să le transplantăm la locul

Odată cu primele flori de- prim ăvară în lul de cultură din localitate, în oare oa­ travaloarea muncii depusă în timpul prac­ lor în cîmp, scoatem planta cu pămînt cu 0,5 -balegă de cornute. Ca îngrăşămînt mi­ Aplicînd aceste metode de producere a

curţile gospodinelor Tripşa Maria, Can- menii din sat îşi găsesc izvor bogat de în­ ticei. tot din ghivecele de lut ars şi o plantăm. neral, e bine să dăm 5 gr. de superfosfat răsadului legumicultorii au o seamă de
drea Aurora şi altele din comuna B ără- văţăminte. Tot ele, au mai curăţat loca­ Se pot înscrie la aceste şcoli tineri şi Cele cu ghiveci din pămînt nears se udă pentru fiecare kg. de amestec uscat la cu­ avantaje. Mad întîi, răsadul plantat la
banţi, zeci de puişori, ca nişte bulgări de lul grădiniţei sezoniere, care îşi va reîn­ bine în special ghiveciul şi se plantează burile pentru varză, castraveţi, pepeni şl locul ' definitiv are toată rădăcina întrea­
aur vor umple aerul cu piuitul lor. Pînă cepe activitatea în curind. tinere între 16—25 ani pentru S.F.U.-con­ cu ghiveci cu tot. La fel procedăm şi cu dovlecei, şi 7 gr. pentru roşii şi vinete. gă şi bine dezvoltată, pământul este prins
în prezent aceste gospodine au pus la clo­ strucţii, iar pentru S.F.U.-cărbune între cele de carton pe care le plantăm cu car­ Amestecul (după ce s-au pus părţile ară­ de rădăoini şi planta creşte ca şi cînd ar
cit aproape 100 de ouă. Cu gindul la viitorul fericit al 17—25 a n i ton ou tot, însă acestea nu se udă prea tate mai sus) se face î n . lăzi, saci sau fi fost semănată direct/ în cîmp, răsadul
copiilor mult pentru ca să nu se rupă cartonul coveţi, se adaugă supsrfosfatul şi apoi este puternic şi viguros deoarece a
L a fel ca şi ele alte gospodine ca F le- Cei ce doresc să se înscrie în şcolile pînă la plantare. In pămînt, cartonul pu­ apa, se amestecă cu grijă ca să nu fie nici crescut în pămînt bine îngrăşat, etc. De
şeru Angheldna. Vodca Maria, Mirza Lu- Femeile din Ighiu nu s-au lăsat nici ele S.F.U. trebuie să îndeplinească următoa­ trezeşte, iar rădăcinile plantei se întind subţire (să curgă) dar nici prea tare. asemenea, se exclud pierderile şi golurile
oreţia şi altele din comuna Sîntimbru, în­ mai departe dezvoltîndu-se. Obţinem prin Unele gospodării anexe din regiune pot să -î-n culturi, legumele le vom- avea cu cel
ţelegând importanţa sporirii numărului mai prejos. Tovarăşele: . Szabo Rozalia, rele c'ondiţiuni: această metpdă legume cu 15—^20 zile mai folosească betoniere la prepararea ames­ puţin 10—15 zile mai devreme, şi vor fi
de păsării, s-au îngrijit din timp de a pune — să fie sănătoşi, devreme. Dar şi mai bine putem să înlă­ tecului. mad m ari şi mai sănătoase.
cloştd, conştiente că această acţiune cons­ Hata Marta şi altele, în număr de 8, au turăm pierderile de la transplantare şi să
tituie contribuţia lor rodnică în Cinstea . — să fie ştiutori de carie, grăbim dezvoltarea legumelor prin o altă După ce avem amestecul, cuburile ' se Este de datoria tuturor celor care pro­
„Zilei de 8 Martie“. confecţionat pentru casa de naşteri' din — să aibă buletinul 'de indentitate (cu metodă, zisă : fac cu ajutorul unei rame tipar din lemn, duc legume să aplice aceste metode. Aşa se
compusă din două părţi ce se pot de­ vor convinge de avantajele agrotehnicei
Femeile la lucru comuna lor 8 cerceafuri şi 15 feţe de ştampila de Ieşire aplicată pe buletin, în monta. Fiecare parte are tăieturi în ea înaintate şi vor avea recoltă bogată de
cazul că a mai lucrat în vreo întreprin­ în aşa fel îneît se îmbină una cu alta, legume.
Dacă ai fi trecut acum o săptămână prin pernă. lăsând între ele lo cu l. în formă de cub,
comuna Cricău raionul Alba ai fi observat dere), Ing. N. CÎNDEA
o mulţime de femei lucrând cu spor la ? — să aibă dovadă de starea m aterială

Toate acestea or părea că sînt lucruri (pământ);
mărunte, lipsite de importanţă. Dar nu-i — să aibă livretul militar (cei care au
aşa. Sînt fapte simple, grăitoare, care
vorbesc despre conştiinţa nouă, care că­

repararea şoselei din comună. Lopeţile, lăuzeşte faptele oamenilor noştri noi. A - făcut stagiul militar). Primele două decade ale acestei luni au In prim ele două decade crări, ei au mai reparat 3 camioane şi două
greblele şi tîm ăcoapele erau mînuite cu ceastă conştiinţă a aprins şi în sufletele înscrierile pentru şcolile S.F.U. se fac constituit pentru cooperatorii meşteşugari turisme.
hărnicie de aceste femei vrednice femeilor noastre, care pînă mai ieri erau de la cooperativa „Unirea“ din Sebeş, un In acest răstimp ei au reparat 7 căin­
ca ie s-au angajat să întâmpine ou reali­ îndepărtate de la problemele vieţii so­ .prin secţiile raionale de reorutare şi re­ nou prilej de afirmare a voinţei lor de a ţe, 9 pluguri, 5 grape, 3 maşini de se- Tâmplarii şteau adus şi ei contribuţia la
zări noi Ziua internaţională a femeii. ciale, luminiţa vie şi caldă a dorinţei de partizare a forţelor de muncă, care func­ da un sprijin preţios bunei desfăşurări a m ănat şi un tractor. Ia cadrul altor lu­ îndeplinirea planului de producţie, reu­
a contribui din toate puterile pentru feri­ campaniei agricole de primăvară. nind să dea peste plan, mobilier special
In fruntea acestei acţiuni au stat femei­ cire şi bunăstarea poporului. ţionează în fiecare reşedinţă de raion din pentru 5’ bucătării, 10.000 cutii farmaceu­
le m uncitoare: Magda Maria, Băi ţa Elisa- ţară. tice şi 76 m p. uşi şi ferestre.