Page 9 - 1955-02

re g io n a lă I
Hunedua.-a-Deva i
Penfm continua dezvoltare a cu ltivării
plantelor tehnice* medicinale* arom ate
şi creşterea viermilor de m ătase D e v a
Consecvent politicii satisfacerii din
plin a nevoilor oamenilor muncii, Con­
siliul de Miniştri al R.P.R., a ela­
borat recent două noi hotărîri pri­
vind contractarea plantelor tehnice,
medicinale şi aromate şi dezvoltarea
creşterii viermilor de mătase. Aceste
hotărîri, menite să ducă ia creşterea
producţiei bunurilor de larg consum,
au la bază principiul cointeresării
materiale a producătorilor, stimula­
rea acestora prin noi avantaje mate­
riale.
Hotărîrea privind contractarea
plantelor tehnice, medicinale şi aro­
mate, stabileşte avantaje mari atît
unităţilor socialiste din agricultură
cît şi ţăranilor muncitori individuali.
In regiunea noastră, sînt mulţi cul­
tivatori de plante tehnice (tutun, cî-
nepă, in, rapiţă, seminţe de sfeclă
de zahăr, etc,) care au cules în a-
nul trecut şi în alţi ani, recolte bo­
gate. De exemplu, ţăranul muncitor
Comşa Ion din satul Cistei raionul
Alba, a cultivat anul trecut o supra­
faţă însemnată cu tutun şi a obţinut
o producţie medie la hectar de 1300
kg. La fel, ţăranul muncitor Maxim
Nicolae din satul Sîntandrei, a ob­
ţinut 1100 kg, tutun la hectar, iar
ţăranul mijlocaş Lăzărescu Petre
din satul Tîmpa raionul Hunedoara,
1000 kg, tutun la hectar.
Posibilităţile de cultivare a plan­
telor tehnice, medicinale şi aromate
sînt mari în regiunea noastră. Sînt
mari şi veniturile pe care le aduce
contractarea acestor plante. De pil­
dă, colectiviştii din comuna Cîlnic
raionul Sebeş, care au contractat a-
nul trecut o suprafaţă de 5 hectare
cu tutun, au avut uh venit de 60.000
lei, iar ţărănul muncitor Ilie Ion din'
satul Pianul de Jo s acelaşi raion, ex­
perimentat cultivator de tutun, cu
veniturile realizate în decurs de cîţi-
va ani din contractarea tutunului,
şi-a putut cumpăra unelte agricole
noi, căruţă, şi-a putut construi o
uscătorie pentru tutun şi şi-a cum­
părat animale de muncă.
Noua Hotărîre prevede îmbunătă­
ţiri în sistemul de contractare a plan­
telor tehnice, medicinale şi aromate,
îmbunătăţiri care vor face ca pro­
ducătorii să fie mai mult cointere­
saţi în cultivarea lor. In afară de
scutirea de cotă pentru suprafeţele
cultivate cu plante tehnice, Hotărî-
rea acordă dreptul de a primi în fo­
losinţă în mod gratuit maşini de se­
mănat de Ia unităţile cu care se
contractează, de a primi ia pre­
ţuri mici îngrăşăminte chimice,
de a primi în mod gratuit îngrăşă­
minte bacteriene şi insecto-fungicide,
etc. Un rol însemnat pentru sporirea
suprafeţelor cultivate cu plante teh­
nice, medicinale şi aromate .şi mări­
rea productivităţii acestora, le au
contractele de lungă durată (2-3 ani)
şi contractele pentru două sau mai
multe recolte la plantele bianuale şi
de mai mulţi ani. Aceste contracte
de lungă durată, aduc majorări de
preţ însemnate cultivatorilor şi a-
vantaje statului. Gospodăriile colec­
tive care contractează pe timp de 2
sau mai mulţi ani, cultivarea de
plante tehnice în condiţiile prevăzute
la anexa nr. 2 a prezentei Hotărîri,
vor primi preţuri majorate cu 20% .
