Page 6 - 1955-02

Pag. 2
Să creştem cît mai multe animale
n n r ía M p in r. [.iu r a o > n iin H iB n c in t in c ir n r "n « 3 It H H a n n n ia Q n a B * r C B B n r 3 n n « t a c B s a f fiíH n Q M B B B H a E B H E iü a íP B 0 IÍB [ a B Q t a a H » B B B lB O B B B S B a B *B C I> B H P B *S IO B * a a iIO ..... .......................^ k
îngrijitorul de tauri Tudor Alexandru
din Vinţul de Jos, raionul Alba, şi-a cîş-
tigat stima ţăranilor muncitori din comună
prin îngrijirea exemplară pe care o acordă
reproducătorilor din staţiunea de montă.
Nu s-a greşit atunci cînd a fost premiat
la consfătuirea regională a fruntaşilor din
agricultură din anul trecut.
Animalele trebuie
bine adăpostite
In gospodăria noastră, miad înainte, oile
erau adăpostite pe unde apucam. Din a-
oeastă cauză, atât producţia de lînă, pro­
ducţia de lapte, cît şi îngrijirea lor, lăsa
mult de dorit.
Situaţia aceasta trebuia lichidată. Anul
trecut, consiliul de Conducere al gospodă­
riei a hotărât să construiască un saivan
cu o capacitate de 500 oi. Dacă am fi avut
materialul necesar la timp (vreau să atrag
atenţia starturilor populare ca pe viitor să
acorde o atenţie mai mare repartizărilor
de materiale pentru construcţii în gospo­
dăriile colective) am fi terminat saivanul
mai devreme. Dar pentru că unele mate­
riale nu le-am putut obţine, Construcţia
s-a terminat numai în toamna trecută. De
atunci, starea oilor noastre s-a îmbunătă­
ţit mult. Atît calitate i linei cît şi montă­
rile, se fac în conidiţiuni mult mai bune.
In curând, vor începe în plin fătările de
miei. Aceştia, vor putea să fie bine îngri­
jiţi şi bine adăpostiţi. Saivanul nou, con­
struit din cărămidă, este un adăpost mare,
luminos şi igienic.
Recomand crescătoriilor de animale să
dea o atenţie mai mare adăposturilor, în-
trucît acestea au o importanţă deosebită la
creşterea unor animale sănătoase şi cu
producţie mare.
TĂUŞAN IOAN
preşedintele G.A.C. Miercurea
raionul Sebeş
In clişeu: O cireada de vaci de rasă „Pintzgau" ce aparţine crescătorilor de animale din salul Nălaţi-Vad, comuna Toteşti, raionul Haţeg.
Pentru continua îmbunătăţire a aprovizionării
populaţiei cu produse alimentare
In amili puterii populare condiţiile de
trai ale oamenilor muncii din ţara noas­
tră au fost necontenit îmbunătăţite dato­
rită muncii cireatoore a întregului popor
muncitor, condus şi. îndrumat cu înţelep­
ciune de către Partidul Muncitoresc Ro­
mân.
Creşterea sistematică a producţiei măr­
furilor alimentare şi a bunurilor de larg
consum, succesele obţinute de oamenii
muncii din agricultură prin mărirea per­
manentă a producţiei de c'ereale, plante
industriale, legume, fructe şi zarzavaturi,
precum şi sporirea şeptelului de animale,
au avuit oa rezultat o îmbunătăţire simţi­
toare a aprovizionării celor ce muncesc
de la oraşe şi sate, ou cele necesare traiu­
lui.
Succesele obţinute prin crearea unui bel­
şug de produse cerute de populaţie, sânt o
urmare a traducerii în viaţă a programu­
lui de măsuri economice elaborat de ple­
nara lărgită din august 1953, a C.C. al
P.M.R., privind ridicarea producţiei agri­
cole şi a producţiei bunurilor de larg con­
sum la un nivel tot mai înalt. Efortul co­
mun, munca patriotică a fiecărui cetăţean
cinstit, a dat roade frumoase.
