Page 8 - 1955-02
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 450
Oesoliideree sesiunii Sovietului Suprem ai U. R. S. S. Eisenhower reafirmă Opinia publică mondială condamnă amestecul
poziţia agresivă a S. U. A. grosolan al S.U.A. în treburile interne ale Chinei
MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans capitală. Au fost de asemenea de faţă membri 3. Aprobarea decretelor Prezidiului Sovie
mite : ai corpului diplomatic, corespondenţi ai pre tului Suprem al U.R.S.S. faţă de R. P. Chineză Popoarele lumii sînt de partea sau de pe vremea guvernării lud Cian
sei sovietice cşi străine. cauzei drepte a poporului chinez Kai-şi, ci ou o putere mondială în stare
La 3 februarie, în marele palat al Krem Prezentarea raportului cu privire la bu WASHINGTON (Agenpres). — TASS: să răspundă prin lovituri la orice lovi
linului din Moscova, s-a deschis cea de a Şedinţa a fost deschisă de deputatul Vilis getul de stat al U.R.S.S. a fost fixată pen După Cum rezultă dintr-o informaţie PRAGA (Agerpres). turi, indiferent din partea oui ar veni ele.
doua sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Laţis, preşedintele Sovietului Naţionalităţilor. tru 3 februarie, ora 17, in cadrul şedinţei transmisă de agenţia United Press, con Referindu-se la amestecul grosolan al
a celei de a 4-a legislaturi. La propunerea acestuia, s-a hotărît în una-= !?omune a Sovietului Naţionalităţilor şi So ferinţa de presă a preşedintelui Eisenho S.U.Á. în chestiunile interne ale Republicii Aliaţii vest-europeni ai S.U.A., arată zia
nimitate ca la sesiune- să fie discutate urmă vietului Uniunii. wer a înc'ercat să prezinte brutala inter Populare Chineze ou scopul de a o obliga să rul, nu-şi ascund neliniştea în legătură
La orele 12 (ora Moscovei) a avut loc toarele probleme: venţie a S.U.A. în treburile interne ale renunţe La o parte inalienabilă a teritoriu cu politica externă americană.
şedinţa Sovietului Naţionalităţilor al Sovie In aceeaşi zi, la ora 15, a avut loc şedinţa Republicii Populare Chineze şi acţiunile lui ei — Taivanul şi instílele Penhuledao
tului Suprem al U.R.S.S. La şedinţă au a- 1. Cu privire la bugetul de stat al Sovietul Uniunii sub preşedinţia deputatu agresive întreprinse împotriva R. P- Chi — ziarul „Rude Pravo" subliniază că în Imperialiştii americani
sistat deputaţi, reprezentînd toate republicile U.R.S.S. pe anul 1955 şi cu privire ia exe lui Aleksandr Volkov, preşedintele Sovietului neze drept o politică care chipurile „con interesul păcii este necesar ca S.U.A. să trebuie să se retragă din Taivan
unionale şi autonome, ţinuturile şi regiunile cutarea bugetului de stat pe anul 1953. Uniunii. Deputaţii Sovietului Uniunii au tribuie la instaurarea păcii*. întrebat de înceteze imediat acţiunile lor agresive
naţionale ale Ţării Sovietice, precum şi oas adoptat în unanimitate ordinea de zi adopta corespondenţi dacă adoptarea de către împotriva Republicii Populare Chineze. PHENIAN (Agerpres). China Nouă :
peţi — reprezentanţi ai oamenilor muncii din 2. Cu privire la situaţia internaţională tă în prealabil de Sovietul Naţionalităţilor. Congres a rezoluţiei care autorizează pe Sub titlul „Imperialiştii din S.U.A. tre
şi la politica externă a guvernului U.R.S.S. preşedintele S.U.A. să folosească forţele TO buie să se retragă din Taivan", ziarul
armate în vederea aşa-numitei „asigurări LONDRA (Agerpres). — Ziarul Londo „Nodon Sinmun", organul Partidului Mun
Răspunsul premierului Ciu En-lai la telegrama a securităţii" insulelor Taivan şi Penhu- nez „New Chronide“ publică rezultatele u- cii din Coreea puiblică uin editorial în
lui Hammarskjoeld ledao nu va duce în practică la izbuonirea nei anchete pe care a făciut-o în rindul care subliniază că poporul coreean spri
umor ostilităţi, Eisenhower a răspuns că opiniei publice britanice cu privire la ul jină întru totul poporul chinez în hotă-
PEKIN (Agerpres). — După cum transmite agenţia cu totul intolerabilă situaţia ca R.P. Chineză, care repre Statele Unite intenţionează să continua timele acţiuni agresive ale S.U.A. în pro rîrea sa de a elibera Taivanul.