întovărăşirile şi asociaţiile preţuri
majorate cu 15% , iar ţăranii mun­
citori individuali cu 10% . Cultiva­
torii de plante tehnice, medicinale şi
aromate, se mai bucură şi de drep­
tul de a primi credite pentru procu-
Noi apartamente pentru mineri
In ultimul timp, în oraşul Petrila, la
blocul „I” s-au mai dat în folosinţă încă
32 de apartamente. In curînd, îi aşteaptă
pe mineri alte 12 apc-tamente. La amenajare?
acestora, precum şi a altor locuinţe, s-au
evidenţiat electricienii Andronie Gheor-
ghe şi Gligor Ioan de la serviciul gospo­
dării de locuinţe, ce şi-au depăşit nor­
Electrificarea „Văii Făieraguhii“
Antrenaţi de deputatul Susan Petru, lo­
cuitorii comunei Certejul de Sus, raionul
Fiia, au pornit la electrificarea „Văii F ă -
ieragului” — parte de comună ce rămăsese
neelectrifioată.
Sfatul popular comunal a pus la dispo­
ziţia cetăţenilor stâlpii necesari ce au fost Mariş Victor, Pleter Petru şi Anghel Pe­
transportaţi şi plantaţi prin muncă volun­
tară, iar întreprinderea comunală regio­
nală şi staţia de radioficare Certej au dat
un preţios ajutor în procurarea. Celorlalte
material* necesare electrificării, dîndu-le
şi muncitori calificaţi pentru întinderea
firelor. Pină în prezent, în această parte
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA!
rarea de maşini şi unelte agricole
prin Banca Agricolă.
P e lîngă obligaţiile unităţilor con­
tractante, Hotărîrea stabileşte şi obli­
gaţii ce revin cultivatorilor. Aceştia
vor trebui să respecte întru-totul
condiţiile Contractuale, vor trebui să
însămînţeze cu plante tehnice întrea­
ga suprafaţă contractată, să aplice
reguli agrotehnice înaintate şi să
livreze statului la timp cantitatea de
recoltă prevăzută în contract.
Hotărîrea cu privire la dezvolta­
rea creşterii viermilor de mătase şi
îmbunătăţirea contractării gogoşilor
de mătase, prevede de asemenea a-
vantaje mari producătorilor. Intrucît
creşterea viermilor de mătase este o
îndeletnicire uşoară şi rentabilă, cu
ea se pot ocupa atît ţăranii munci­
tori individuali, gospodăriile colecti­
ve, întovărăşiţii şi asociaţiile, cît şi
fiecare şcoală elementară de la sate.
Anul trecut, elevii şcolii elementare
din comuna Miercurea raionul Sebeş
au contractat creşterea a 20 gr. vier­
mi de mătase. Gogoşile livrat» sta­
tului le-au adus o sumă de 1150 lei,
cu care şi-au amenajat localul şco­
lii, au cumpărat diferite materiale
didactice, etc.
Hotărîrea privind creşterea viermi­
lor de mătase, acordă crescătorilor
un preţ de 40 lei pe Kg., pentru go­
goşile verzi de calitatea l-a, 12 lei
pe Kg., pentru cele de calitatea II şi
3,50 Iei pe Kg., pentru cele de cali­
tatea Ill-a . In afară de aceasta,
ciescătorii primesc în mod gratuit,
sămînţă şi hîrtie pentru aşternut,
dezinfectante şi posibilitatea’ de a.
culege frunze de dud pentru hrăni-
rea viermilor din duzii ce sînt pro­
prietatea statului. De asemenea, Ho­
tărîrea înlesneşte procurarea materia­
lului săditor pentru duzi.
Ambele hotărîri ale Consiliului de
Miniştri al R.P.R., au o mare impor­
tanţă, întrucît vor duce la o mai bu­
nă aprovizionare cu materie primă
a industriei uşoare şi producătoare
de bunuri de larg consum, la ridica­
rea nivelului de trai al populaţiei
muncitoare.