Astăzi, comerţul socialist pune La dispo­
ziţia consumatorilor mărfuri tot mal mul­
te, variate şi de calitate din ce în ce mai
bună. Ţărănimea muncitoare, mai mult oa
oricând, are la îndemână mărfurile trebu­
incioase prin reţeaua de cooperative şi din
comerţul de întâmpinare. A crescut şi oreş-
te în permanenţă oferta de produse agri­
cole în pieţe.
In regiunea Hunedoara, de pildă, se vede
o schimbare serioasă în privinţa aprovi­
zionării oamenilor muncii cu produse ali­
mentare. In trimestrul IV 1954, Baza de
Desfacere M.I.A.-Deva, a aprovizionai re-
DRUMUL SOCIALISMUlUî Kr, 450
Cuvîntul fruntaşilor din agricultură
* ¦ ----- " —
Lucrînd pămîntul bine, culegi roade bogate
Conferinţa prin corespondenţă cu titlul „Să creştem cît mai multe animale“, consi­ Anul trecut am cultivat o suprafaţă de 0,20 ha teren cu sfeclă de zahăr, La
derăm că a fost o acţiune bine venită în perioada actuală pentru crescătorii de animale.
recoltare am obţinut rezultate frumoase, Unii ţărani muncitori din sat care n-au
in cadrul acestei conferinţe au luat cuvîntul o serie de crescători de animale şi un
număr însemnat de tehnicieni, din regiunea noastră, care prin articolele lor publicate, au muncit însă pămîntul bine au avut o recoltă slabă La primire•> drepturilor pentru
vorbit despre posibilităţile existente la noi în regiune, de a mări şeptelul de animale.
sfecla predată, văzând că eu primesc mai mult ca ei, au început să zică că m-am
„învârtit“ cu fabrica, de aceea mi-au dat mai mult.
De asemenea, din discuţiile purtate prin corespondenţă pe marginea conferinţei, a re­ Pentru a le spune ce anume „învirteli“ am făcut eu cu fabrica de zahăr, m-am
ieşit că, crescătorii de animale din regiunea noastră, datorită posibilităţilor locale şi mă-
suriior luate de partid şi guvern, intr-un viitor apropiat, vor putea ajunge să crească rase adresat ziarului „Drumul Socialismului“ ca să publice această scrisoare prin care
superioare de animale, cu producţii mari de carne, lapte şi puternice pentru muncă.
arăt tuturor cultivatorilor de sfeclă cum trebuie să se „învîrtă“ şi ei pentru a cu­
Pentru aceasta, este necesar ca în viitor,să introducem în mai mare măsură aplicarea
metodelor superioare de înmulţire a animalelor, prin folosirea reproducătorilor celor lege cît mai multe roade.
mai valoroşi, să se introducă pe scară mai largă metoda însămîiiţării artificiale. Va tre­
bui să se pună bază mai mare pe raionarea raselor de animale care sînt cele mai indi­ Ca să obţin o recoltă mare de sfeclă,eu am avut grijă să lucrez pământiul cît
cate regiunii noastre, căutînd totodată a îmbunătăţi aceste rase prin o mai bună îngri­
jire şi alimentare. mai bine. încă din vara anului 1953 am ales terenul, ţinând cont de cultura pre­
Este necesar ca pentru o mai bună hrănire a animalelor să îngrijim păşunile co­ mergătoare Era un teren unde aveam grîu, pe care l-am dezmiriştit a doua zi
munale, să cultivăm mai multe plante furajere c a ; trifoi, lucernă, sfeclă furajeră şi în
general mai multe furaje suculente pentru hrana vacilor cu lapte. De asemenea va tre­ du.pă seceriş. Cam la vreo 4-5 săptămâni după ce au răsărit buruienile, am făcut
bui ca în hrana animalelor să intre mai multe concentrate, grăunţe, uruială, etc.
ogor de toamnă, îngropând totodată şi gunoiul de grajd. Ogorul l-am lăsat negră-
,pat peste iarnă, pentru a se opri cât mai multă zăpadă şi apă pe el. In luna mar­
tie, aşa cum m-a învăţat tehnicianul fabricii de zahăr, am făcut semănatul, folo­
sind sămânţă de soi. Cei din sat şi vecinii mei văzînd cu câtă grijă mă ocup de
îmbunătăţirea continuă a rasei de oi tura sfeclei îmi tot spuneau s-o las că şi aşa nu rentează.
