Page 32 - 1955-02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 456

Acum zece ani /şoooooooooooooooooooooooo< oooooooooooooooooooocxx> ooooo< x> oc Începerea d e ra ie rilo r în Bundesfagu! de ia

Au cerut pedepsirea criminalilor de la Berna I Bonn în problema acordurilor de ia Paris

Se împlinesc! zece ani de la zdrobirea, cialist în' industrie şi comerţ şi cu o agri­ Oamenii m uncii de diferite naţio­ jurist şl lucrător în aparatul de BERLIN (Agerpres). — In dimineaţa Wdlli Brandt (P.S.D.G.) â expus opinia ma-*
la 24 februarie 1945, â odiosului complot cultură nouă, socialistă, in continuă dez­ nalităţi din regiunea noastră, au stat, a continuat vorbitoru l,'cer ca zilei de 24 februarie au început în Bun- joriteţii şi minorităţii din comisie cu pri­
al imperialismului am ericano-englez în voltare, este în plin avânt, se făureşte o prim it cu nespusă u ră vestea atacu­ bandiţii care au săvîrşit crim a de destagul de la Bonn dezbaterile în a doua vire la intrarea Republicii Federale în
complicitate cu regele, partidele istorice şi cultură nouă, naţională în form ă şi socia­ lui crim inal săvîrşit de lepădăturile la Berna să fie predaţi autorităţilor citire în problema ratificării acordurilor N.A.T.O. şi Uniunea Europei occidentale.
călăul fascist Rădescu. listă. în conţinut, se întăreşte alianţa din­ fa sciste şi legionare fu gite din ţara noastre unde să fie judecaţi pentru de la Paris. ’ Prim ul a luat cuvântul depu­ Kanl Pfleiderer a vorbit despre acordul
tre clasa muncitoare şi ţărănim ea munci­ n oastră, îm potriva L eg a ţiei R.P.R. la tot ceea ce au com is" Au m ai luat tatul Oaiilo Schmid, vicepreşedinte al Bun- în problema Saarului.
Februarie 1945. Glorioasa A rm ată Sovie­ toare, bază de neclintit a regimului demo- Berna. A ceastă profu n dă indignare, cuvîntul tovarăşii V iţionescu Ioan destagului, care a prezentat în numele
tică; vărsîndu-şd sângele pentru eliberarea crat-popuiar definitiv consolidat, frăţia ei şi-o exprim ă în cadrul a diferite care a propus adunării un moment partidului social-dem ocrat o moţiune în P e marginea dezbaterilor a luat apoi
popoarelor dă ultimele lovituri nimici­ dintre naţionalităţile’ conlocuitoare este un m itinguri şi adunări unde pe lîngă de reculegere în m em oria lui A urel clare se cere amânarea dezbaterilor în pro­ cuvântul deputatul social-demoorat Weh-
toare fiarei fasciste. Războiul se apropie fapt de nedezminţit, poporul se bucură de faptul că înfierează acest atac ban­ Şeţu, care a căzut eroic la datorie, blema acordurilor de la Paris şi ţinprea ner care a arătat că problema germană
de sfârşit. Cercurile imperialiste am eri- o reală independenţă şi suveranitate na­ ditesc, cer cu hotărîre ca acei asa­ Buza A lexandru, D ragom ir G rigorie, de tratative între cele patru puteri înainte trebuie reglementate printr-o 'înţelegere
oano-engleze fac încercări disperate pen­ ţională, de cele m ai largi drepturi şi liber­ sini a lui A urel Şeţu să fie extră­ ştefani Ioan şi alţii. de ratificare. După aceea a urmat la tri­ între est şi vest. Germania reunifioată, a
tru a înăbuşi lupta popoarelor din ţările tăţi democratice. Anul acesta,- ultimul an daţi patriei. bună deputatul creştdn-demoorat Kunt subliniat el, trebuie să adere la un sistem
eliberate de către Arm ata Sovietică pen­ al primului nostru cincinal, v a constitui Cu profundă indignare au prim it Kiesinger, preşedintele comisiei de afeceri de securitate, colectivă. „Nu trebuie, a