Sfaturile populare raionale şi co­
munale, trebuie să-şi însuşească pe
deplin sarcinile izvorîte din aceste
hotărîri şi să ia măsurile corespun­
zătoare. Ele au datoria să organize­
ze în termenul cel mai scurt acţiu­
nea de contractare a plantelor teh­
nice şi a gogoşilor de mătase, să în ­
drume pe cultivatorii de tutun, cîne-
pă, in etc, şi crescătorii de viermi de
mătase, pentru realizarea producţiei
stabilită în contract. Organele con­
tractante, trebuie să vegheze ia pre­
luarea în bune condiţiuni a întregii
producţii contractate şi să asigure
producătorilor procurarea materiale­
lor industriale pe care au dreptul să
ie cumpere.
Sdrcini importante revin şi orga­
nizaţiilor de partid, în atribuţia că­
rora intră popularizarea largă a pre­
vederilor hotărîrilor mai sus — amin­
tite, acordarea unui sprijin permanent
producătorilor contractanţi şi con­
trolarea organelor contractante în a-
plicarea corectă a prevederilor Ho­
tărîrilor.
Organizînd bine munca de contrac­
tare, şi lucrînd cu conştiinciozitate
pentru punerea în viaţă a acestor
hotărîri, vom contribui intr-o măsu­
ră şi mai mare la dezvoltarea pro­
ducţiei bunurilor de larg consum şi
la îmbunătăţirea continuă a aprovi­
zionării populaţiei muncitoare.
mele cu 62%. Instalatorii de apă, Şimon
Gheorghe şi Tudorovici Ioan, au depăşiri
de 112% şi respectiv 57%, iar zidarul Stă-
nică Gavril şi echipa zugravului Man
Tasile şi-au depăşit normele cu 20-61%.
Ei se străduiesc ca, prin munca lor, să
asdguire tot confortul bravilor mineri de
la mina Petrila.
de comună au fost electrificate 18 case
ale muncitorilor şi ţăranilor muncitori..
In această muncă s-au evidenţiat în mod
deobosit tovarăşii Pleter Aurel, Fărcaiş
Ştefan, Halga Emilian şi Nelega Iosif,
precum şi electricienii Badinschi Pavol,
tru.
Paralel cu munca de electrificare, s-a
depus o activitate intensă şi în domeniul
radioficării, reuşindu-se ca pînă acum să
se instaleze deja 46 difuzoare.
JOSAN. IOAN
corespondent voluntar
Semnăm Apelul Păcii, împotriva războiului atomic
In dimineaţa zilei de duminică, nume­
roşi oameni ai muncii din oraşul Deva,
s-au adunat în sala cinematografului „Fi-
limon Sîrbu“ din localitate, unde şi-au
manifestat hotărîrea lor fermă de a-şi de­
pune semnătura pe Apelul .Păcii de la
Viena.
A luat cuvîntul tov. Vasu Nicolae, Erou •
al Muncii Socialiste, membru în biroul
Comitetului Permanent pentru Apărarea •
Păcii din R.P.R., oare printre altele a ară­
ta t că : Apelul Consiliului Mondial al P ă­
cii, adresat tuturor popoarelor, constituie
o chemare pentru toţi cei ce iubesc pacea
şi fericirea patriei lor, să-şi dea.'pu toată
dragostea şi hotărîrea semnătura lor prin
care să zădărnicească planurile celor ce
pregătesc un nou război.
După ce s-a dat citire Chemării Comite­
tului Perm anent pentru Apărarea Păoii din
R.P.R., au luat cuvîntul mai mulţi cetă­
ţeni oare şi-au arătat adeziunea lor faţă
’de hotărîrile Consiliului Mondial al Păcii.
