Page 10 - 1955-03

Pag. 1
Să dăm atenţia cuvenită cultivării legumelor S.M. T. Alba trebuie să încheie grabnic
şi zarzavaturilor pe loturile individuale contracte pentru muncile de prim ăvară
Stxăduindu-se să transpună în fapte
Hotărârile Consiliului de Miniştri şi ale
C.C. ai P.M.R. cu. privire la extinderea şi
îmbunătăţirea cultivării de cartofi, le­
gume şi zarzavaturi pe loturile individuale
şi pentru a încuraja şi sprijini iniţiativa
muncitorilor şi fruntaşilor de a folosi mai
bine loturile individuale ce le-au fost date
în folosinţă în vederea aprovizionării lor,
sfaturile populare şi comitetele sindicale
de întreprinderi au obţinut rezultate fru­
moase. Sprijinite fiind de organele de
partid, o serie de comitete de întreprin­
deri şl sfaturi populare din regiunea noa­
stră au luat măsuri din timp pentru a
identifica noi terenuri virane, rezolvând în
felul acesta cerinţele muncitorilor din în­
treprinderi şi localităţile din razia lor.
Dacă în anul trecut, un număr de 4.547
muncitori şi funcţionari au primit o su­
prafaţă de 130 hectare pentru a-şi cul­
tiva legume şi zarzavaturi, în anul acesta
s-a putut da peste 240 hectare pămînt unui
număr ce depăşeşte 12.000 muncitori şi
funcţionari.
Sfatul popular comunal Teduiş împreună
cu comitetul de întreprindere al staţiei
C.F.R., au identificat o suprafaţă de 2,46
hectare teren, cu care vor fi satisfăcute
cele peste 100 cereri ale muncitorilor ce­
ferişti din localitate. Sfatul popular raio­
nal Orăştde prin identificarea a 2 hectare
teren a rezolvat cele peste 130 cereri fă­
cute de muncitorii din Ougir. Preocupare
faţă de această problemă o au şi sfaturile
populare din raioanele Alba, Sebeş, Brad,
Petroşani şi altele, oare nu s-au mulţu­
mit cu rezjulbateie obţinute în anul tre­
cut, ti au luat măsuri de identificare a
noi .terenuri şi majorarea suprafeţelor des­
tinate cultivării de legume şi zarzavaturi.
In dorinţa de a obţine recolte cît mai
bogate de pe laturile individuale, o parte
din comitetele de întreprinderi şl condu­
ceri administrative s-au preocupat ca încă
din toamnă să are terenul cu mijloacele
întreprinderii în mod gratuit. Printre s-
cestea se numără I.C.S.H. dare a arat toate
cele 10 ha. teren destinate grădinăritului
individual, G.A.S. Apold, unde pe lîngă
faptul că s-au făcut arături din toamnă pe
loturile Individuale ale muncitorilor de aci, bilizaţi grădinarii tehnicieni din gospodă­
au fost transportate şi 150 tone gunoi de
grajd în mod gratuit Unele întreprinderi
au pus la dispoziţia muncitorilor unelte a-
gnicode de grădinărit necesare lucrărilor
de primăvară, aşa cum e oazul la Combi­
natul metalurgic din Hunedoara, Atelie­
rele C.FdR. Siimeria, G.A.5. Apold şi altele. se obţine de pe aceeaşi suprafaţă recolte
Dacă organele arătate s-au preocupat
de extinderea şi îmbunătăţirea grădinări­
tului pe Ioturi Individuale, nu acelaşi lu­
cru se poate spune despre Sfatul popular
al oraşului Deva, respectiv tovarăşul Tal-
mamschi oare răspunde de această pro­
blemă. El a manifestat o complectă pasi­
vitate faţă de rezolvarea cerinţelor mun­
citoriior şi nu numai că nu a luat măsuri
pentru rezolvarea acestora, dar a respins
categoric cererile, spunând că nu are dis­
poziţii în acest sens, adică de a da teren
pentru cultivarea de legume şi zarzavaturi
pe loturi individuale.
La Sfatul popular al oraşului Sebeş, to­
varăşul Aibu, de la secţia agricolă, nu cu­
noaşte situaţia loturilor moi din anul tre­
cut şi nici din anul acesta, motivând că
are prea multe sarcini, lăsând această
treabă pe seama secţiei agricole raionale.
Asemenea situaţii s-au constatat şi la Ha­
ţeg, unde secţia agricolă a neglijat com­
plect problema loturilor individuale.