ţigăi este preocuparea principală a cres­ N-am dat atenţie vorbelor lor şi rai-am văzut de treabă. Abia ieşiseră firele
Să asigurăm în viitor o mai bună adăpostire a animalelor prin construirea de graj­ cătorului de oi Gălăţan loan din Live- din pământ că am şi făcut prima praşilă şi răritul. N-am lăsat să treacă mai m.ult
duri, saivane corespunzătoare, etc.
zeni, raionul Petroşani. Pentru acest lucru de 10 zile de la prima praşilă că am şi făcut a doua praşilă, apoi după aceasta,
Păstrarea sănătăţii animalelor este o problemă care trebuie să fie mereu în preocu­
parea crescătorilor de animale. Preîntîmpinarea şi lichidarea bolilor, este astăzi mult a- el a fost premiat la consfătuirea regională cam la vreo trei săptămâni am făcut praşiia IIT-a. Pe cînd m-am pregătit să fac
jutată datorită vaccinărilor cu diferite vaccinuri şi seruri. Datoria crescătorilor de ani­
male este să preţuiască mai mult această acţiune şi să sprijine organele sanitare veteri­ a fruntaşilor din agricultură ţinută în a patra praşilă, mai intră în cultură dacă poţi. Plantele erau dezvoltate că niu mai
nare în această muncă. toamna anului trecut.
era chip să Calci ou piciorul pe pâmînt între ele. Iţi era mal mare dragul să pri­
PE S C U R T
veşti cultura.
® Creşterea animalelor este o preocupare
de seamă a colectiviştilor din Obrela. Pînă Am aşteptat ou nerăbdare timpul recoltatului să văd rodul muncii mele. Cînd
acum, sectorul lor zootehnic cuprinde 10
Sfaturilor populare comunale le revine sarcina de a exploata cu mai multă chibzu­ vacii ou lapte, 8 boi, 8 tineret bovin, 20 am scos sfecla s-au mirat nu numai cei din comună, dar şi de prin împrejurimi.
scroafe de prăsiiă, aproape 200 oi şi peste
inţă loturile zootehnice, atrăgînd în mod efectiv în această muncă comitetele cetăţeneşti. 250 păsări. Anul acesta, colectiviştii din Erau nişte sfecle una şi una, oare de oare mai frumoasă. Am obţinut de pe supra­
Obreja vor mări numărul animalelor gos­
De asemenea sfaturile populare sînt obligate să îndrume ţăranii muncitori să folosească podăriei şi vor îmbunătăţi rasele. faţa de 0,20 ha. 5.073 kg. sfeclă, adică 25.365 kg. La ha. Aşa m-am „învîrtit“ eu ou
terenurile desţelenite, păşunile şi iîneţeie, pentru producerea de plante turajere mai valo­ ° Colectiviştii din Apoldud de Sus. au sfecla. Pentru cantitatea de 5.073 kg. de sfeclă predată, am primit de la fabrică su­
crescut anul trecut 17 vaci, 18 caii, 28 boi,
roase şi mai productive. Numai prin asigurarea unei hrar.e îmbelşugate se va putea mări 11 scroafe, aproape 200 purcei, 860 oi şi ma de 1.380 lei pe care mi i-a adus factorul poştal acasă, 28,500 kg. zahăr şi 15
altele. O scroafă de rasă „Basna” la o sin­
numărul animalelor în regiunea noastră. gură fStare, a avut 19 purcei. Veniturile metri ţesături, iar pentru suprafaţa cultivată ou sfeclă am fost scutit de cotă.
realizate d» pe urma creşterii animalelor,
Ing. LASCU IOAN întrec suma de 100.000 lei. Fiind convins că, cultivând plante tehnice îmi voi putea ridica mai mult nive­
, directorul Direcţiei agricole ° Se oCupă intens de creşterea anima­ lul de trai, pentru anul 1955 am mărit suprafaţa pe Care s-o cultiv cu sfeclă până
lelor şi colectiviştii din comuna Clinic.