Preotul ..baptist, Mîrza Iosif. a arătat Că mii.
semnăturile pe Apelul Păcii de la Viena
vor fi un avertisment dat puterilor impe­
rialiste care ameninţă omenirea cu primej­
dia unui nou război. El şi-a exprimat hotă­
rîrea să semneze pentru pace, pentru fe­
ricirea popoarelor, pentru munca paşnică
a patriei sale.
Tineretul nostru trebuie să fie ferit de
grozăviile unui nou război — a spus pro­
fesorul Voinschi Nicolae de La Şcoala me­
die de băieţi. Odată ou semnarea Apelu­
lui Păcii. — a continuat vorbitorul, — în
numele colectivului profesoral îmi iau an­
gajamentul să Contribui din toate puterile
mele la educarea tinerii generaţii în spi­
ritul dragostei pentru pace, şi în spiritul
urei faţă de toţi acei care vor încerca s j
smulgă pacea şi libertatea popoarelor.
Au mai luat cuvîntul protopopul Chiffa
Teofil, funcţionara Ion Maria, judecătorul
Nimereanu D. şi alţii.
Participanţii la adunare, într-o atmos­
feră de adevărată însufleţire, au trecut a-
poi la semnarea Apelului Păcii.
Hunedoara
La adunarea publică organizată de către jini lupta împotriva războiului atomic -
Comitetul raional de luptă pentru pace a spus protopopul Pesoiu. Ei vor propc
Hunedoara, care a avut loc în sala cine­ vădui şi mai mult ideia nobilă a păcii“.
matografului „Maxim Gorki“ s^au pre­
zentat sute de cetăţeni dornici să asiste la gajat să susţină prin fapte semnătura dată punerea semnăturilor pe Apelul Consiliu­
deschiderea campaniei pentru semnare? pe ApeL
Apelului Păcii.
In conferinţa expusă, inginerul Cheşs
membru în comitetul sindical al Combina
tulul metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej”, a
arătat- că popoarele cer ca problema ener­
giei atomice să fie rezolvată în interesul
păcii. După conferinţă au vorbit mai mulţi
din cei prezenţi care s-au pronunţat îm­
potriva războiului atomic.
„Daminatorii noştri susţin cauza păcii
— a spus Dănică Ioan, tehnician lamina-
torist. Fiecare îşi închipuie ce înseanmă
un război cu arme de exterminare în ma­
să. De aceea, noi ne vom da semnătura pe
Apel. întărind-o cu tone de laminate peste
plan. care vor fi o dovadă a hotărîrii
noastre de luptă împotriva războiului ato­
m ic“.
„Am o fetiţă pe care o iubesc mult —
a spus Negru Nicolae muncitor la C.F.U.
Căi Ferate Uzinale), şi vreau să trăiescă, să
se bucure de viaţa fericită pe care i-o pre­
gătim noi. Pentru viitorul fetiţei mele şl mei atomice şi vom întări semnăturile noastre prin noi eforturi în muncă, pentru
al tuturor copiilor, eu îmi pun semnătura
pe Apelul Păcii”.
Soarele dimineţii de iarnă, îşi arunca
sfios razele sale pe geamul panoului frun­
taşilor în întrecerea sooialistă, aşezat la
intrarea în- incinta minei Petrila. In timp
ce minerii în adîncuri, dau căr­
bune, chipurile lor surîd în fotogra­
fiile frumos aşezate pe panou.
Iată şi fotografia minerului Haidu Iuliu,
Erou al Muncii Socialiste, alături de a
harnicului miner, utemistul, Mihai Ştefan,
fruntaş al întrecerii socialiste. Chipurile
lor parcă spini:
„Vino în mină să vezi cum ne luptăm
cu straturile de cărbune, să vezi cum
muncim“.