Pentru asigurarea bunului mers al în­
tregii munci de viitor, comitetele din în­
I. V. STALIN despre alianţa clasei muncitoare
cu ţărănimea muncitoare
Vorbind despre alianţa dintre dlaea
muncitoare şi ţărănimea muncitoare, for­
ţa socială revoluţionară capabilă să trans­
forme societatea, să distrugă relaţiile ca­
pitaliste şi să făurească o orânduire supe­
rioară socialistă, V. I. Lemn subliniază
că ea este o alianţă de un fel deosebit în
care clasa muncitoare deţine rolul de con­
ducător. Conducerea de către clasa mun­
citoare constituie garanţia îndreptării a-
cestei alianţe împotriva capitalismului, a
victoriei socialismului atât La oraşe cât şi
la sate.
In anii de după cucerirea puterii, V. I.
Lenin a fundamentat programul reorgani­
zării socialiste a agriculturii. Dezvoltând
Industria grea, ca bază pentru ridicarea
forţelor de producţie, ale tuturor ramu­
rilor economiei naţionale — inclusiv a-
grioultura, trebuie să se treacă treptat la
' unirea ţăranilor cu gospodării midi şi
mijlocii în cooperative de producţie, să se
organizeze legătura economică dintre oraş
şi sat, dintre industrie şi agricultură prin
schimbul de mărfuri, să se dezvolte for­
mele sodaliste de schimb intre oraş şi
sat şi să se înlăture din domeniul schim­
bului de mărfuri orice elemente capita­
liste.
? în domeniul economic dintre elementele
I. V. Stalin, sintetizând şi dezvoltând în­
văţătura lud Lenin, a arătat că problema
principală pentru progresul întregii eco­
nomii naţionale spre socialism, este orga­
nizarea unei legături strânse între in­
dustrie şi agricultură. I. V. Sbalin sublinia că n.e.p.-ul trebuie privit din două laturi
dă fără această legătură nu se poate con­
strui socialismul. Experienţa Uniunii So­
vietice a dovedit în mod practic că nu
numai clasa muncitoare, ci şi ţără­
nimea muncitoare sînt vital interesate
în dezvoltarea industriei. Dezvoltarea in­
dustriei asigură ţărănimii muncitoare a-
provizionarea satelor cu maşini şi unelte
necesare agriculturii, ou produse indus­
triale de larg consum. : întreaga economie naţională este pe de-
fie J ţ g g g p «jjgsţgea 8gju
treprinderi vor trebui să activizeze comi­
siile de grădinărit, în sinul cărora să intre perea oampaniel agricole de primăvară. In
muncitori, cu experienţă, care în anii pre­
cedenţi au obţinut recolte bogate pe lotu­
rile lor, iar acolo unde acestea nu există
să se treacă imediat la alegerea lor.
Comitetele de întreprindere vor trebui
să desfăşoare o intensă muncă de popu­
larizare a avantajelor şi înlesnirilor de
care se bucură cei ce cultivă loturi indi­
viduale o a : scutiri de impozite şi obligaţii au reuşit ca pînă în prezent să încheie
de predare către stat pentru terenurile ce
le-au fost date în folosinţă, reducerea cu
50% pe C. F. R. şi autobuse pentru acei
oare au primit loturi la distanţe mai mari
de 3 km de domiciliu, sprijinirea din par­
tea întreprinderilor în lucrarea pământu­
lui, procurarea răsadurilor şi a uneltelor
de grădinărit, ajutor agrotehnic primii din
partea specialiştilor din- legumioultură. otc. iere a contractelor pentru lucrările de pri­
Fiind în preajma începerii lucrărilor de
primăvară, sarcina organelor sfaturilor
populare, a sindicatelor şi a conducerilor
administrative este aceea de a lua măsuri
pentru a repartiza terenul cultivatorilor,
dîndu-se întâietate muncitorilor harnici şi
cu familii numeroase, pentru ca aceştia să
aibă din timp posibilitatea de a începe
pregătirile, cum ar fi aratul terenului,
transportul gunoiului, etc. Cultivatorii de
loturi individuale să fie îndrumaţi să cul­
tive îndeosebi cartofi, ceapă, usturoi, var­
ză şi alte legume şi zarzavaturi, combă-
tîndu-se totodată tendinţa de a se însă­
mânţa porumb cum s-a întîmplat anul
trecut la Atelierele C.F.R. Simeria, Rom-
s.pirt Alba-Iulia şi alte întreprinderi.