tru dobândirea independenţei naţionale şi un an de noi succese pe caisa înfăptuirii A sem en ea m itinguri au avut loc vestea atacului de la B erna şi ţă­ externe' a Bundestagului. El s-a dedat la spus el, să minimalizăm importanţa decla­
cucerirea de reforme democratice. politicii economice a partidului nostru de pînă în prezen t în 10 localităţi din ranii m uncitori din com una Dobra. atacuri împotriva partidului sooial-demo- raţiei sovietice că, după ratificarea acordu­
dezvoltare armonioasă a tuturor ramurilor raionul llia la care au participat Protestind cu toată tăria îm potriva crat, declarînd că partidele coaliţiei de la rilor de la Paris, tratativele dintre cele.
înspăimântaţi de puternicul val revolu­ economiei naţionale, a dezvoltării. conti­ p e s te 40.000 o a m e n i a i m u n cii, c a r e acestui atac neruşinat îm potriva le­ Bonn vor urina oalea. acordurilor de la patru puteri vor fi lipsite de obiect“. Vor­
ţionar în continuă creştere, de .alianţa ce nue a sectorului socialist în agrioultură, a au condam nat cu tărie pe autorii gaţiei n oastre din E lveţia, ei ş-au Paris. M ajoritatea din Bundestag a res­ bind în numele aşa-numitului „Bloc al re­
se închega între d asa muncitoare şi •ţă­ dezvoltării ştiinţei, artei şi culturii, a creş­ atacului asupra' legaţiei noastre din lu at a n g a ja m e n tu l s ă c o n trib u ie şi pins propunerea privind 'amânarea dezba­
rănimea muncitoare, sub conducerea par­ terii bunăstării oamenilor muncii de la Elveţia. mai mult la în tărirea cap acităţii de terilor. Au luat apoi cuvântul cei trei ra ­ fugiaţilor“ (partid din coaliţia guverna­
tidului. în condiţiile eliberării ţării noas­ oraşe şi sate. apărare a patriei noastre. A stfel, portori ai comisiei de afaceri externe. Hans
tre de către Armatele Sovietice, a luptei A cum cîteva zile în sala „Gh. Do- s-au angajat să intensifice şi m ai Furier a prezentat textele privind statutul mentală) deputatul Seebohm a declarat că
pentru sprijinirea războiului antihitlerist, Poporul nostru nu uită nici o clipă că ja" din com una Ilia, a avut loc un m ult pregătirile pentru buna d esfă­ de ocupaţie şi staţionarea trupelor străine.
pentru refacerea economiei distruse, de toate aceste succese sînt rezultatul elibe­ m iling de protest în care cei peste şurare a cam paniei agricole de pri­ cea mai m are parte din membrii .fracţiunii *
război şi de jaful hiitilerist, pentru demo­ rării noastre de către glorioasa Armată 300 de particip an ţi au condam nat cu m ăvară, p recu m şi să con tracteze cu
cratizarea ţării, pentru reforma agrară, Sovietică neprecupeţitului şi m ultilatera­ tărie acest atac banditesc. s tatu l s u p r a fe ţ e tot m a i m a r i cu parlamentare a acestui partid vor vota
imperialiştii, mână în mină cu duşmanii lului ajutor frăţesc al Uniunii Sovietice, sfecla de zahăr.
înverşunaţi ai poporului dinlăuntrul ţării, întrajutorării cu celelalte ţări surori de Tovarăşul procuror M agda Ştefan împotriva protocolului privind Saarul.
pun la oale lovitura unei dictaturi fasciste democraţie populară, relaţiilor de tip nou, luîfid cuvîntul, a arătat printre a l­ M itinguri de protest îm potriva
şi readucerii ţării în situaţia de semico­ socialiste, statornicite între ţările lagăru­ tele „Atacul gangsteresc de la Ber­ m îrşav u lu i {a ta c d e la B e r n a au m a i Cuvîntarea radiodifuzată a preşedintelui
lonie a imperialismului amerioano-englez. lui socialist, luptei neîncetate pentru dez­ na, care a avut loc cu sprijinul Gu­ avut loc în raionul Ilia şi în com u­ R. D. Germane, Wilhelm Pieck
voltarea relaţiilor cu toate ţările, pentru vernului elveţian şi al im perialişti­ nele Brănişca, C ertej, Lăpuşnic, Zam.