ocuparea Taivanuiui şi a celorlalte insule blema Taivanuiui. Potrivit acestei anchete,
China Nouă, la 3 februarie Ciu En-lai, premierul Consi zintă poporul chinez de 600 milioane, să nu fie nici pînă chineze. 75 la sută dintre cetăţenii britanici între ?
baţi au răspuns că Marea Britanie nu
liului de Stat ,şi ministru al Afacerilor Externe al Repu în prezent reprezentată la O.N.U. Această situaţie cu to Eşecul planului francez trebuie să sprijine Statele Unite în cazul NEW DELHI (Agerpres). — China Nouă:
blicii Populare Chineze, a trimis răspunsul la telegrama de creare a „pool-ului cînd acestea ar interveni într-un război în Ziarul indian „Naya Zamana", care a -
din 31 ianuarie a secretarului general al O.N.U., Dag tul neechitabilă face cu neputinţă ca reprezentantul R.P. Taivan De asemenea, majoritatea cetăţe pare în limba urdu, publică un editorial
armamentelor“ nilor chestionaţi au declarat că trebuie să în care salută hotărirea Consiliului păcii
Hammarskjoeld; prin care R.P. Chineză este invitată să ' Chineze să participe la discutarea în O.N.U. a probleme fie recunoscute drepturile Republicii din întreaga Indie de a organiza în ziua
PARIS (Agerpres). — Conferinţa celor Populare Chineze la O.N.U. de 6 februarie demonstraţii sub lozinca:
participe la discutarea propunerii neozeelandeze în Con lor referitoare la China. Din această cauză guvernul şapte puteri membre ale Uniunii europene „Părăsiţi Taivanul 1"
occidentale şi-a încheiat prima sa fază ¦Ar Ziarul subliniază că discuţiile privitoare
siliul de Securitate. R.P. Chineze nu poate accepta invitaţia Consiliului de fără a accepta planul francez de creare BRUXELLES (Agerpres). la „încetarea focului" în Taivan nu au
a pool-ului european supranaţional al Ziarul „Le Drapeau Rouge" publică un alt scop decît să camufleze concentrarea
După ce condamnă agresiunea S.U.A. împotriva Repu Securitate al O.N.U. de a trimite un reprezentant să par armamentelor „în care, după cum sub articol în care condamnă ou vehemenţă de forţe militare- americane în Taivan şi
liniază corespondentul agenţiei ameri amestecul Statelor Unite în afacerile in intensificarea acţiunilor agresive în acea
blicii Populare Chineze, Ciu En-lai menţionează că este ticipe la discutarea propunerii neozeelandeze. cane, United Press, M endăs-France îşi terne ale Chinei, pentru a împiedica eli stă regiune
pusese cele mai mari speranţe". Rînd berarea teritoriului chinez — insula Taivan încordarea în problema Taivanuiui, scrie
Semnarea unui acord intre guvernul U.R.S.S. şi guvernul Indiei pe rînd, în şedinţa din 2 februarie, delega şi insulele Penhuledao. în continuare ziarul, se datoreşte inter
ţii au spus „nu“ propunerilor franceze. Taivanul este teritoriu chinez — se venţiei imperialiştilor americani în tre
cu privire la construirea unei uzine metalurgice în India Numai pentru a nu îngreuna şi mai mult spune în articol. Roosevelt şi Churchill au burile interne ale Chinei şi intenţiei lor
situaţia internă precară a actualului gu recunosout acest lucru încă în 1943. de a ţine ooupat Taivanul pentru a-şi
MOSCOVA (Ageipres). — TASS proiectele, vor produce şi vor exercita lucrărilor de construcţie a uzinei, vor vern francez, sprijinitorii lui Mandăs- Imperialiştii — se spune în încheiere în continua planurile lor războinice.