Comitetele de întreprindere vor trebui
să sprijine conducerea administrativă în
procurarea contra cost şi la cererea mun­
citorilor şi funcţionarilor care au primit
loturi individuale a inventarului mic de
grădinărit, iar în întreprinderile unde e-
xistă deşeuri metalice, muncitorii să fie
antrenaţi pentru a fii confecţionate unelte
de grădir 'rit în afara orelor de lucru ce
vor fi puse la dispoziţia cultivatorilor.
In sprijinirea acestei acţiuni trebuie mo­
riile anexe, oît şi specialiştii din secţiile
agricole ale sfaturilor populare, care să
dea îndrumări practice cultivatorilor de
felul cum să-şi cultive loturile individuale,
sprijin ce trebuie să ducă la folosirea cît
mal raţională a terenurilor, în scopul de a
mari şi chiar două recolte pe an. De e-
xempl'U, după recoltarea ridichiilor, sala­
tei, cepei, verzei, etc., să se însămânţeze
pe acelaşi loc roşii, varză de toamnă şi
altele.
Condiţia esenţială pentru obţinerea unei
recolte bogate este buna pregătire a tere­
nurilor, însămiînţatul la timp Şi buna în­
treţinere a culturilor. In acest scop, comi­
tetele de întreprindere trebuie, să organi­
zeze întreceri între cultivatorii de pe lo­
turile individuale, cît şi între cei ce au
loturi pe lîngă casele lor, cu următoarele
obiective principale: însăminţarsa la timp,
îngrijirea culturilor, obţinerea celor mai
multe recolte pe an, înregistrarea Celei mai
sporite producţii la metru pătrat, etc.
De felul cum organele sindicale şi ad­
ministrative ale întreprinderilor, oît şi sfa­
turile populare comunale şi raionale vor
sprijini pe cultivatorii loturilor individuale
în perioada de pregătire şi însăminţare şi
pe întreg,ui timp a întreţinerii culturilor,
depinde în mare măsură asigurarea unei
mai bune aprovizionări a celor ce muncesc
cu legume şi zarzavaturi, atît în timpul ve­
rii şi toamnei, cât şi a aprovizionării pen-
tru iarna viitoare. STANCIU TRAIAN
c'ole constituie o condiţie de bază pentru
dezvoltarea industriei deoarece ea trebuie
să asigure materiile prime necesare in­
dustriei socialiste şi a aprovizionării ora­
şelor cu produse agro-alimeatare.
In felul acesta, atât clasa muncitoare cît
şi ţărănimea muncitoare sînt interesate în
avîntui întregii economii naţionale pe dru­
mul construirii socialismului.
In condiţiile existenţei ,unor mase mari
de gospodării mici şi mijlocii, singura le­
gătură posibilă dintre oraş şi sat, dintre
industrie şi agricultură, o constituie schim­
bul de mărfuri.
Elaborând învăţătura cu privire la n.e.p.
V. I. Lenin a elaborat formele de reali­
zare a alianţei pe linia comerţului, forme
valabile pentru toate ţările în perioada
trecerii de la capitalism la socialism. V. I.
Lenin sublinia că numad prin schimbul de
mărfuri se poate realiza cointeresarea ma­
terială a ţăranilor cu gospodării mici şi
mijlocii în creşterea producţiei agricole, în
vederea îmbinării interesului personal al
micului producător ou interesele generale
ale statulud de dictatură a proletariatului.
Generalizând învăţătura lui V. I. Lenin
cu privire la n.e.p. I. V. Stalim a arătat
că politica n.e.p.-ului are în vedere lupta
socialiste şi cele capitaliste, victoria ele­
mentelor socialiste asupra elementelor ca­
pitaliste, are în vedere desfiinţarea clase­
lor, construirea fundamentului economiei
socialiste. Totodată I. V. Stalin sublinia
Prima latură presupune o anumită li­
bertate a comerţului privat, iar a doua la­
tură — şi cea mai importantă — asigura­
rea roiului regulator al statulud pe piaţă.
Experienţa construcţiei socialiste în
U.R.S.S. ne învaţă că în condiţiile de tre­
cere de la capitalism la socialism, oînd
posturile de comandă se află în mâinile
statului proletair, victoria socialismului în
pliti a ş ig u A i ’’ • ' s
DRUMUL SOCIALISMULUI
Puţină vreme ne mai desparte de înce­
timpul ce a mai rămas pînS la această
dată, staţiunile de maşini şi tractoare au
datoria ca paralel cu grăbirea lucrărilor
de reparaţii să se preocupe îndeaproape şi
de asigurarea prin contractări a folosirii
întregului utilaj agricol.