Poporul muncitor nu este însă surprins, slăbirea încordării internaţionale şi lărgi­ lor am ericani, este o încălcare gro­ în satele Troiţa, Băiţa, etc. BER LIN (Agerpres). — A.D.N. trans­ noastre. Fiecare german, şi în speoial fie­
încercatul său îndrumător, partidul revo­ rea frontului păcii. solană a dreptului internaţional. Ca
luţionar al clasei muncitoare, îl conduce
pe o cale sigură, care nu Cunoaşte înfrân­ Fireşte, poporul nostru nu uită nici o mite : care deputat al Bundestagului, trebuie
geri. Masele populare, sub conducerea co­ clipă de asemenea, că duşmanii săi, duş­
muniştilor, îşi intensifică ofensiva 'în în­ manii tuturor popoarelor oare şi-au scutu­ Asasinii lui Şeţu să-şi primească răsplata L a 23 februarie, Wilheim Pieck, preşe­ înainte de a lua această hotărâre, să-şi
treaga ţară. lin Capitală uriaşa demons­ rat definitiv jugul exploatării, nu privesc
traţie a celor peste 500.000 de oameni ai cu ochi buni succesele noastre, viaţa nouă dintele Republicii Democrate Germane pună întrebarea : care sînt •scopurile . şi
muncii care cereau izgonirea guvernului ce ne-o făurim. încercările lor de a lovi
Rădescu şi instaurarea unui guvern de­ în interesele noastre, în libertăţile Cuce­ In raionul A lba, au avuU loc. nu­ L a vestea m îrşavului atac, de a- s-a adresat într-o cuvântare radiodifuzată consecinţele acordurilor de la Paris.-? :
mocratic, departe de a se lăsa intimidată rite devin cu atît mai disperate cu cât Şi
de potopul de foc revărsat asupra-i din a r­ succesele noastre- se consolidează şi se dez­ m eroase m itinguri de protest în ceea şi m în ie ' au fo st cuprinşi şi poporului german, în legătură cu exam i­ Pieck a subliniat că • tocmai - acum
mele automate ale călăilor fascişti postaţi volta. Mârşavul atac banditesc săvîrşit zi­
la ferestrele palatului regal şi ale Minis­ lele trecute îm potriva Legaţiei din Berna care oam enii m uncii au înfierat n e­ m uncitorii şi funcţionarii cooperati­ narea în a doua citire a acordurilor de. la este necesar maximum de energie şi ho­
terului de Interne, se angajează dimpo­ a ţării noastre de către un grup de fas­
triv ă să nu înceteze lupta, până la aduce­ cişti români, trădători de patrie şi alte ele­ cugetatul atac săvîrşit de un grup v ei „îm brăcăm in tea" din oraşul Al- Paris. în Bundestagui de la Bonn. tărîre pentru a desfăşura ou atîta forţă
rea la cârmia ţării a unui guvern pe vrerea mente criminale este una din multele în­
poporului!, şi nu duşman al acestuia. Aşa cercări de a lovi în interesele ţării noas­ de legionari fugiţi din ţara noastră, ba-Iulia. In cadrul m itingului de In cuvântarea sa, Wilheim Pieck a spus': m işcarea populară îm potriva acordurilor
cum arată tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- tre, ale poporului nostru, ale păcii. Uită
Dej ...„poporu l n ostru a z ă d ă rn icit m a n e ­ însă duşmanii aceştia, sprijinitorii şi ins­ asu pra Legaţiei. R.P.R. din Elveţia. protest la care au participat, ei au In faţa întregului popor german, mă * de la Paris-, împotriva raînarm ării şi p re- .
vrele re'acţiunii grupate în ju ru l regelui piratorii lor, că România de astăzi nu mai
şi a zdrobit lovitura de stat bazată pe este o ţară lipsită de apărare, iar poporul A stfel, m u n citorii, te h n ic ie n ii . şi arătat că crim inalii de la B erna nu adresez în primul rînd deputaţilor Bun­ gătiriior militare^ încât această m işcare să
forţa arm ată, p e care coaliţia reacţionară nostru liber nu m ai zsaCe în înapoierea în in gin erii d e la S.M.T. A lba-Iu lia, sînt altcineva decît elem entele fa s­