In urma încheierii cu siucees a trataifci- conducerea tehnică a construcţiei, inclu efectua lucrările de pregătire şi vor asi France „au acceptat să prelungească tra articol — vor să folosească Taivanul oa o Ziarul „Swadhinata", care apare la Cal-
velor care aiu fost duse la Dalbi între re siv montarea şi darea în exploatare a uti gura şantierul ou materiale şi braţe de tativele în vederea unei diluate formule de bază militară împotriva poporului chinez, cutta, s c rie : „Noi nu ne putem permite să
prezentanţii .părţii sovietice şi părţii in lajelor. muncă. Compromis". absorbit de uriaşe lucrări de construcţie. rămânem inactivi şi nepăsători faţă de
diene, la 2 februarie 1955 a fost semnat acest amestec arm at al S.U.A. în treburile
un acord între guvernul U.R.S.S. şi gu Pentru înfăptuirea lucrărilor în legă In legătură ou construirea uzinei, gu Deocamdată delegaţii la conferinţa de la ? interne ale Chinei. Nu numai Republica
vernul Indiei ou privire la construirea tură ou proiectarea, construirea şi pu vernul sovietic va pune la dispoziţia gu Paris au comunicat că „au remis unui STOCKHOLM (Agerpres). Populară Chineză este în primejdie, cd
unei uzine metalurgice în India du o ca nerea în funcţiune a uzinei, organizaţiile vernului Indiei iun credit pe termen de sub-grup de lucru dosarele pentru a stu Intr-un articol de fond consacrat situa întreaga Asie".
pacitate de producţie de 1 milion tone 12 ani, pdătdfoil în rate anuale egale, ou dia problema standardizării armamente ţiei din regiunea Taivanuiui, ziarul „Ny
oţel anual, fiind prevăzută posibilitatea sovietice vor trimite în India un număr o dobîndă anuală de 2.5 la sută. Amorti lor". In comunicat se adaugă că delegaţii Dag" demască planurile cercurilor agre ?
oa această capacitate să fie sporită. necesar de specialişti şi de asemenea vor zarea creditului se va face în monedă na se vor întruni din nou peste 15 zile. Des sive ale S.U.A, de a permanentiza ocu
prelua sarcina de a pregăti personalul in ţională indiană — rupii. pre problema controlului nu se mai pome paţia acestei insule şi de a o menţine oa NEW YORK (Agerpres).
Uzina va fii alcătuită din următoarele dian atît în India oît şi în Uniunea So neşte nimic. In acest fel, remarcă „Tri bază militară. Comentînd acţiunea ilegală a S.U.A.' îrî
secţii principale: cocserie, furnale, oţe- Acordul a fost semnat din partea so bune des Nations", M endes-France va pu „Taivanul aparţine Chinei tot aşa oum problema Taivanuiui, Wiliam Z. Foster,
lărie, laminoare, instalaţie de aglomerare vietică. Pe lingă ac’easta, specialiştii in vietică de A. M. Menşikov, ambasadorul tea afirma în dezbaterile din Consiliul insulele Gotland sînt o .parte a Suediei — preşedintele Partidului Comunist din
şi alte secţii şi unităţi auxiliare. dieni vor avea prilejul să ia cunoştinţă U.R.S.S. în India, iar din partea indiană Republicii că „negocierile continuă" şi sub scrie ziarul. Dacă vreun trădător s-ar cui S.U.A., publică un articol în ziarul „Daily
în U.R.S.S. de uzinele metalurgice şi în de Khera, secretar guvernamental al Mi .pretextul că sînt seorete se va eschiva să bări cu ajutorul baionetelor străine pe W orker" din New York, în oare se spune
Prim a etapă a uzinei, compusă din trei treprinderile producătoare de utilaje pen nisterului Producţiei al Indiei. recunoască eşecul proiectului de control insula Gotland, ea ar înceta oare după a- printre altele: „Poporul american, munci
baterii de coo's, două furnale, două cup tru industria metalurgică. asupra înarmării Germaniei occidentale. ceasta sa mai aparţină Suediei ?“. torii organizaţi în sindicate şi aliaţii lor
toare Martin şi un bluming. urmează să Acordul du privire la construirea în Ziarul „Stockholms Tidningen" declară : politici trebuie să ceară imediata retra
fie construită pînă la sfiîrşLtui anului Acordul prevede folosirea la maximum India cu ajutorul Uniunii Sovietice a Foamete şi mizerie în Taivan S.U.A. au în prezent de-a face nu cu gere a tuturor forţelor S.U.A. din Taivan.