Privind ou răspundere această sarcină,
conducerile S.M.T. Orăştde şi Miercurea,
contracte pentru lucrări în procentaj de
peste 95% din capacitatea de lucru a ma­
şinilor de care dispun.
Ddn păcate* mai sânt S. M. T.-uri, unde
problema contractărilor nu este privită cu
toată seriozitatea. Aşa stau lucrurile Ia
SJVLT. Alba-Iulia, unde acţiunea de înche­
măvară se desfăşoară ou o încetineală de
neîngădudit. Pînă în zilele trecute, staţiu­
nea nu încheiase contracte pentru a aco­
peri forţa de muncă a tractoarelor şi ma­
şinilor de care dispun decit într-un pro­
centaj de 80%.
S.M.T. Alba, trebuie să lucreze în acest
an, pe ogoarele a 10 gospodării Colective,
18 întovărăşiri agricole şi pe câteva loturi
zootehnice ale sfaturilor populare din ra­
ion. Cei drept, contracte ou colectiviştii,
întovărăşiţii şi sfaturile populare au fost
încheiate. In această acţiune S.M.T. Alba-
Iulia, a lucrait superficial, fără să urmă­
rească extinderea mecanizării lucrărilor
agricole şi să-şi creeze condiţii în acest
scop. Agronomii de sector nu au fost în­
drumaţi să desfăşoare o susţinută muncă
de lămurire în rîndul colectiviştilor şi în-
tovărăşiţilor, spre a-i convinge să folo­
sească pe scară oît mai largă maşinile
S.M.T.-ului, la executarea muncilor de cul­
ţivaţie, însămînţări, la prăşitul mecanic,
etc. In contractele încheiate pînă acum,
prea puţine lucrări de acest fel sînt cu­
prinse. De exemplu, pentru cultivaţie prin
contract sînt asiguraţi numai 47 hantri,
pentru semănat 19 hantri, în loc de 132
hantri cit au planificat, iar pentru desţe­
lenit 5 hantri, în loc de 78 hantri cît este
sarcina de plan.
In ce priveşte sectorul Individual, tre­
buie arătat că aci acţiunea de încheiere
a contractelor pentru lucrări este inexis­
tentă. Pînă la data aotuolă, cu ţăranii
muncitori cu gospodării individuale nu
este încheiat nici un contract pentru a le
executa unele lucrări. Aceasta, pentru că
reprezentanţii S.M.T.-ului, respectiv agro­
nomul şef Ananie I. şi agronomii de sectoa­
re, nu depun o stăruitoare muncă de lămu­
rire spre ai convinge pe ţăranii muncitori
să-şi lucreze pământul cu tractoarele şi
maşinile SM.T.-ului. să folosească din plin
ajutorul pe care statul IM dă în vede­
Răspund cu angajamente
Agitatorii de la Atelierele C.F.R. Sims-
ria au început să organizeze convorbiri cu
muncitorii. în care,.aceştia îşi exprimă a-
dezi/unsa unanimă faţă de politica externă
a guvernului ţării noastre, expusă în De­
claraţia Marii Adunări Naţionale şi în cu­
vântarea tovarăşului Gh. Gheorgbru-Dej.
Zilele treciite, agitatorul Bardo? Carol,
a vorbit muncitorilor din cadrul secţiei
de reparat maşini despre importanţa do­
cumentelor de mai sus.
Printre altele el a spus că politica ex­
ternă a statului nostru este îndreptată ou
consecvenţă pentru a slăbi încordarea în
relaţiile internaţionale, pentru a frina in­
In organizarea legăturilor economice
dintre oraş şi sat, statul de dictatură
proletară dispune de pîrghii economice oa
colectările, diferite forme ale comerţului
socialist, politica de preţuri, creditul etc. I. V. Stalin arăta importanţa şi rolul
Statul foloseşte aceste pârghii economice
pentru a întări influenţa asupra dezvol­
tării gospodăriilor micilor producători a-
griColi, în interesul economiei naţionale, în producţie în trecerea ţăranilor muncitori
interesul întăririi rolului conducător al
sectorului socialist
I. V. Stalin generalizând experienţa
P.C.U.S. în organizarea şi întărirea alian­
ţei clasei muncitoare ou ţărănimea mun­
citoare a arătat că în procesul construc­
ţiei socialiste alături de schimbul de măr­
furi se dezvoltă o temelie nouă, mai înaltă,
legătura de producţie dintre industrie şi
agricultură, sprijinul acordat maselor ţă­
răneşti de clasa muncitoare pe linia pro­
ducţiei.