o pregătise îm potriva dem ocraţiei popu­ care l-au ţinut. România nouă, factor ac­ adunaţi într-un m iting de protest, ciste fugite din ţara noastră, care destagului oare încep la 24 februarie e x a ­ biruie toate piedicile.'
lare. A ceasta a fost etapa revoluţiei agra­ tiv în m arele şi puternicul lagăr al păcii şi-au exprim at revolta fa ţă de acei astăzi sînt slugi credincioase spio­
re, antifeudale, antiim perialiste. L a putere în fruntea căruia se află marea Uniune care neputîndu-se îm păca cu reali­ najului am erican. Printre cei care minarea în a doua citire a aşa-ziselcr acor­ Acordurile de la Paris .trebuie să fie
a venit un guvern dem ocratic, în care cla­ Sovietică şi Republica Populară Chineză, zările regim ului nostru dem ocrat- au luat cuvîntul a fo st tovarăşul
sa m uncitoare avea rolul conducător". este o ţară independentă cu un popor su­ popular, se dedau la tot felu l de duri de la Paris. Deputaţii Bundestagului respinte, pentru ca Germania să fie uni­
veran, un popor trezit la viaţă nouă, care. acte m urdare şi lipsite de orice ra­ Opreanu Teodor, preşedintele coope­
A u trecut de atunci zece ani. Succesele respectă libertatea celorlalte popoare şi va ţiune. In cadru l acestui m iting a rativei, care în num ele întregului v or trebui să ia o hotărîre de o uriaşă im­ ficate în Condiţiile democraţiei, păcii şi
pe care le-a obţinut în anii aceştia poporul şti să-şi apere şi libertăţile şi cuceririle luat cuvîntul tractoristul M arcu său colectiv de muncă, a cerut ca
muncitor din ţara noastră sub conducerea sale oiidecîteori ¦duşmanii vor încerca să lo a n , c a r e a ceru t c a u c ig a şii lui actul bestial săvîrşit de elem entele ¦ portanţă pentru viaţa şi viitorul naţiunii libertăţii.
şi îndrum area partidului dovedesc juste­ uneltească împotrivă-le. Aurel Şeţu să fie judecaţi de po­ fasciste să fie pedepsite conform
ţea politicii partidului, politică-’ ce reflectă porul nostru m uncitor care le va . legilor în vigoare. Apelul autorităţilor din Tailanda
şi se identifică cu interesele poporului. F . HORIA da răsplata bine m eritată. Au m ai adresat pungaşilor şi hoţilor de buzunare
Economia ţării cu un puternic sector so- luat cuvîntul fieraru l T opirceanu A sem en ea m itinguri d e p rotest şi
cu ocazia conferinţei S.E.A.T.O.
condam nare a crim inalilor de la
L a 23 februarie ziarul belgian „Peu- mentară ordine în oraş. In apelul adre­
lo an şi alţii. M itingul a fo st în che­ Berna, s-au m ai ţinut în raionul ple“ a publicat o ştire din care reiese că sat populaţiei- oraşului se spune, „în tim ­
în legătură ou sosirea la Bangkok, a unor pul acestei săptăm îni copii goi nu vor fi
iat prin adoptarea în unanim itate a A lba la în treprin derea „Ardealul", străini, la conferinţa reprezentanţilor ţă­ ad m işi p e străzi". După cum arată ziarul
rilor participante la blocul agresiv pen­ în continuare, pe străzile" din Bangkok
unei m oţiuni de protest, în care cei întreprinderea de construcţii, Com­ tru sud-estul Asiei (S.E.A.T.O.), autorită­ circulă în prezent maşini -pe care sînt
prezenţi asociindu-se N otelor Gu­ p lex u l C.F.R. Teiuş, p recu m şi în ţile din Tailanda adoptă măsuri extrao r­ m ontate difuzoare din oare răsună che­
vernului nostru, cer extrădarea cri­ dinare pentru a ascunde mizeria oameni­ mările : „Pungaşi ! H oţi de b u z u n are! Cu
lor muncii din capitala Tailandei şi pen­ ocazia con ferin ţei S.E.A.T.O., fiţi buni să
m inalilor. alte localităţi. tru a asigura în această perioadă o ele­ n u ie ş iţi în a c e a s tă s ă p t ă m în ă ' din c a s e !"