1958, iar celelalte secţii pînă la sfârşitul a industriei indiene pentru fabricarea unei uzinei metalurgice constituie o con China veche de pe vremea împăraţilor Aroganţa guvernului S.U.A. a întrecut
anului 1959. unei părţi a utilajelor şi materialelor PEKIN (Agerpres). — China N ouă: orice limită".
necesare construirii uzinei metalurgice. tribuţie importantă la cauza dezvoltării Potrivit unor ştiri publicate de presa
In conformitate cu prevederile acordu din Taivan, situaţia populaţiei de pe in
lui, organizaţiile sovietice vor elabora L a rindul lor, organizaţiile indiene îşi legăturilor economice pe bază de avap- sulă este foarte grea.
In prezent, aproximativ un milion de
vor asuma conducerea administrativă a taje reciproce între cele două ţări. Iccuiitori ai. acestei insule se află p e . punc
tul .de a muri de foame. In .oraşul Taoiu&n
Dezbaterile din Adunarea Naţională franceză în legătură Cin apropiere de Taipe) peste 100.000 per Rezultatele îndeplinirii planului de stat
cu politica guvernului în Africa de nord soane adică 30 la sută din întreaga popu
laţie a oraşului trăiesc într-o neagră mi de dezvoltare a economiei naţionale
PARIS (Ageipres). — In după-amiaza vrele de infiltrare amerfdane şi britanice - L a reluarea dezbaterilor a luat Cuvîntul zerie. Chiar la Taipe peste o treime din a R. Cehoslovace în 1954
zilei de 2 februarie au început în Aduna în Africa de nord, au vorbit despre anu deputatul comunist Guyot care a sublimat totalul familiilor sînt înregistrate în ca
rea Naţională franceză dezbaterile în le mite „'influenţe străine care se străduiesc amploarea oreseîndă a luptei de eliberare tegoria nevoiaşilor. Acestea sînt, în ge PRAGA (Agerpres). CETEKA trans construcţii, ceea ce va permite lărgirea pe
gătură cu politica guvernului Mendes- în momentul de faţă să sustragă Africa duse de popoarele din Africa de nord şi a neral. familiile persoanelor recrutate cu m ite comunicatul Direcţiei de Stat de viitor a bazei de materii prime a indus
France în Africa de nord. Agenţia France de nord din sfera de influenţă a Fran condamnat în modul cel mai hotărît mă forţa de oiankaişiştd în armata lor. Statistică a Republicii Cehoslovace cu pri triei cehoslovace.