Alianţa pe linia metalelor spunea I. V.
Stalin — privind moi ales latura de pro­
ducţie a gospodăriei ţărăneşti, îmbunătă­
ţeşte această gospodărie, o mecanizează,
măreşte rentabilitatea ei şi pregăteşte te­
renul pentru unirea gospodăriilor ţărăneşti
mici şi răzleţite în mari gospodării co­
lective.
? socialismuduL
C.C. al P.C.U.S. în frunte cu I. V. Stalin
aplicind în viaţă programul leninist de re­
construcţie socialistă a agriculturii, a re­
zolvat cu succes sarcina grea de Colecti­
vizare a agriculturii. P.C.U.S. a rezolvat
această sarcină pentru că a ştiut să con­
vingă de justeţea cauzei sale masele de
milioane de ţărani muncitori care au ur­
mat cu încredere clasa muncitoare şi Par­
tidul Comunist.
. Pornind de la tezele lui Lenin, genera­
lizând experienţa practicii construcţiei so­
cialiste la sate,. I. V. Stalin a formulat o
serie de teze noi ou privire la căile şi me­
todele de înfăptuire a transformărilor so­
cialite în '
rea sporirii producţiei agricole la hectar.
O lipsă. vŞi mai gravă a acestora, este a-
ceea fcă nu s-au dus să încheie contracte
cu ţăranii .muncitori din satele Stremţ,
Peţelca, Beldiu şi oraşul Alba-Iulia, care
şi-au lucrat şi anul trecut pământul cu
maşinile şî tractoarele S.M.T.-ului şi sînt
dornici oa şi în acest an să şi-l lucreze du
maşinile statului, deoarece s-au convins
că muncindu-şi pământul cu tractoarele
obţin recolte bogate.
Una din cauzele care fac ca la această
staţiune, acţiunea de contractări să se
desfăşoare anevoios, este şi aceea că agro­
nomii de sector şl pontatorii alimentatori,
nu sînt îndrumaţi şi controlaţi îndea­
proape în munca lor de către conducerea
şi organele politice ale staţiunii. Secţia po­
litică din S.M.T., respectiv tovarăşul Flo-
rea Partenie şeful secţiei şi ceilalţi munci­
tori politici din cadrul staţiunii, nesoco­
tesc sarcinile ce le revin în vederea în­
cheierii contraoteior pentru lucrări, ocu-
pîndu-se numai de „reparaţii“. Din acea­
stă pricină planul la contractări nu este
realizat şi în special pe felul de lucrări.
Vinovate în ce priveşte încheierea con­
tractelor în sectarul individual sînt co­
mitetul raional de partid şi comitetul exe­
cutiv al Sfatului popular raional Alba,
care nu au dat nici un sprijin conducerii
staţiunii în ce priveşte încheierea contrac­
telor. Acest lucru îl dovedeşte însuşi fap­
tul că în raionul Alba nu este înfiinţată
nici o asociaţie de scurtă durată, în care
un grup de 2-3 ţărani muncitori vecini cu
terenul să şi-l are în comun cu tractoarele
S.M.T.-ului Tov. Covaci Dcminie, secre­
tar ai comitetulud raional P.M.R. şi tova­
răşul Mureşan Grigorie, preşedintele sfa­
tului popular raional, nu-şi mai bat ca­
pul şi cu astfel de asociaţii, socotind că
au „destule“ forme de organizare în do­
meniul agriculturii în raicn.
Lipsurile manifestate în ceea ce pri­
veşte încheierea contractelor pentru lu­
crările de primăvară la S.M.T. Alba, tre­
buie grăbric lichidate.
Tovarăşii din conducerea acestei staţi­
uni au datoria să privească cu toată seri­
ozitatea problema acoperirii sarcinii de
plan prin contractări. Deoarece, aci, nu
pot motiva că n u există teren, aşa cum
motivează în problema reparaţiilor că nu
au piese de schimb. Trebuie ştiut că tim­
pul nu aşteaptă. Pentru aceasta, agrono­
mii de sector, pontatorii alimentatori, con­
tabilii, şefii de brigăzi şi tractoriştii frun­
taşi, trebuie mobilizaţi şi instruiţi temei­
nic spre a desfăşura o rodnică muncă de
lămurire în vederea contractărilor şi în­
deosebi în rîndul ţăranilor muncitori cu
gospodării individuale.
D. DEMEA
tenţiile imperialiştilor de a arunca lumea
întreagă într-un război atomic.