„v, v \ i , , , , . regionale — Hunedoara Dacă anul trecut au avut 5 cai, 16 boi. 8 La 0,35 ari. Astfel voi contribui şi la ridicarea nivelului de trai a fraţilor noştri
tineret bovin, 2 soroafe, 32 purcei şi 230
oi, anul acesta, ei îşi vor cumpăra încă 3 muncitori de la oraşe. IOŢA ROMULUS
cai, 8 boi. 10 tineret bovin, iar numărul
oilor va creşte la 350. ţăran muncitor din comuna Şoimuş
® In regiunea noastră, avem mulţi cres­ raionul lila
cători de animale oare au dovedit price­
In clişeu : Un reproducător de rasă „Szimenthal“ bine îngrijit, de la staţiunea pere şi dragoste în îngrijirea vitelor mari, Cultiv de trei ani Sfecla de zahăr a adus
de montă din comuna Vinţul de Jos, raionul Alba. a cailor, a porcilor, etc. De exemplu, Mol- sfeclă de zahăr venituri frumoase
dovan Vasiâe mulgător la G.A.S. Calda de gospodăriei noastre
Jos, Romoşan Vasile colectivist din Vine­ In anul 1952 am cultivat prima dată
rea — crescător de porci — Rusu Nicolae, sfeclă de zahăr. Insă din cauză că lucră­ Pentru ca să obţinem o producţie mare.
îngrijitor de tauri din Brad, Felmeth loan rile nu le-am făcut prea bine, recolta a de sfeclă de zahăr, încă din toamna anu­
îngrijitor de armăsari din Miercurea şi fost slabă. Totuşi, acest lucru nu m-a lui 1953, am executat arătură adâncă la
alţii, se străduiesc să îngrijească bine a- descurajat. In anul 1953 am contractat su­ 25 cm. cu tractoarele S.M.T.-ului. In pri­
nimalele, să le îmbunătăţească rasa şi să prafaţa de 0,40 ari cu sfeclă iar recolta a măvară, neavînd cultivator, îndată ce s-a
le mărească producţia. fost cu mult mai bună ca în primul an. zvîntat pământul, am făcut o arătură su­
perficială, iar oda-tă cu ea am îngropat
Văzînd avantajele ce mi le aduce această sub brazdă şi bălegarul de grajd bine pu­
cultură, pentru anul 1954, am contractat trezit. Insămînţarea am făcut-o de tim­
ou Fabrica de zahăr din Bod să cultiv puriu. chiar în mustul zăpezii.
sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de 0,60 ha.
îndată ce firele de sfeclă au răsărit,
In sat erau unii ţărani muncitori oare am aplicat prima praşilă printre rânduri şi
nici nu vroiau să audă de sfeclă de za­ arh rărit plantele lăsînd un interval da
hăr. Femeile, mai ales, aproape că se cer­ 17-20 cm. între ele. In total, am făcut pa­
tau ou delegaţii fabricii de zahăr cînd ve­ tru praşile, distrugând toate buruienile şi
neau să încheiem contracte. Chiar şi soţia afînînd pămîntul. Praşilele au ajutat mult
La dezvoltarea plantelor. Ne-am convins
mea m-a certat Cînd a văzut că am mărit că o praşilă bună echivalează cît o ploaie
suprafaţa contractată. Dar după ce am pentru plante. Oa îngrăşământ suplimen­
obţinut o producţie mare de sfeclă şi am tar în timpul vegetaţiei am împrăştiat îna­
primit pe lingă suma de 4.790 lei, 103 kg. inte de praşiia Il-a şi a patra, superfos-
zahăr şi 47 metri pînzeturi, s-o vedeţi cît fat, dînd câte 150 kg. la hectar de fiecare
se mai mândreşte că are în casă zahăr dată.
mult şi tot felul de ţesături.