ţei". surile respective adoptate de guvern. vire la rezultatele îndeplinirii planului de
Presse a anunţat că în c'adrul acestor dez •Politica coruptă dusă de ciamkaişişti a stat de dezvoltare a economiei naţionale In continuare, comunicatul Direcţiei de
bateri, care vor duna două zile, s-au în înainte de suspendarea şedinţei de după După deputatul Monsabert, fost gaulist, a R. Cehoslovace în 1954. Stat de Statistică se ocupă cu rezultatele
amiază au fost depuse două moţiuni din care a cerut guvernului să-şi intensifice dus la o criză în întreaga economie a insu îndeplinirii planului de stat de dezvoltare
scris la cuvânt 39 de deputaţi, guvernul partea grupului parlam entar M.R.P. represiunile în Africa de nord, aplioînd o Planul producţiei industriale a fost în a agriculturii. In comparaţie ou anul 1953,
având de răspuns La numeroase interpe Ambele moţiuni critică guvernul, prima politică „fermă“ şi ,.intransigentă", a luat lei. Un număr tot mai mare de întreprin deplinit în proporţie de 102,5 la sută. în 1954 a crescut recolta la hectar de sfe
lări. pentru că n-a făcut uz de mijloace sufi ‘ cuvântul deputatul Comunist Pierre Fayet Planul de producţie stabilit a fost depăşit clă de zahăr — cu 3,8 la sută, in — Cu
cient de „energice" pentru a „restabili or Fayet a arătat că politica guvernului în deri industriale dau faliment. •Creşte şo de numeroase ramuri ale industriei, prin 4,2 la sută, ovăz — cu 9,6 la sută etc. A
După cum relatează agenţiile de presă, dinea" în Algeria şi a doua pronunţîn- Africa de nord se bazează pe forţa mili tre c a r e : la extracţia de cărbune de fost continuată mecanizarea muncilor
dezbaterile s-au deschis într-o atmosferă du-se împotriva oricăror „concesii" făcute tară. majul. In decursul unei singure luni, în piatră şi cărbune brun, de gaze naturale, agricole.
de Fran ţa în problema Tunisiei. la oţel, strunguri Carusel, inventar agri
încordată, oglindind gravele divergenţe Au mai luat cuvântul doi deputaţi ai cepând din jum ătatea lunii noiembrie şi In 1954, consumul personal al oamenilor
oare există în rândurile grupurilor par Şedinţa a fost suspendată, ea fiind re- grupurilor de centru şi de dreapta care au col şi altele. muncii a crescut cu 16 la sută. Reducerea
lamentare guvernamentale şi de dreapta. luată în cursul nopţii. criticat de asemenea politica guvernului. pînă la jumătatea lunii decembrie 1954, In urma prospecţiunilor geologice au fost preţurilor Cu amănuntul la mărfurile de
larg consum efectuată în aprilie anul tre
Unii dintre deputaţii de dreapta care au s-au închis în Taivan aproximativ 1.900 descoperite . noi surse de materii prime, cut a dat populaţiei un oîştig direct de
de întreprinderi. riigi ales de cărbune, minereuri şi materii 5,9 miliarde coroane pe an.
luat cuvântul, trădând îngrijorarea cerc'u- prime pentru producţia materialelor de
rilor de afaceri franceze faţă de mane-
M.&&& si & o m m & a h I i damne acţiunile agresive ale Statelor întregul glob pământesc se solidarizează In oursul ultimelor dezbateri parlamen
Unite ale Amerioii împotriva Republicii în aceste zile cu marele popor chinez, ţin- tare din Adunarea Naţională, guvernul
Populare C hineze; să ceară guvernului tuiesc la stâlpul infamiei politica agresivă, francez a folosit toate mijloacele pentru
S.U.A. să ia măsuri imediate în vederea criminală, a Statelor Unite .ale Americii a exercita presiund asupra deputaţilor. El
S. U. A. trebuie să pună capăt pituiarea Japoniei. Potrivit tuturor acestor Guvernul sovietic, după cum se arată în încetării acţiunilor agresive menţionate şi faţă* de Republica Populară Chineză, în a pus de nenumărate ori problema încre