Pentru întărirea acestor documente,
fruntaşul întrecerii socialiste, Petraru Va­
sele a arătat că este necesar ca fiecare
muncitor din cadrul secţiei de reparat
maşini să lupte cu dîrzenie pentru a de­
păşi planul de producţie ou cel puţin 58%
în luna martie.
Propunerea tovarăşului Peferaru Vasile
q fost primită cu multă căldură de toţi
ced oare au participat la această convor­
bire c a : Oprişa Ioan, Ulmeanu Carol şi
alţii, care s-au mal angajat în plus, să
monteze strungul ce le-a sosit (marca
Carusel) ou zece zile înainte de termen.
I. V. Stalin a pus în lumină necesitatea
obiectivă a trecerii micii producţii pe dru­
mul colectivizării, a arătat că statul de
dictatură proletară nu poate să se sprijine
la nesfârşit pe două baze diferite o a : ma­
rea industrie socialistă, care în dezvolta­
rea ei înlătură capitalismul, şi mica pro­
ducţie agricolă care generează capitalis­
mul. 1
diferitelor forme simple de cooperare în
la forma de bază a cooperaţiei de produc­
ţie — artedui agricol.
I. V. Stalin arăta că în perioada oînd a
început transformarea socialistă a agricul­
turii, cînd micile gospodării mai au un
roi precumpănitor, acestea nu trebuie
neglijate ci din contră trebuie să li se a-
corde tot sprijinul în vederea sporirii pro­
ducţiei la ha. ca acestea să dea m-aximuim
din eeea ce pot da, înfăptuind treptat tre­
cerea gospodăriei individuale pe făgaşul
¦¦• - -
Folosind uriaşa experienţă a P.C.U.S.
partidul nostru în anii de după eliberarea
ţării noastre de către Armata Sovietică,
a organizat alianţa clasei muncitoare cu
ţărănimea muncitoare, întărind roiul con­
ducător al clasei muncitoare, transtformîn-
d-o într-o puternică forţă socială revolu­
ţionară. Această forţă revoluţionară, con­
dusă de partid, a zdrobit rezistenţa cla­
selor exploatatoare şi a instaurat statul
oamenilor muncii de la oraşe şi sate, Re­
publica Populară Română.
După instaurarea dictaturii proletaria­
tului, Partidul Muncitoresc Român a acor­
dat o deosebită atenţie întăririi continuie
a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţă­
rănimea muncitoare ca temelie trainică a
regimului democrat-popular.
Problemele fundamentale ale alianţei
clasei muncitoare cu ţărănimea munci­
toare în ţara noastră au fost precizate în
documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din
3-5 martie 1949.
Documentele plenarei arată că cheia în­
tăririi alianţei dintre clasa muncitoare şi
ţărănimea muncitoare, o constituie aplica­
rea lozincii leniniste, de a ne sprijini pe
ţărănimea săracă, a strânge alianţa cu ţă-
jlm Iubr
Nr. 459
• Intre 9-13 martie pe
ecranul cinematografo-
lud „Filimon Sîrbu“ din
Deva, va rula filmul so­
vietic în culori „Un caz
în taiga“.
Această nouă produc­
ţie a studiourilor „Ma­
xim Gorki“ din Mosco­
va, înfăţişează din nou
pe ecranele noastre, as-'
pecie din această parte
de pămînt — taiga care,
prin frumuseţea şi com­
plexitatea fenomenelor
sale, a atras atenţia
multor cineaşti sovietici.
Filmul „Un caz în tai­
ga“, arată metodele nod
întrebuinţate de zooteh-
nicdeni pentru menţine­
rea şi înmulţirea samu­
rilor, lupta tovarăşilor
conştienţi de valoarea
acestor animale de preţ,
împotriva bătrânilor vâ­
nători, cu mentalitate
învechită, oare, încă ne­
socotesc perioadele pro-'
hibdte, •vânând pentru in­
teresul lor personal. în­
treaga aoţiunş, se des­
făşoară pe litoralul mi­
nunat al Iadului BaileaL
ÎNSEMNĂRI c u l t u r a l -s p o r t iv e
O nepermisă stare de lucruri Căminul cultural din Turdaş, e multă
Felul defectuos in care se desfăşoară vreme de cînd nu are conducere. Direc­
munca culturală din comuna Turdaş ra­ toarea, tovarăşa Lazăr Iosefina, se des­
ionul Orăştie, pe multă lume a pus pe curcă „aşa cum poate". In zadar, „tot
gînduri, numai pe cei din comitetul e- baie" cînd la uşa sfatului, cînd la uşa
xecutiv al acestei comune nu i-a mişcat secretarului de partid. Nimeni nu are
cu nimic. Şi că intr-adevăr aşa stau lu­ timp pentru ea. Iată pentru ce dar au
crurile, mărturiseşte cu prisosinţă „ama­ fost posibil ca să se petreacă lucrurile
ra" situaţie în care se găseşte căminul ca acela în care referentul Kiss şi Mun-
cultural. Lipsit de sobă (ca să nu mai teanu Vasile şi-au trecut asupra lor în­
vorbim de lemne) lipsit de geamuri şi treaga sumă încasată de pe urma unei
alte lucruri de acest fel, ce activitate „petreceri" ce s-a ţinut la cămin, fără
s-ar putea duce aici ? Tovarăşul a da cuiva socoteală despre acest lucru.