oooooooooooooooooooooooo oooooooooo ooooooooooooooooooooooo«

Fontă peste plan Voinţa noastră de pace va învinge

In luna aceasta, de la 1—16 februarie, Obţinerea acestor rezultate se datoreş- Deşi sînt -tânăr în vârstă numai de 22 Noi invalizii care ne purtăm - corpul arma
furnailiştii de la Călăn au reuşit să dea te aplicării măsurilor tehnico-crganizato- and,- am cunoscut din plan grozăviile răz­ schilod în bastoane sau cărucioare, ştim si arma obişnuită
cu 11,9% mai m ultă fontă peste plan. Echi­ rice luate de către conducerea sectorului boiului trecut. In timp ce păr: iţii şi fraţii ce -a însemnat războiul şi ne ridicăm cu
pa condusă de tovarăşul B îra Gheorghe cu şi a uzinei. Printre acestea se nu m ăra: noştri mai maxi luptau şi îşi pierdeau tărie glasurile împotriva acelora ce ne a-, de general-maior N. TALENSKI
prim-topitorul Mihăilesou Gheorghe de la efanşarea arm ăturilor de aer- cald de la viaţa pe front, nod, ced din spatele fron­ meninţă cu un nou război.
furnalul cir. 1, a înregistrat în acest in­ tului, duceam o viaţă de mizerie, îndurând (urm are din num ărul 'trecut) vituri poate chiar mai puternice.
terval de tim p o depăşire a planului de furnale, pregătirea din timp a pieselor d.e foame şi frig. Semnăturile noastre, aşa cum cíele de­
producţie de 9% , iar echipa tovarăşului schimb în vederea reparaţiilor planificate, puse pe Apelul- de la Stockhodm au for­ Pentru omenire, şi în primul rînd pen­ Războiul modern nu este un război din
Moraru Ioan ou prim -topitorul Bokoş An­ Suferinţele acestea n -au fost deaj uns. ţat imperialiştii americani să nu foloseas­
ton' de la furnalul nr. 2, o depăşire de curăţirea -cauperedor conform graficului, că arm ele de exterm inare în m asă asupra tru popoarele Europedv nu există şi nu secolul al X V III-lea sau al X lX -ie a , cînd
26%. prelucrarea metodei sovietice Filipov cu Mulţi dintre noi m icuţi fiind, am fost popoarelor Asiei, nu vor întîrzia nici acum
fiecare schimb poate exista deosebire între folosirea ta c­ teatrul operaţiunilor militare cuprindea
tentaţi de diferite obiecte explozive, arun­ iCî ’
tică şi folosirea strategică a armei atomice. zone relativ mici. Războiul modem cu­
cate de armatele hitleriste care ridioîn- să-şi dea roadele.
mmm GRĂDINARU MULAI Cercurile imperialiste agresive au nevoie prinde spaţii u ria şe ; el se caracterizează
du-le de jos ne-au lăsat urme adînci pe
corp şi în suflet. elev invalid Şcoala profesională
specială nr. 12 Sebeş

să scoată în evidenţă această deosebire prin lovituri adînci, nimicitoare, m ai pu­

întăresc semnăturile lor pe Apelul Păcii inexistente sau în orice caz neesenţială ternice şi mai mari chiar decît în perioada

pentru a dezorienta masele populare care celui de al doilea război mondial. După

Din activitatea sportivă a regiunii Cină doi se ceartă, Ţăranii muncitori din comuna Sălaşul muncă voluntară. In satul Nucşoara, s-a lupte împotriva pregătirii războiului ato­ cum ne permite să credem întreaga dez­
noastre al treilea ciştigă... Superior raionul Haţeg, semnând Apelul Construit un pod peste apa Nucşoarei
de la Viena* şi-au luat o serie de anga­ urmîhd ca iii scurt timp să construiască mic, pentru a înlesni pregătirea şi dezlăn­ voltare a artei militare, una din particu­
jamente, dintre oare unele au şi fost în­
deplinite, pentru a întări astfel şi .mai mult încă trei podeţe. ţuirea unui astfel de război, dând impre­ larităţile unui al treilea război mondial,
semnăturile lor şi a contribui la întări­ Locuitorii satului de centru Sălaşul Su­
Z ilele trecute, s-au desfăşurat în m a­ Z icătoarea asta nu e nouă pentru ni­ rea patriei noastre. sia că cel puţin arm a atomică nu se deo­ dacă acesta a r fi dezlănţuit de cercurile
perior, au hotărât să construiască un pod
joritatea cercurilor de raion, întreceri­ m eni. E a s-a născut din bogăţia cuge­ Astfel, ţăranii muncitori din satul Să­ peste apa Sălaşului .Care să facă legătura sebeşte «câtuşi de puţin de tipurile clasice agresive ale puterilor occidentale, ar fi în
laşul Inferior, au aşternut şi nivelat pes­ între dispensar şi staţionarul medical al
le d e şah din cadru l etap ei a 111-a a tului străm oşesc, p e baza unor ex p erien ­ te 500 m.c. de piatră pe şoseaua dintre sa­ comunei. de armament. Acesta este adevăratul mod inevitabil o nouă lărgire a zonelor o-
tele Sălaşul Inferior şi cel Superior. De
S partachiadei de iarnă a satelor. In ra­ ţe îndelungate, sim ţite am ar pe proprie asemenea, au desfundat şanţurile pe o dis­ Prin muncă, înţeleg ţăranii muncitori sens şi scop al căutării unei baze „teo­ peraţiunilor m ilita re ; ele vor cuprinde c
tanţă de peste 4.000 m. din comuna Sălaşul Superior să-şi întă­
ionul Sebeş, de pildă, au participat peste piele. rească semnăturile lor pe care le-au pus retice“ a deosebirii dintre strategie şi ta c­ m are parte a globului pământesc inclu­
Ţăranii muncitori din satul Petros, s-au pe Apelul de la Viena.
20 *d e con cu ren ţi, r ep r e z e n tîn d 10 c en ­ N u e m u ltă v r e m e d e cîn d , c a o con ­ angajat să construiască 3 poduri prin tică în ceea ce priveşte arm a atomică. Fap ­ siv teritoriul S.U.A. De aceea, acele ele­
NĂSTASE ANDREI
tre de comună. Concursul a fost urm ărit firm are a faptului că ce e adevăr trăieş­ corespondent, voluntar tul însă că ou asemenea exerciţii, se în­ mente ale cercurilor guvernante- din ţările