documente internaţionale, care sânt sem declaraţia ministrului Afacerilor Externe să pună capăt intervenţiei în afacerile in dreptată spre agravarea încordării inter derii — doar să reuşească ratificarea acor
acfiuni'or lor agresive nate de S.U.A. şi Anglia, Taivanul ur al U.R.S.S. din 31 ianuarie, este neliniş terne ale Chinei; să ceară guvernului Sta naţionale în Extrem ul Orient şi în întrea durilor de la Paris. Fireşte că o aseme
mează să fie redat Chinei. Nu putem să tit de situaţia periculoasă creată în re telor Unite ale Americii să-şi recheme i- ga lume. S.U.A. trebuie să pună capăt ac nea politică a guvernului francez a stâr
împotriva Chinei nu amintim în această ordine de idei fap giunea Taivanuiui şi a celorlalte insule mediat forţele maritime şi terestre din in ţiunilor lor agresive împotriva Republicii nit satisfacţie la Washington, dar ea şi-a
tul că în octombrie 1945 tocmai China a situate de-a lungul ţărmului Chinei. Si sula Taivan şi din alte teritorii aparţi Populare Chineze! — acest lucru îl cer subminat prestigiul în Fran ţa. In prezent,
I‘ mperialiştii americani caută să agra fost aceea care, în înţelegere cu toate ţă tuaţia Creată pune în primejdie menţine nând C hinei; să ceară să nu fie admise în unanimitate popoarele iubitoare de guvernul Mendes-France nu se bucură de
veze şi să complice situaţia .internaţională rile din coaliţia antihitleristă, a primit pe rea păcii şi agravează pericolul unui nou operaţiuni militare în regiunea Taivanu pace. sprijinul unanim al nici unui partid par
în Extrem ul Orient. Ac'est lucru este do Taivan capitularea forţelor japoneze de război iui din partea oricui a r fi, astfel încât lamentar. Nu numai în partidul radical-
vedit de concentrarea forţelor mdlitare- pe această insulă. Acest fapt subliniază să fie înlesnită evacuarea de pe insulele Poporul francez îşi intesifică socialist din care face parte Mendes-
maritime şi militare-aeriene — ale S.U.A. odată mai mult ‘dreptul inalienabil ăl Chi Situaţia creată aici este cauzată de fap din această regiune a tuturor forţelor ar France s-a produs o scindare. Printr-o
în regiunea insulei Taivan. Rezoluţia a- nei asupra insulei Taivan care îi aparţine tul că Statele Unite ale Americii, cu a- mate oare nu sînt subordonate Republicii lupia împotriva ratificării criză evidentă trece şi partidul socialist
probaită recent de Congresul S.U.A., oare din punct de vedere istorici, politic şi ju jutoru! lui Cian Kai-şi, au cotropit încă Populare Chineze. din Franţa. Dacă nucleul conducător al a -
permite preşedintelui să înceapă după- a ridic. Ocuparea insulei Taivan de către în urmă cu oîţiva ani insula Taivan care acordurilor de la Paris cestui partid, în frunte cu Guy Mollet
sa apreciere acţiuni armate împotriva Re Statele Unite ale Amerioii constituie o vio aparţine Chinei, insulele Penhuledao şi Aceste propuneri importante ale Uniunii sprijină oa şi înainte politica lui Mendes-
publicii Populare Chineze oare îşi apără lare din cele mai flagrante a acordurilor alte câteva iinsule chineze. Noile acţiuni a - Sovietice îndreptate spre lichidarea încor Pina în prezent nu s-a reuşit să se im France prezentând-o ca „răuil cel mai mic,
dreptul ei suveran asupra Taivanuiui şi a internaţionale şi constituie un act de un gresive întreprinse în ultimul timp de dării în regiunea Taivanuiui şi în E x tre pună Franţei acordurile de la Paris. Ho totuşi un număr de 17 deputaţi socialişti
celorlalte insule de lângă litoral, consti arbitrar cinic. Mai întâi această insulă a Statele Unite, în ac'eastă regiune au inten mul Orient corespund năzuinţelor tuturor tărârea adoptată la 30 decembrie în Adu au votat împotriva acordurilor de la Baris.