Leso Iuliu, preşedintele sfatului popular, Cînd cei chemaţi să se intereseze in
nu se „oboseşte" deloc cu străduinţa de primul rînd de munca culturală a co­
a rezolva asemenea probleme şi nu face munei dau bir cu fugiţii „motivîndu-se"
acest lucru pentru că vorba ceea, asta i-ar şi găsindu-şi care mai de care „acope­
„solicita” timp şi pe deasupra şi mun­ rire", atunci fără îndoială că nu se pot
că. Şi apoi, la drept vorbind, nu are nici obţine lucruri bune. Secţia culturală a
un interes de a face aşa ceva. A pune sfatului popular raional, cît şi comitetul
din nou pe roate activitatea căminului executiv al acestuia, trebuie să ia de în­
cultural, înseamnă să dea înapoi apara­ dată, măsuri cît se poate de energice
tul de radio pe care l-a dus la sfat, iar pentru ca ţăranii muncitori din Turdaş
a face acest lucru, ar însemna că atît el să se poată bucura din plin de roadele
cît şi secretarul, cit şi alţii de pe la sfa­ muncii culturale.
tul popular, să fie lipsiţi de posibilita­
tea de a se „delecta cu muzică“ la dis­ La închiderea concursului de şah
creţie, şi cu un asemenea lucru desigur Zilele trecute în cadrul Spartachiadei
că nu poate fi de acord». de iarnă a avut loc în sala festivă a
Un „interes“ tot atît de „serios" arată Sfatului popular al oraşului Deva, des­
pentru munca culturală şi tovarăşul făşurarea concursului de şah, faza re­
Dudaş Simion, secretarul organizaţiei de gională.
partid. Acesta „liniştit" şi „calm", spu­ Au participat un număr de 27 cohcu-
ne oricui îl întreabă despre problemele renţi, între care primii clasaţi la fazele
culturale că „ele nu sînt în sarcina lui" raionale, 1 pentru masculin şi 1 pentru
şi mai spune că el nu se poate ocupa „de feminin. Partidele s-au disputat cu mul­
toate". Asta e drept, dar dacă cineva ar tă înflăcărare şi dorinţă de a cîştiga.
avea curiozitatea să răscolească puţin în Jocul sigur şi calculat al partenerilor, a
acest „toate" cu care se ocupă tovarăşul demonstrat în mod convingător preocu­
Dudaş, nu ar putea găsi cine ştie ce lu­ parea stăruitoare pe care aceştia au a-
cru mare. Pur şi simplu, ar vedea că vut-o pentru însuşirea cît mai comple­
munca de agitaţie politică merge slab, ar tă, a acestei ramuri sportive.
mai vedea că la bibliotecă (bibliotecară In urma unei lupte destul de înver­
tovarăşa Alupii Olimpia) nu mai e nici şunate, ce s-a desfăşurat între partene­
un cititor de prin iulie anul trecut, că rii participanţi, locul I pe regiune a fost
la gazeta de stradă de asemenea s-a îm­ cucerit de către tovarăşul Pentec I. de
plinit anul de cînd nu sînt schimbate la gospodăria agricolă colectivă ,J?etbfi
articolele şi cîie alte asemenea treburi ar Şandor" din Deva, pentru masculin şi
mai putea să vadă! Dar, poate că tova­ de către tovarăşa Crişan E. de la colec­
răşul Dudaş iar spune că nici aceste lu­ tivul sportiv „Recolta" llia, pentru fe-
cruri nu intră în „preocupările sale".