cu m ult interes de zeci şi zeci de spec­ te m ereu, ea a trium fat în că odată în deletnicesc reprezentanţii diplomatici ai occidentale oare sînt capabile încă să apre­
tatori. C ele m ai bune rezultate au fost satul Boz, com una Brănişca, raionul Ilia.
puterilor care stau în inin tea blocului at­ cieze în mod lucid evenimentele, sînt in­

obţinute de A na Bicu, din colectivul Cei doi care s-au certat au fost direc­ lantic, -trebuie să fie un avertism ent pen­ teresate în a . participa la lupta pentn

„R ecolta" Şugag şi Ilie R odeanu, din co­ torul căm inului cultural şi un zugrav, ia r tru toţi partizanii păcii, pentru toţi cei înlăturarea primejdiei unui război atomii

lectivul „Recolta" Poiana. cel cu cîştigul a fo st tovarăşul secretar oare luptă împotriva pregătirii unui nou nimicitor

'k a l s fa tu lu i p o p u la r com u n al, p e n u m e război mondial. însuşi faptul că cercurile agresive aii

Din iniţiativa cercului pedagogic al Gîndac. Lucrurile s-au p etrecu t a ş a : di­ In ciuda fantelor evidente, organizatorii S.UjA. şi aite aliaţilor lor din Europa oc­

profesorilor d e educaţie fizică din raio­ rectorul de cămin, s-a înţeles cu zugra­ Minorităţile naţionale semnează Apelul Păcii şi apologeţii pregătirii unui aou război . cidentală sînt nevoite să recurgă la camu

nul P etroşani; a fost organizată Sparta- vul despre care e vorba, pentru ca aces­ atomic’ împotriva Uniunii Sovietice şi ţă­ flaj, la diferite manevre de subterfugi