...De obicei, cînd tineri din toate colţu­
rile ţarii vin la Petrila să înveţe şi să îm­
brăţişeze frumoasa meserie de miner, pri­
ma dată, ei se opresc să privească chipu­
rile minerilor pe Care-i cunosc de • prin
ziare. Pe Haidu Iuliu, de exemplu, nu-1
cunoaşte numai tînărui din Valea Jiului,
ci şi cel din Maramureş sau Botoşani, cel
din Piteşti sau din Tum u Severin. Pe mi­
neri ca Haidu Iuliu, Maior Ioan, Cenuşă
Cornel şi alţii, îi cunoaşte o ţară întreagă.
Aşa au privit odinioară şi tovarăşii K a-
loit Ottc, Kibsdy Adalbert şi alţii. Dar
acum şi fotografiile lor sînt la panou, iar
pe pieptul lui Kibedy Adalbert, străluceş­
te şi „Medalia Muncii“.
Dar despre succesele minerilor din Pe­
trila, fruntaşi pe ţară în cursul anului
IN A C E S T N U M Ă R :
Hotărîrea Consiliului de Miniştri tură — Consfătuire cu cultivatorii — Creşte activitatea organizaţiilor de
al R.P.R., privind măsurile ce tre­
buie luate pentru dezvoltarea creş­ de sfeclă de zahăr (pag. 2-a) bază săteşti (pag. 3-a)
terii viermilor de mătase şi îmbu­
nătăţirea sistemului de contractare In întîmpinarea însămînţărilor de — Pe teme economice — Care sînt
şi preluare a gogoşilor de mătase primăvară (pag.2-a)
însemnări cultural-sportive căile ce duc la respectarea indici­
(pag. 2-a)
Cuvîntul fruntaşilor din agricul- (pag. 2-a) lor de consum (pag- 3-a)'
Din munca filialei S.R.S.C. Hune­ — Lucrările sesiunii Sovietului Su­
doara (pag.3-a) prem al U.R.S.S. (pag- 4-a)
O r ă ş t:iie
Peste 600 de oameni ai muncii din ora­
şul Orăştie s-au adunat în dimineaţa zi­
lei de duminică in sala festivă a sfatului
popular orăşenesc unde şi-au manifestat
încrederea că semnăturile lor depuse pe
Apelul Consiliului Mondial al Păcii, vor
deveni o adevărată stavilă în drumul ne­
bunesc al duşmanilor păcii popoarelor. !
Adunarea a fost deschisă de tov. Fo-
ghel Hreşcu, secretarul comitetului de
luptă pentru pace din localitate, oare a a -
rătat că toţi cei ce iubesc pacea şi vor să
muncească în libertate să-şi pună cu multă
încredere semnătura lor pe Apelul Păcii.
In Cadrul acestei adunări, au luat apoi
cuvîntul numeroşi cetăţeni. Tov. Constan­
tin Ioan, muncitor la „I. C. Frim u“ a arătat
că depune semnătura sa pe Apelul Păcii
cu sincera dorinţă ca forţele păcii să tri­
umfe şi să dea prin aceasta riposta cuve­
nită tuturor acelora care vor îndrăzni
vreodată să ameninţe cu dezlănţuirea unui
război atomic. E l a arătat în Continuare,,
că pentru a întări şi m ai m ult semnătura
sa pentru pacea şi fericirea popoarelor, îş^
ia angajamentul să-şi depăşească limar
In c liş e u : Un grup 'de c etă ţen i ai oraşu lu i D eva, sem n în d A p elu l Păcii. planul de producţie ou 50%, iar în cinstea'
zilei de 1 Mai să-şi depăşească planul de
producţie pe luna aprilie cu 100%.