Atât recoltatul oît şi predarea sfeclei
Iată cum om lucrat terenul de am obţi­ de zahăr am făcut-o la timpul prevăzut
nut această producţie: Am însămânţat sfe­ în contract. Ca rezultat al muncit noas­
cla la sfîrşitul lunii martie, în teren bine tre, la recoltare am obţinut o producţie de
pregătit de du toamnă, iar după ce gm în­ 32.000 kg. sfeclă de zahăr, obţinând cu
sămânţat, am dat cu tăvălugul pentru a 7.500 kg. mâi mult decât am avut planifi­
strânge bine pământul pe lingă sămînţă, cat.
astfel am asigurat o răsărire uniformă a
plantelor. Răritul l-am făcut la prima pra­ Avantajele primite prin predarea sfe­
şilă, oare am exectitat-o cînd plantele au clei de zahăr au mulţumit pe toţi colecti­
avut coa. 5 cm. viştii noştri. Pentru sfecla predată am pri­
mit suma de 11.349 lei, 222 kg. zahăr, 117
Recoltatul l-am făcut la începutul lunii metri ţesături şi 16.000 kg. borhot pentru
octombrie, cînd sfecla a avut procentul vite.
cel mai mare de zahăr. Da predare am
avut cantitatea de 15.995 kg. de sfeclă de Colectiviştii s-au bucurat şi mai mult
cind au văzut noile avantaje de care se
pe suprafaţa de 0,60 hectare teren. Acum, bucură cultivatorii sfeclei de zahăr, ce
când am încheiat contract din nou cu Fa­ sînt prevăzute în recenta hotărâre a parti­
brica de zahăr, din Bod, nevasta nu s-a dului şi guvernului. De aceea, pentru a-
mai certat cu mine, ci din contră, ea m-a nu] 1955 am hotărît să contractăm din nou
îndemnat. sfeclă de zahăr.
Korojy Olbert POPOLŢI ALEXANDRU
preşedintele G.A.C. din — Hărău
ţăran munoitor din comuna Hărău
raionul Ilia
EBBaggaamBaagam M B aam — BMaBi
eforturi sporite, dînd viaţă hotărârii parti­ vizionării ou produse alimentare. De pildă, de sarcinile ce ne revin şi nu am ştiut să
dului şi guvernului ou privire la desfiin­ cele mai multe întreprinderi au livrat folosim în mod just pârghiile economice
ţarea sistemului de aprovizionare pe bază mărfurile prin autorecepţie, adică recepţia oare ne stau la îndemînă şi în primul rînd,
IOAN GOREA untură, Conserve şi preparate de came. de cartele şi raţii. In prezent şi în viitor, o făcea chiar întreprinderea producătoare contractele economice încheiate cu între­
în cadrul planului de stat, regiunea noas­ care n-avea nici un interes să spună că prinderile furnizoare aparţinînd Ministe­
directorul Bazei de Desfacere M.I.A. conserve de legume, marmeladă, paste făi­ tră va trebui să fie aprovizionată ou măr­ marfa sa nu este corespunzătoare. In acest rului Industriei Alimentare. Directorii sus-
furi alimentare în cantităţi mai mari, de fel am primit o serie de mărfuri greu van­ amintiţi vor trebui să-şi îndrepte aten­
Deva noase şi alte alimente. calitate mai bună şi sortimente tot mai dabile, neceruite de Cumpărători. Aşa era ţia spre îmbunătăţirea sortimentelor, sure
variate, conform cerinţelor mereu cresoîn- primit în regiune, conserve de legume de a imprima marca fabricii pe produsele
Sarcinile de plan puse în faţa Bazei de de ale consumatorilor. la întreprinderea „Refacerea“ din Arad în respective, în acest fel, fabrica se va pu­
cantităţi mari, însă sortimente foarte re­ tea mândri ou produsele sale de calitate.