tuie o provocare grosolană şi premeditată. fost acaparată de Japonia, iar în prezent sificat şi mai mult starea de încordare. popoarelor iubitoare de pace, îngrijorate narea Naţională de o minoritate de de
de S.U.A. de situaţia periculoasă ’ care s-a creat in putaţi, în urma presiunilor grosolane ale încercările lui M endes-France de a re
Acţiunile provocatoare ale S.U.A. în re Guvernul sovietic consideră necesar să regiunea Taivanuiui şi care văd în ea o americanilor, este considerată de către o- curge la ajutorul Vaticanului pentru a in
giunea Taivanuiui constituie o nouă mani Nici un fel de forţe nu vor putea împie se discute această problemă în ansamblul ameninţare pentru menţinerea păcii în în pinia publică franceză oa un a ct antina fluenţa poziţia partidului catolic M.R.P„
festare a politioii agresive a S.U.A. faţă dica Republicia Populară Chineză să reu ei în Consiliul de Securitate al O. N. U. treaga lume. ţional, care nu are putere morală. Ac'ea nu au fost încununate de succes. F ra c
de Republica Populară Chineză. S. U. A. nească Taivanul şi celelalte insule de lân Totodată guvernul sovietic nu consideră stă hotărâre a fost.adoptată în ciuda voin ţiunea parlam entară M.R.P. se pronunţă
încearcă să permanentizeze ocuparea Tai gă litoral ou patria-m amă, să unească toate ou putinţă să se discuite această problemă Un puternic glas de protest hotărît îm ţei poporului francez. Partizanii reînvie în m area sa majoritate împotriva guver
vanuiui şi să-l folosească drept bază pen teritoriile sale într-un singur stat. Cotro fără participarea reprezentanţilor Republi potriva noii agresiuni americane răsună în rii noului wehrmacht au scontat pe fap nului Mendes-France.
tru pregătirea şi desfăşurarea unui război pirea unei părţi sau a alteia din teritoriul cii Populare Chineze. Participarea repre zilele acestea în China. Istoria a dovedit tul că aprobarea acordurilor de la Paris
agresiv în Extrem ul Orient. chinez jigneşte profund sentimentele na zentanţilor R.P. Chineze la discutarea a- că încercările S.U.A. de a intimida po de către Adunarea Naţională va da o „lo Partidul comunist şi deputaţii' progre
ţionale ale poporului chinez, stârneşte din cestei probleme este deosebit de necesară, porul chinez de 600 milioane de oameni, vitură psihologică" mişcării împotriva re- sişti se pronunţă consecvent şi unanim
Amestecîndu-se fără pic de jenă în tre partea sa cel mai hotărît protest şi indig întrucât este vorba de acţiuni agresive în sînt destinate eşecului. „Nimeni nu poate militarizării Germaniei occidentale. Cal împotriva politicii guvernului Mendes-
burile interne ale Chinei, S.U .A videază dreptate împotriva Chinei şi despre ames nega, — scrie ziarul „Jenminjibao", — că culele lor au dat însă greş. Francezii de France, care este în contradicţie ou inte-
in. mod flagrant normele elementare ale nare. tecul Statelor Unite ale Americii în tre- Taivanul şi insulele Penhuledao, precum rînd pronunţă ou indignare şi dispreţ nu vesele naţionale fundamentale ale Franţei.
dreptului internaţional . şi principiile de Propunerea Noii Zeelande, inspirată de buriie^ei interne. Iată de ce la şedinţa din şi insulele Dacen, Ţznnmîndao, M acin ,.pe mele acelora Care au votat pentru reînar-
bază ale Cariei Naţiunilor. Unite. Afir 31 ianuarie a Consiliului de Securitate, care s-a Cuibărit olica ciankaiş.istă, consti marea ocupanţilor şi călăilor de ieri ai Patrioţii francezi îşi dau tot mai bine
maţiile demagogice ale cercurilor guver diplomaţia americană, de a discuta în reprezentantul U.R.S.S. în Consiliul de Se tuie o pairte integrantă a teritoriului chi Franţei. seama de urmările nefaste ale acordurilor
nante americane oum că ele sînt călău Consiliul de Securitate problema „situaţiei curitate a prezentat propunerea ou privire nez. De aceea, eliberarea insulelor de lin
zite de grija pentru „apărarea” unor te din strâmtoarea Taivan", este dictată de 1a invitarea la şedinţa Consiliului de Se gă litoral, inclusiv Taivanul şi Penhule- Mişcarea naţională mereu crescîţidă din de la Paris.