„Am aşteptat cu multă nerăbdare începe­
Au mai luat cuvîntul doctorul Pătră- 11i a rea campaniei strângerii de semnături pe
şescu Radu, gospodina Pez Ana şi mulţi Apelul de la Viena“, a spus tov. StoiCa
alţii care s-au declarat împotriva războiu­ Apelul Consiliului Mondial al Păcii a Gh. In continuare a arătat că semnează cU
lui atomic pe care-I propagă imperialiştii fost primit cu un viu interes de oamenii multă dragoste Apelul Păcii, iar pentru a
americani muncii din comuna Ilia, oare,' adunaţi în întări şi mai mult semnăturile depuse pe
sala căminului cultural, au condamnat cu acest Apel, el, împreună cu colectivul de
Participanţii la adunare şi-au pus apoi tărie uneltirile duşmănoase ale magnaţilor muncitori pe care-1 conduce, îşi ia angaja­
semnăturile pe Apelul către popoarele lu­ imperialişti de a dezlănţui un război ato­ mentul să depăşească planul lunar de pro­
mic, exprimîndu-şi în acelaşi timp hotă­ ducţie cu 200%.
rîrea fermă de a semna Apelul Păcii de
/ la Viena, apărînd prin aceasta bunul cel înainte Ca participanţii la conferinţă să
mai de preţ al omenirii — pacea. treacă la depunerea semnăturilor pe Ape­
S eb eş lul Consiliului Mondial al Păcii, au mai
Printre cei Care au luat cuvîntul a pu­ luat cuvîntul numeroşi alţi cetăţeni, prin­
Sala căminului cultural „Mihalţ Sado- tut fi ascultată colectivista Borşoş Maria. tre care Eftimie Florioa gospodină, Do-
veanu“ din Sebeş devenise neîncăpătoare Ea, care a trecut prin două războaie mon­ brean Viorica elevă, etc.
pentru numeroşii cetăţeni care voiau să diale, pierzîndu-şi în primul soţul şi in
participe la deschiderea campaniei de sem­ al doilea feciorul, şl-a manifestat ura fată H aţeg
nături pe Apelul Păcii. După ce s-a Citit de acei care din nou vor să fíe jertfită
conferinţa1 şi chemarea Comitetului P er­ viaţa a mii de tineri. Colectivista Borşoş L a adunarea publică oare s-a ţinut în
M. şi-a exprim at de asemenea hotărîrea sala Şcolii tehnice de cooperaţie din Ha-
manent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., să semneze cu dragă inimă Apelul Păcii, -ţeg,- mulţi -dintre, cei prezenţi, după. ce to­
mulţi din cei prezenţi şi-au spus cu ho­ pentru ca munca ei paşnică, precum şi a varăşul Maşcovescu, preşedintele comite­
tărâre cuvîntul prin oare arătau că vor tuturor tovarăşilor ei de muncă, să nu fie tului raional de luptă pentru pace, a ex­
jtfî-pta pentru cauza păciL întreruptă ci să fie încununată de cât mai pus conferinţa, şi-au exprim at în Cuvinte
multe succese. simple dar pornite din suflet, dorinţa lor
Muncitorul Merghes Filip de la I.F.I.L. de pace şi ura împotriva celor care pre­
Sebeş a spus că îşi va întări semnătura Orşa Gherasim preşedintele G.A.S. din gătesc. războiul atomic.
printgo muncă însufleţită, Căutînd să-şi Ilia,. luînd cuvîntul, a spus că nu nu­
îndepjpfească şi depăşească întotdeauna mai că se împotriveşte planurilor celor ce „Sînt invalid — a spus tovarăşul D avi-
sarcdriţle^de producţie. ameninţă popoarele ou un nou război, dar doiu Simion. Războiul mîrşav al fasciş­
tilor m -a lăsat fără un picior. îmi este
tare greu fără el. Nu mai pot să alerg,
să urc culmile înalte, ale munţilor care îţi
îneîntă privirea. Şi n-am să pot s-o mai
fac niciodată. Ca mine sînt sute de inva­
lizi. Pentru ca să nu mai fie alţii, eu îmi
dau semnătura pe Apelul de la Vinea şi,
dacă e nevoie, îmi dau şi viaţa pentru
„Sli^^fch bi^ojicii ,noastre, se alătură că este orîcînd gata să-şi verse sîngele pace“.