giunea noastră cu mari cantităţi de pro­ Desfacere Deva, în cumul trimestrului IV. întreprinderea noastră care este o verigă duse, din care majoritatea au constituit-o
de legătură între industria alimentară şi mazărea şi fasolea. întreprinderea „Felea- întreprinderea noastră trebuie să lupta
duse alimentare fabricate de întreprinde­ 1954, au fost duse la îndeplinire în bune comerţul de stat şi cooperatist, va trebui oui“ Cluj şi „Donca Simo" Turnu Seve- cu toată hotărîrea pentru a influenţa în­
să lupte înzecit pentru ca cele peste 60 rin, au livrat produse zaharoase de proastă treprinderile producătoare ou care are o-
rile Ministerului Industriei Alimentare. condiţiund. Datorită unei bune organizări întreprinderi alimentare aflate în diferite calitate, oare în loc să fie refuzate de noi bligaţiuni contractuale, ca să-şi organi­
regiuni ale ţării, ou care a încheiat con­ au fost împinse pe reţeaua de desfacere zeze producţia în raport cu cerinţele con­
Astfel, totalul livrărilor numai în acest tri­ a fiecărui loc de muncă, muncitorii, teh­ tracte economice, să respecte în întregime pentru a se vinde populaţiei. La fel ni s-a sumatorilor, să sporească numărul sorti­
prevederile contractuale pentru oa livră­ livrat halva de proastă calitate de către mentelor şi să respecte normele de cali­
mestru este de 1.200 vagoane mărfuri ali­ nicienii şi funcţionarii întreprinderii noa­ rile de mărfuri alimentare necesare re­ întreprinderea „Fraga“ din Bucureşti, fără tate stabilite. Noi trebuie să luptăm ca
giunii Hunedoara, să se facă neîntrerupt, să facem vreo obieCţiune. industria să-şi îmbunătăţească, forma
mentare din care peste 265 vagoane zahăr, stre au realizat şi depăşit planul de des­ în oantităţi sporite faţă de trecut; de ca­ de prezentare a mărfurilor, să ambaleze
litate superioară şi la un preţ de cost tot Asemenea întreprinderi care caută să-şi producţia în ambalaje de diferite mărimi
80 vagoane ulei vegetal, 126 vagoane con­ facere şi de reducere a cheltuielilor de cir­ mai redus. realizeze planul valoric şi nu pe sorti­ şi forme frumos prezentate, pentru a trezi
mente mai sînt şi în regiunea noastră. Un gustul cumpărătorilor.
serve de legume şi fructe, 45 vagoane pro­ culaţie în fiedare lună în parte şi pe în­ Noi, trebuie să ţinem seama de faptul astfel de exemplu poate fi dată Fabrica
că odată ou trecerea la comerţul desfăşu­ de conserve şi mezeluri din oraşul Deva, Pentru a da o contribuţie efectivă la
duse zaharoase, 45 vagoane paste făinoase, treg trimestrul. Astfel, la desfacerea măr­ rat, cumpărătorii sînt mai exigenţi, cer (director Rapolti Francisc) care a livrat buna aprovizionare a oamenilor muncii
ca mărfurile să fie de mai bună calitate, preparate de came de calitate slabă şi sor­ din regiunea noastră cu produse alimen­
17 vagoane biscuiţi, 32 vagoane preparate furilor au fost înregistrate următoarele frumos prezentate şi de un sortiment cît timente scumpe în proporţie mare, fără tare, va trebui să căutăm ca produsele pa
mal variat. întreprinderea noastră trebuie oa noi să refuzăm nici un kilogram de pro­ oare le livrăm comerţului de stat şi coo­
de carne, 158 Vagoane vin, băuturi spir­ realizări: luna octombrie s-a soldat ou o să ceară indus'triei alimentare mărfurile duse. întreprinderea de vinuri şi produse peratist, sâ nu-şi piardă din oalitate şi
Cele mai căutate de consumatori, să recep­ alcoolice Alba-Iuâia (director Titeanu aspect din cauza depozitării necorespun­
toase şi altele. realizare de 110,5%, luna noiembrie cu ţioneze ou atenţie fiecare lot de produse Gheorghe) a livrat şi continuă să ne li­ zătoare, pe reţeaua de desfacere.
oare ni se livrează şi să refuze toate măr­ vreze vin de proastă calitate. Această în­
Acest fapt a contribuit în mare măsură 106,7%, şi luna decembrie cu 105,4%; chel­ furile necorespunzătoare. De asemenea treprindere nu caută să sporească numă­ întreprinderea noastră are sarcina oa
trebuie să ne opunem cu toată hotărîrea rul de sortimente la vin şi’ băuturi spir­ într-un efort comun ou întreprinderile.