ritorii, care niciodată nu au aparţinut năzuinţa de a folosi O.N.U. pentru a se curitate a unui reprezentant al Guvernu dao, constituie o chestiune pur internă a Franţa împotriva acordurilor de la Paris Membrii Consiliului Republicii primesc
S.U.A., nu fad deoît să arunce o nouă lu amesteca în treburile interne ale Repu lui Popular Central al R.P. Chineze pen a determinat cercurile guvernante fran
mină asupra adevăratelor planuri ale for blicii Populare Chineze, pentru a camufla tru a participa la exam inarea problemei Chinei. ceze să recurgă la minciuni şi la înşela un mare număr de scrisori, petiţii şi ape
ţelor imperialiste în ce priveşte Taivanul sub steagul O.N.U. acţiunile agresive ale cu privire la acţiunile agresive ale State Poporul chinez, , oare îşi exercită dreptu rea opiniei publice. luri din toate colţurile ţării. In aceste scri
şi alte insule chineze. S.U.A. împotriva Ohinei. lor Unite ale Amerioii împotriva Repu sori se cere respingerea acordurilor de la
blicii Populare Chineze în regiunea Tai rile sale suverane, eliberînd întregul te Un caracter deosebit de falş şi specula Paris. Noi şi noi consilii municipale şi să
Taivanul constituie o parte integrantă Dar, Consiliul de Setíuritate al O.N.U., vanuiui şi a altor insule ale Chinei. ritoriu al Chinei, printre care şi Taiva tiv îl au afirmaţiile unor politicieni fran teşti adoptă rezoluţii de protest împotriVc
a teritoriului chinez, din oare această in ca organ internaţional ce stă de strajă nul, nu v a tolera în nici un caz vreun a - cezi că ratificarea acordurilor de la P a acordurilor de la Paris.
sulă face parte încă •din timpurile cele păcii generale, este în drept şi trebuie să mestec din orice parte ar veni". ris ar fi „compatibile" ou tratative inter
Patrioţii francezi îţi dau seama că cer
Cererile juste ale poporului chinez cu curile agresive vor lua toate măsurile pen-
tru grăbirea ratificării acordurilor de li
miai vechi. Drepturile Chinei asupra aces se ocupe nu de problema „situaţiei din •Supunînd această problemă examinării privire la neamestecul imperialiştilor a- naţionale în problema germană. Vorbă Paris. Unitatea şi caracterul organizat a
tei insule au fost confirmate prin acor strâmtoarea TaivandLui", ci' de discutarea Consiliului de Securitate, Uniunea Sovie m ericani’ în treburile interne ale Republi- ria în sensul că ratificarea ar duce la... tuturor forţelor naţionale şi patriotice sin
duri internaţionale din cele mai impor problemei acţiunilor agresive ale Statelor tică a prezentat un proiect ai său de re : cin Populare Chineze sînt sprijinite de tratative, urmăreşte înşelarea opiniei pu capabile însă să înlăture primejdia car
tante — declaraţia de la Cairo, declaraţia Uriite ale A m ericii. împotriva Republicii zoluţie. In acest proiect se face recoman cercurile largi ale opiniei publice din toate blice şi strecurarea acordurilor de la Pa planează asupra Franţei.
de la Potsdam', acordul ou privire l|a ca- populare Chineze în regiunea Taivanuiui darea oa Consiliul de Securitate să con ţările lumii. Milioane de oameni de pe ris prin Consiliul Republicii. (Agerpres).
_ /-v -
ia şi $tr, 6 Nr. 9t T$}gLop: Taxa g^tU.â în nungrar copi. aprobă^y D]rec|lunR Generale P.T.Ţ, nx. 236_,3<2Q $ $ $ ^ 5 Ţipară Iftţregr, Poligra^că de Stat DEVA