- niLioaneiSr de oamenTcînstiţi ş l v or.sp ri­ -pentru -apărarea m uncii-.paşnice, a.gospor
„Semnez Apelul cu dragă inimă — a
lăriei, unde a cunoscut pentru prima dată. spus gospodina Bîrlea Rozica. Eu nu vreau
ca copilul pe care-1 am să-l pierd în
.1 ca şi mulţi alţii, belşugul şi fericirea. bombardamente aşa cum s-a întîmplat cu
primul meu copil” ..
S-au înscris la cuvint şi alţi cetăţeni
Şi aşa, toţi care au simţit grozăvia răz-
Toţi cei oare au luat cuvîntul s-au an­ lin comună, după care s-a trecut la de­
boiului trecut şi-au spus cuvîntul pentru
zădărnicirea pianului agresorilor imperia­
lui Mondial al Păcii. ' j
lişti, semnînd Apelul de la Viena. Printre :
I
ei- au fost invalidul Costea Lăscuţ, Filip
M OŢIUNE '
Victor şi alţii. 1
; Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. 1
Bucureşti Tot în ziua de 6 februarie a.c., au avut
j
Oamenii muncii din oraşul Deva, întruniţi ari 6 februarie 1955 într-un miting loc asemenea adiinări publice şi în comu-
de protest împotriva primejdiei dezlănţuirii unui război atomic care planează asu­
pra popoarelor din lumea întreagă, pregătit în mod făţiş de agresorii imperialişti, nele Demsuş, Toteşti, Rîul de Mori, B er-
în frunte cu S.U.A., conştienţi dé pericolul imens pe care îl prezintă folosirea ar­
theloth şi altele. Numai într-o singură zi,
mei atomicé într-un război pentru omenire, ne angajăm de a lupta prin toate mij­
în raionul Haţeg, şi-au pus semnătura pe
loacele să forţăm aţiţătorii la războiul atomic să renunţe de a folosi această armă
Apel peste 3.000 cetăţeni.
în scopuri distructive, care pune în pericol însăşi existenţa vieţii pe pămînt.
Pentru atingerea acestui ţel, în interesul vieţii, al progresului şi al viitorului
fericit al omenirii, declarăm c ă : Sin/tem alături de hotărârile Consiliului Mondial
al Păcii, în marele front al partizanilor p ăo ii; cerînd să fie nimicite stocurile de
arme atomice cît şi încetarea producţiei unor asemenea arme.
In lupta noastră, nu vom precupeţi nici un efort pentru nobila cauză a păcii
între popoare şi pentru interzicerea folosirii armei atomice într-un nou război.
Vrem oa energia atomică — această uriaşă descoperire a minţii omeneşti — să
nu fíe folosită în scopuri de distrugere, ol să slujească progresului în interesul cau­
zei păcii, aviad pildă vie realizările Uniunii Sovietice în folosirea energiei nucleare
în scopuri paşnice.
Semnăm Apelul Consiliului Mondial al Păcii* pentru interzicerea folosirii ar­
înflorirea continuă a scumpei noastre patrii, R.P.R., pentru pace — oauza scumpă
a tuturor popoarelor din lumea întreagă. Cetăţenii oraşului Deva
w<Gi•<t> »<> o O <L>>
PANOUL FRUNTAŞILOR varăşul Tensley Ştefan, sector ce are „ra­
cul“. Cea mai mare ruşine pentru un sec­
tor este să aibe pe uşă „racul“. Asta în­
1954, au aflat şi prietenii mineri din în cursul lunii ianuarie şi-a îndeplinit sar­ seamnă că dă înapoi. Şi întra-adevăr, sec­
U.R.S.S., din R. Cehoslovacă sau din cinile de plan în proporţie de 104,3%. Dar
R. P. Polonă. Nu de mult, tînărui miner nu numai graficele arată oare sectoare sînt torul II a avut o realizare de plan de nu­
Mihai Ştefan fiind plecat cu o delegaţie peste plan şi dare nu ; cînd ai intrat în
la Praga, a împărtăşit prietenilor cehi din clădirea minei, pe un panou simplu sînt mai 86%.