la aprovizionarea din abundenţă şi neîn­ tuielile de circulaţie au fost reduse în luna tendinţei dăunătoare care mai există în toase. producătoare ale industriei alimentare şi
treruptă a magazinelor alimentare, unde octombrie cu 33,7%, in luna noiembrie cu unele întreprinderi de a alerga după rea­ Cu organizaţiile comerţului de stat şi coo­
lizarea valorică a planului, producând mai Au fost cazuri cînd marfa a fost refu­ peratist, să ofere cum,părătorilor un sor­
se poate constata o îmbunătăţire în con­ 24%, şi în deoembrie ou 7%. multe sorturi de mărfuri scumpe, fără res­ zată de noi şi restituită fabricii respec­ timent de mărfuri variat, de calitate tot
pectarea planului pe sortimente, în dauna tive. O asemenea fabrică a cărei produse mai bună şi în cantităţi tot mai mari,
tinuă creştere. De altfel, aceste lucruri pot Rezultatele pozitive obţinute se datoresc intereselor oamenilor muncii. au fost refuzate este Fabrica de marme­ pentru a satisface cerinţele consumatori­
ladă Haţeg (director Fllip Victor) care a lor, influenţînd în acest fel şi creşterea
îi uşor controlate de fiecare om ai mun­ sprijinului permanent pe care la primit Dacă vom apleca urechea la ceea ce livrat Conserve de fructe şi siropuri ne­ ofertei de produse pe piaţa ţărănească.
Cere populaţia şi vom fi exigenţi faţă de corespunzătoare din punct de vedere oa-
cii, de fiecare gospodină care intră în ma­ colectivul de muncă din partea organiza­ întreprinderile furnizoare, rezultatele bune litativ. Cu sprijinul organizaţiei de partid, lu­
nu vor întârzia să se arate. crătorii din întreprinderea noastră vor
gazinele alimentare din sistemul Minis­ ţiei de partid şi a comitetului de între­ Ou exemple de acestea, desigur, nu ne obţine noi succese în lupta pentru a da
In cursul trimestrului IV 1954, între­ putem mândri nici noi ca unitate de des­ viaţă sarcinilor sporite de plan pe anul
terului Comerţului Interior şi Cooperatist prindere care au mobilizat pe fiecare lu- prinderea noastră pe lângă realizările, po­ facere şi nici cumpărătorii. Ele r.e dove­ 1955, contribuind efectiv la continua îm­
zitive pe care le-a obţinut, a avut şi o se­ bunătăţire a aprovizionării populaţiei
pentru a face cumpărături. orător în parte, în lupta pentru îndepli­ rie de lipsuri şi greutăţi în privinţa apro­ desc că nu n; am achitat cum se cuvine miiPilitoiare eu mărfuri alimentare.
In baza unei hotărâri a Consiliului de nirea şi depăşirea sarcinilor de plan.
Miniştri, izvorâtă din grija permanentă a Pornind la muncă cu acelaşi elan, lucră­
partidului şi guvernului nostru pentru oa^- torii noştri au reuşit, prin extinderea în­
menii muncii, au fost luate măsuri spe­ trecerii socialiste, să depăşească sarcinile
ciale pentru aprovizionările de iarnă, mai de plan pe luna ianuarie 1955 Cu 6%. De
ales în regiunile expuse, înzăpeziră şi în. remarcat că întreprinderea noastră a ore-
centrele mari muncitoreşti. Pentru apli­ eat condiţiile necesare îndeplinirii planu­
carea prevederilor acestei hotărâri, şi con­ lui — livrând pînă în prezent aproape 300
form repartiţiilor primite, Baza de Des­ vagoane marfă, unităţilor alimentare şi
facere M.I.A,-Deva, a creat pentru regi­ cooperatiste din regiune. Au fost distri­
unea Hunedoara, stocuri însemnate de a- t buite în cursul lunii Ianuarie peste 32
vagoane slănină şi untură, 36 vagoane
limant.e oare să asigure o aprovizionare marmeladă. 12 vagoane conserve de legu­
normală, chiar în eventualitatea unea ierni me, 14 vagoane produse zaharoase şi
grele. De pildă au fost creeate stocuri în­ peste 40 vagoane zahăr, şi altele.
semnate de zahăr, ulei vegetal, slănină şi In felul acesta, unitatea noastră a depus