devine figura centrală a satului, princi­ superioare obţinute în domeniul sporirii
palul producător de cereale-marfă, şi de volumului de mărfuri de c'onsum agricole
a duce o luptă neîntreruptă împotriva centralizate în mîna statului prin contrac­
chiaburimii. Lupta dusă împotriva chia- tări, achiziţii, colectări, precum şi a volu­
burimii ore ca scop îngrădirea posibilită­ mului sporit al producţiei industriale de
ţilor ei de exploatare, dîndu-i-se posibili­ bunuri de consum, s-a putut trece la des­
tatea de a-şi desfăşura activitatea de .pro­ fiinţarea sistemului de aprovizionare pe
ducţie şi de schimb î n . condiţiile prevă­ bază de cartele şi raţii, la organizarea u-
zute de lege. nui comerţ desfăşurat.
Partidul condamnă ou asprime orice de­ In anul acesta partidul şl guvernul nos­
naturare a linie sale politice, orice încăl­ tru au elaborat o serie de hotărâri cu pri­
care a. legalităţii populare. vire la extinderea contractărilor, a achi­
ziţiilor în schimbul dintre oraş şi sat.
Prin importanţa lor, documentele plena­ Aplicarea acestor hotărâri va asigura o
rei din 3-5 martie 1949 îşi păstrează în bază trainică în aprovizionarea industriei
întregime întreaga valabilitate ca îndrep­ cu materii prime şi a clasei muncitoare cu
tar teoretic şi practic în munca la sate. produse agro-olimentare.
Partidul nostru duce politica de înzes­ Folosind experienţa P.C.U.S., partidul
trare a agriculturii cu maşini-unelte, dez­ nostru duce cu consecvenţă politioa de a-
voltă forţele de producţie la sate. Clasa tragere a micii gospodăria ţărăneşti pe linia
muncitoare exercitîndu-şi rolul de condu­ socialismului dîndu-i totodată tot spriji­
cător, ajută ţărănimea muncitoare să-şi nul în vederea creşterii producţiei agri­
sporească productivitatea muncii, să mă­ cole.
rească producţia agricolă, să-şi ridice'ni­
velul d e ,trai, să îmbunătăţească aprovi­ Partidul atrage atenţia organelor de par­
zionarea oraşelor cu produse alimentare. tid şi de stat de a nu se subaprecia for­
mele simple de cooperare în producţie, ca
De mare însemnătate este învăţătura lud asociaţii simple de producţie, întovără­
I. V. Stalin cu privire la necesitatea per­ şiri. Aceste forme au menirea de a pre­
fecţionării legăturii dintre oraş şi sat pe găti condiţiile trecerii ţăranilor muncitori
baza unor forme mai înalte de circulaţie cu gospodării individuale în G. A. C. ps
a mărfurilor, ca, -contractări, achiziţii, co­ baza convingerii lor temeinice asupra a-
merţ de întâmpinare, etd vantajelor Cultivării pământului în comur
cu mijloace mecanizate şi aplicînd agro­
Partidul nostru extinde aceste forme de tehnica înaintată.
schimb între oraş şi sat pe baza cointe­
resării materiale a ţăranilor muncitori în Este cunoscută marea importanţă pe oan
mărirea producţiei agricole. Extinderea a- o are respectarea riguroasă a princdpiulu
cestor forme de schimb, aduce un ele­ leninist, al liberului consimţământ în in­
ment de stabilitate bazat pe avantage re­ trarea ţăranilor în cooperative de produc­
ciproce în relaţiile economice dintre stat ţie.
şi gospodăriile ţărăneşti.
In U.R.S.S., în etapa actuală olianţ
Partidul Muncitoresc Român asigurând dintre clasa muncitoare şi ţărănimea col
dezvoltarea cu (precădere a industriei grele hozniea constituie sub conducerea pârtii
ca bază a dezvoltării întregii economii na­ dului o puternică forţă în construirea col
ţionale şi a întăririi capacităţii de apă­ munismuluâ.
rare, organizează avîntui agriculturii şi
al produoţiei bunurilor de larg consum. Asigurând creşterea ou precădere a ir
dustriei grele P.C.U.S. organizează pe z
In momentul de faţă se manifestă în ceastă bază avîntui producţiei agricole, î
practică justeţea măsurilor luate de Ple­ vederea înfloririi continue a statulud sc
nara C.C. ol P.M;R. din august 1953 cu vietic, a întăririi continue a capacitaţ
privire la extinderea relaţiilor economice sale de apărare, a ridicării permanente
dintre oraş şl sat pe baza cointeresării nivelului material şi cultural al întregi
materiale a producătorilor agricoli. La lui popor sovietic.