experienţa lui. a Iul Haidu şi a altora, aşezate 7 becuri. La fiecare bec îi cores­
şi a învăţat şi el alte lucruri noi. punde inscripţia sectorului Cînd un sec­ „Merge ca racul“ — spun minerii şi rîd
tor este peste plan, becul. este aprins ;
...Frumoasă este viaţa mânerilor din Va­ cînd este sub plan, becul este stins... cu toţii de codaşi.
lea Jiului !... Emoţionante sînt clipele cînd
im miner este decorat; entuziasmate sînt POVESTEA RACULUI De rac, nu scapă nimeni, chiar dacă
uralele ce-i primesc pe minerii ce încep să
lucreze în contul altor ani ! Graficele şi A intrat în tradiţia minei Petrila oa a - treci peste plan. Eşti ultimul dintre sec­
panourile vorbesc de la sine : Haidu Iu­ tunci cînd un sector merge foarte bine, pe
liu ou brigada sa lucrează în conţi11, lu­ uşa lui să fie pus un model, arătînd un a- toare. „racul“ se ţine după tine. Ca să-l
nii aprilie 1958. Brigăzile conduse de Mi­ vion în zbor. Aceasta înseamnă că sec­
hai Ştefan şi Kibedy Adalbert lucrează în torul respectiv este fruntaş. In cursul lu­ alungi, trebuie să lupţi. Minerii de la
contul lunii martie 1958 şi respectiv fe­ nii ianuarie, sectorul III, condus de tova­
bruarie 1957. De asemenea şi brigăzile con­ răşul Furdui Romuius. cu o realizare de Petrila se feresc de „rac“.
duse de Cenuşă Cornel, Bexa Petru, Nis- plan de 116%, a fost deţinătorul „avio­
torescu Gheorghe şi alţii, lucrează în con­ nului“. ¦A”
tul anilor 1956-1957.
Sectorul IV. condus de tovarăşul Bones ‘ ...Sirena spintecă văzduhul, vestind în­
? Ioan, cu o realizare de plan de 105%, a -
vea „automobilul“, ca semn că este al doi­ ceperea schimbului doi. Veşnic vesel mi­
La mina Petrila fruntaşii întrecerii sînt lea.
popularizaţi în permanenţă, iar evidenţa nerul Mihai Ştefan $ venit la organizaţia
întrecerii socialiste este bine ţinută. A- Sectorul V, cu o realizare de 1C3,3%.
cestea se anunţă .şi se scriu în fiecare zi. deţinea „calul“, iar sectorul I, condus de U.T.M., plin de cărbune. Azi am dat un
Panoul cu fotografii se schimbă lunar. Cei tovarăşul Costea Liviu, avea „melcul“,
care au rămas în urmă sînt schimbaţi cu deşi are o realizare de plan de 102,2%. , rucăr" în cinstea semnării Apelului Con­
cei care le-au luat-o înainte. Graficul Asta înseamnă că merge încet.
realizării planului arată că mina Petrila siliului Mondiel al Păcii“ — a spus el.
Mai rău e cu sectorul II, condus de to-
...Mihai Ştefan cu brigada sa şi-a depăşit
sarcinile în acea zi, cu 79%. Cu 35-83%
şi-au depăşit sarcinile de plan şl brigăzile
conduse de tovarăşii Bunoiu Alexandru,
Zilay Ioan, Neagu Constantin şi alţii...
...Fotografiile din panou, privesc spre
Jiul ce curge cu apele-i negre, volburoase,
spre blocurile măreţe, Construcţii ale vieţii
noi
Chipurile lor rămân în amintirea ce­
lui care le priveşte ca o bucurie a unei
izbînzi în muncă, oa o victorie obţinută de
oameni simpli, curajoşi şi harnici în a -
dîncurile pământului. A. PANIŞ