chiada pionierilor şi şcolarilor la m ai ta din urm ă să spoiască sala căm inului Zilele trecute, în comuna Apoldul de Buchetul l-a înmânat tovarăşei Maţuga rilor de democraţie •populară încearcă în juridice pentru traducerea’ în viaţă a pro
Sus, raionul Sebeş, a început campania de Irina, de naţionalitate maghiară. Ea era
m ulte discipline sportive, în toate şco­ cultural. Ca drept avans, directorul de strângerea semnaturilor pe Apelul Păcii. conducătoarea echipei. fel şi chip să prezinte drept agresor şi lectelor lor, dovedeşte m area forţă a miş
L a deschidere, au participat peste 600 de
lile e le m e n ta r e din V a le a Jiu lu i. L a c ăm in i - a d at su m a d e 100 le i. P in ă aici locuitori. Dintre aceştia, aproape jumătate ' — Poftim tovarăşe — a spus atunci gos­ declară că în lupta pe oare ei sînt, chi­ carii maselor populare împotriva primej
erau de naţionalitate germană. podina Pihler. Florile astea, fad, parcă, să
gim nastică, cele m ai bune perform an ţe au toate bune. N ecazul însă, a pornit de simţi mai mult că trăieşti în pace. Ai timp purile, nevoiţi să o ducă împotriva aces­ diei unui nou război, împotriva primejdie
Preotul german W agner Wilheflm, în să te ocupi şi de ele. Pe timpuri, nu ne
fo st'obţin u te de elev ele şcolii nr. 1 din acolo că zugravul, din anum ite pricini limba maternă, a vorbit despre pericolul mai stătea gândul la flori. Şi pentru ca tui „agresor“, o singură arm ă este eficientă unei agresiuni atomice.
unui eventual război atomic, îndemnând acele zile grele să nu se mai întoarcă, vă
Lupeni, iar la băieţi, de echipa rep re­ num ai de dum nealui ştiute, nu a m ai populaţia germană să-şi dea semnătura rog să mă treceţi şi pe mine pe Apelul şi anume — arm a atomică. Este evident că atomiştii sînţ siliţi si
pe Apelul Păcii. In numele tineretului ger­ Păcii. Nu, vreau ca să fie aruncată acea
zentativă a aceleiaşi şcoli. venit să execute lucrarea la care se an­ man din această comună, a luat cuvîntul bombă oare se spune că nu lasă să trăias­ Contrar judecăţii sănătoase, ei descriu în ţină seama de această forţă.
utemistul Faieri Samoilă şi directorul şco­ că nici flori de cum să mai trăiască oa­
L a întrecerile de şah din cadrul acestei gajase şi nici banii nu i-a m ai dat îna­ lii elementare germane, Fizi Carol, care au meni. Am şi 8 Copii. Pentru viaţa lor fe­ fel şi chip eficienţa propriilor lor arm e a - . De aceea, sarcina în rezolv area, cărei*
vorbit despre bucuria şi drepturile, pe care ricită şi pentru pace semnez cu dragă ini­
spartachiade, cele m ai bune perform an ­ poi. A şa stînd lucrurile, prim ul a început Ie au în patria noastră liberă, spunând cu mă Apelul. tomice, ascunzând populaţiei ţărilor capi­ sînt interesate milioane de oameni const
hotărâre că, dacă va fi nevoie, vor şti
ţe au fost obţinute, în ordine, de şcpala a striga după al doilea „dă banii", al doi­ cum să apere independenţa patriei pe al Şi gospodina Pihler, şi-a pus semnătura taliste că vor să folosească această armă acum în a intensifica şi mad .mult lupt
cărui teritoriu trăiesc şi unde au aceleaşi pe Apelul Păcii.
nr. 1 Lupeni, şcoala nr. 1 V ulcan şi şcoa­ lea a în ceput a răspun de „nu ţi-i dau" drepturi cu toţi locuitorii. atomică împotriva unei ţări care şi ea dis­ împotriva pregătirii unui nou război, îm
P e acelaşi Apel, au semnat şi cetăţenii
la nr. 1 P etroşan i. j şi sfad a a fost gata. După mdtinguD de deschidere s-au for­ germani Sonlaitner Maria, Sonladnter Hanţ, pune de aceeaşi arm ă şi care, pe lingă a- potriva cursei înarmărilor, pentru interzi
m at echipe care au mers în circumscripţii K ir Andrei, Eder Samoil şi mulţi alţii.
Com petiţia organizată de către com ite­ In fa ţa acestei situaţii, ce şi-a zis to­ pentru strângerea semnăturilor pe Apelul ceasta, este cel puţin tot atât de iscusite în cerea războiului atomic. In acelaşi timj]
Păcii. Ou toţii au întîmpdmat cu bucurie echipa
tul raion al C.F.S. P etroşan i „Triatlon varăşu l G îndac secretaru l s fa tu lu i: de strângere a semnăturilor pe Apelul mânuirea ei. Dedîndu-se la acte de provo­ toate forţele iubitoare de pace trebuie s
IN CIRCUM SCRIPŢIA 16-a Păcii. •
G.M.A." a găsit în u ltim a v r e m e un — C e -a r fi s ă - i îm p a c ? I n m in te îi Circumscripţia 16-a din Apoldul de Sus, care în vederea dezlănţuirii unui război manifeste cea mai m are vigilenţă pentr
este populate în m ajoritate de cetăţeni LA MIERCUREA
puternic răsunet în rîndurile colective­ veni zicătoarea de care am pom enit m al de origină germană. atomic, liderii blocului agresiv a l Atlanti­ a demasca din timp maşinaţiunile cerci
G echipă din care făceau parte tânărul Oa şi în comuna Apoldul de Sus, co­
lor sportive din V alea Jiului. A stfel, un sus şi acest lucru îl făcu t să nu m ai stea Ditrich Hanţ, invalidul de război Luci muna Miercurea este populată de romîni cului de nord condamnă ei înşişi la ne­ rilor agresive ale imperialismului mondi
Ioan de naţionalitate germană, şi alţii a şi germani.
n u m ăr d e 84 a sp ira n ţi F.G.M .A. d in L u ­ la în d oială . „O perativ" <ţin fir e , c h e m ă venit şi în această circumscripţie pentru numărate sacrificii în primul rind popu­ şi a preîntâmpina la timp orice aven tu:
a strânge semnături •pe Apelul Păcii. Din primele zile după începerea campa­
peni şi-au trecut cu această ocazie nor­ im ediat pe zugrav la el şi fă ră prea Din om în om vestea aceasta a fost niei de strângerea semnăturilor, peste 600 laţia din ţările lor. punând în !rpare .pri­ oare nu pote aduce decît nenumărate n<
aflată de toţi. Gospodina Pihler Maria, locuitori germani, şi-au aşternut semnă­
m a G.M.A. la sch i. T o t în L u p e n i p e ste m u ltă v o r b ă r ie îl an u nţă. cînd a auzit, a început să aranjeze buche­ turile pe Apelul Păcii. Printre primii ’•Care mejdie bunăstarea lor economică şi valo­ norociri întregii omeniri.
tul de flori pe oare-1 pregătise. au semnat sînt Almăn Sofia, văduvă de
30 d e asp iran ţi G.M.A. d e la Ş c o a la m e ­ — A m h o tă r ît — . a sta p e n tr u c a să război, Theill Ecaterina, Felmheth Martin,' rile lor culturale. Nu trebuie uitat că răz­ O zidală înţeleaptă din timpuri străvecl
tată a 8 copi*, Schencher Simian, ţăran co­
die tehn ică de cărbu n e au trecu t cu suc­ terminaţi od ată cu cearta — ca pentru lectivist şi alţii. boiul atomic, m ai ales cel „tactic“ se va sp une: „Cel care ridică sabia,, de sabie \

c es la a n tren a m en te şi con cu rsu ri n o rm a su ta p e c a r e a i p r im it-o d e la căm in , să duce în primul rind pe teritoriul Europei., pieri“. In zilele noastre aceasta înseamr

G.M.A. de schi. zugrăveşti la jnine acasă. iar ţările vest-europene în care populaţia, că dacă imperialiştii vor dezlănţui un i
'ic In aceeaşi zi chem ă şi pe directorul că­
este deosebit de densă şi în care industria treilea războ1 mondial, va începe crah

In regiunea noastră, m ajoritatea co­ m inului cultural. şi viaţa economică sînt foarte concentrate sistemului .capitalist. Dacă cercurile agr

lectivelor sportive sindicale dau o im por­ — S ă nu m ai ceri banii de la zugrav, în oraşe mari, se vor afla în situaţia cea sive din ţările occidentale care se află

tanţă deosebită desfăşurării cam piona­ îi spuse el acestuia. A m să ţi-i dau eu mai dezavantajoasă. Actualul stadiu de fruntea uniunii nord-atlantice, vor fale

tului R.P.R. la p op ice, fa z a p e raion. M e­ în locu l lui... dezvoltare a mijloacelor atacului atomic arm a atomică, ţările Europei oedideuta

r ită a f i e v id e n ţia tă cu a c e a s tă ocaz ie a c ­ D e atu n ci, a u trecu t 122 d e zile, d ar permite să se dea lovituri puternice şi vor fi acelea care vor avea de suferit

tiv ita te a c o le c tiv e lo r s p o r tiv e din V alea c e i 100 d e le i n u s -a u m a i în tors în ca sa peste oceane şi deci atomiştii americani primul rînd şi cel mai mult. Desigur,

Jiului, care participă cu regularitate la căminului. nu au nici un motiv să considere c ă dacă avea de suferit şi Statele Unite ale Am

toate întrecerile prevăzute în cam pio­ Iată dar, cît de neclintită-i zicătoarea vor începe un război atomic, teritoriul ricii. Popoarele vor trage toate conoluzi

n at. C ele m a i b u n e rez u lta te c o n tin u ă s ă „cîn d d o i s e ¦c e a r tă a l tr e ile a ciştigă". S U .A . v a invulnerabil. In vrem ea noas­ necesare din primejdia războiului atom

le o b ţin ă ju c ă to r ii d e p o p ic e d in co7ec- E x a ct c a -n B o z ; c e i d o i s -a u c erta t, ia r tră, ducând un război împotriva unul ina­ Ele îşi v o r strânge şi mai m ult rîndur

tivul „Voinţa" Petroşani, „M inerul" P e- secretaru l a c îştig a t.. mic puternic, nu- poţi conta că îi vei da în lupta împotriva agresiunii, pentru pz

trila şi „M inerul" P etroşan i S ă v e d e m a cu m ce y a m a i c iş tig ă ... lovituri fă ră să primeşti la rîndul tău lo­ în întreaga lume.

Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189, T a x a plătită în numerar co n t aprobării Direcţiunii Generale P .T T . nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Tnlrepr. Poligrafică de Stat DEVA