Page 11 - 1955-03
P. 11
Nr, 459 DRUMUL SOCIAUSMULU! Pag. 3
Să rezolvăm ju st şi la zi toate scrisorile Pe urmele Pentru o bună deservire
şi sezisările oamenilor muncii materialelor nepublicate a consumatorilor
• Cu fiecare an, numărul scrisorilor şi al cum pulsează viaţa în uzine, mine,' tran la 25, iar apoi pînă la 1 februarie ac. Să se dea toată atenţia reparării Comerţul sodaldst LAURENŢHJ SĂBĂU nat porumb. Totuşi
aezisărilor adresate de oamenii muncii din sporturi, unităţi comerciale, instituţii şi pe încetineală şi superficialitate în rezol şoselei Alba-Iulia—Zlatna este o pârghie pu director al O.C.L. Alimentara este dat uitării cazul
regiunea noastră organelor de partid, eco ogoare. varea redamaţiilor şi sezisărilor oameni Corespondentul nostru Ksifci Arpad a se- ternică pe care statul Interraionala Deva de la moara fost „Cin-
nomice şi de stat, creşte. Iată de pildă, tovarăşa Dudca Liciu, lor m untii se vede şi la comitetele execu zisat ziarul-, arătând că şoseaua Alba-Iu- democrat-popular o *~ coară“ din Simeria
Astfel, dacă în anul 1954, organele lo în corespondenţa sa, arată că minerii celor tive ale sfaturilor populare raionale Orăş îiia—Zlatna, este într-o stare nesatisfă foloseşte în scopul satisfacerii tot mai oare de tiţiva ani nu funcţionează.
cale de partid şi de stat, au primit sute 14 brigăzi din Aninoasa. muncind după tie şi Ria, cărora deşi li s-au făcut re cătoare, fapt pentru care pe porţiunea
şl mii de scrisori şi sezisări, apoi, în ia metoda graficului ciclic, au dat 3200 tone veniri, totuşi nu au luat măsuri pentru dintre Tăuţi-Meteş-Poiana, circulaţia nu largi a cerinţelor mereu crescânde ale oa Lucrătorii din comerţul de stat au răs
nuarie şi februarie a.c. numărul lor s-a de cărbune peste plan, tovarăşul Hummd a le rezolva la timp. menilor muncii, în scopul aprovizionării punderea directă faţă de consumatori, de
se face în coadiţiuni normale. populaţiei muncitoare ou produse alimen calitatea mărfurilor şi prezentarea lor pe
dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului Emeric arată că fum'aliştdl Le la „Victo Provenienţele acestor lipsuri* care mai Pentru a se afla dare este adevărata tare. sortimente oferite spre vînzare. Hotărî
trecut. Numai la ziarele locale şi la ga ria“ Călan au depăşit plăcui cu 111,5%. dăinuie şi la alte sfaturi populare oră cauză a tărăgăndii în repararea şosdei, rea partidului şi guvernului cu privire la
zetele de perete din cadrul regiunii, au La fel, Biro Ernest* aduce la cunoştinţă că şeneşti şi comunale, sînt cauzate de către ziarul a atras atenţia întreprinderilor an Trecerea la comerţul desfăşurat, creează desfiinţarea aprovizionării pe bază de car
sosit peste 10.000 de scrisori legate de se fabrică pâine tot mai multă şi de ca comitetele executive ale acestora, care nu gajate în această lucrare şi le-a recoman ccndiţiuni prielnice pentru creşterea vo tele şi raţii şi trecerea la comerţul des
problemele de viaţă ale oraşelor şi sate- litate superioară, tovarăşul FărCaşiu'Pe au luat măsuri menite să îmbunătăţească dat să ia măsuri pentru a le urgenta. lumului de mărfuri pe piaţă, face să creas făşurat, prevede pentru regiunea noastră
lor noastre. tru sszisează Că s-au deschis noi magazine această muncă. In aceeaşi situaţie se mai Din răspunsurile primite de la aceste că .rolul comerţului sodalist în vederea distribuirea a înseninate cantităţi de măr
mai bunei aprovizionări şi a deservirii oa furi de larg consum c a : pâine, făină* ulei,
Scrisorile şi sezisările venite din masă, universale, pline cu mărfuri, etc. găsesc şi unde organe economice şi a- întreprinderi şi din cercetările noastre re menilor muncii zahăr, orez, preparate de came, etc. ce
sînt puse în vînzare prin unităţile orga
au constituit un mare ajutor pentru or Dar la redacţii, găseşti şi un mare nu gricole, unde munca cu scrisorile oameni iese că încă din anul 1952 I.P.C. şi Pentru a face fa ţă .cu cinste sarcinilor nizaţiei comerciale „Alimentara“.
ganele de partid economice şi agricole, măr de scrisori şi reclamaţii prin care lor muncii se face superficial, ea fiind M.G.C.I.L. Buaureştd şi-au trimis repre puse de comerţul desfăşurat, activitatea
pentru sfaturile populare, deoarece prin sînt criticate ongande economice şi de complect subapreciată. lucrătorilor din comerţ trebuie ridicată la In faţa noastră se pune sarcina de a
zentanţi care au întocmit proiectul de re un n ivd mai înalt. Oamenii muncii aş ridica simţitor nivelul de deservire a
ele s-au arătat o serie de nereguli în stat, pentru că se ocupă superficial, uneori Pentru a înlătura lipsurile manifestate facere a.~şosdei. teaptă din partea lucrătorilor din comerţul consumatorilor; In acest scop este necesar
munca oamenilor din aparatele lor, s-au neglijând chiar rezolvarea rapidă a scri de unii tovarăşi în munca cu scrisorile, Mai târziu, în anul 1954, s-a trecut la de stat o atitudine atentă şi plină de gri a se asigure un aspect plăcut exterior şi
demascat nepăsarea faiţă de muncă, biro sorilor şi sezisărilor oamenilor' muncii. trebuie să se ia măsuri urgente şi cate refacerea a două porţiuni din şosea, în jă faţă de nevoile consumatorilor, iniţia interior al magazinelor, prezentarea atriif
craţia şi chiulangii, care pe lingă că aduc O serie de tovarăşi combat muncă biro gorice, pentru ca ele să fie grabnic lichi sectorul Tăiuţi de 4—5 km. şi în sectorul tivă în rezdvarea problemdor şi lichida gătoare a mărfurilor în vitrine şi rafturi!,
o serie de greutăţi oamenilor muncii, per cratică de la T.R.C.L.H. care neglijează date. rea operativă a oricăror defecţiuni şi lip etichetarea lor la preţurile oficiala şi des
Meteş-Poiana de 3,5 km. deoarece în a- suri. facerea rapidă a mărfurilor. In acest scop
mit duşmanului de clasă să se dea la acte repararea drumurilor şi construcţia de.lo Organele locale de partid, economice, şi ceste puncte şoseaua era mai distrusă. s - a ' înc'eput organizarea magazinelor cu
cuinţe. Tovarăşul Perţa P. combate înde de stat pot preîntâmpina ivirea unor noi Dai’, pentru că secţia de drumuri din Una din prindpaide sarcini este şi aceea raioane, vânzarea cu bucata, unde cumpă
de sabotaj, etc. de a organiza în aşa f d munca, încât vân rătorul plăteşte direct vânzătorului marfa,
zarea mărfurilor să decurgă fără. între eiiminându-se aglomerările. Aşa se pro
După ce Comitetul Central al Partidu letnicirea oaseriţei Fascu B. de la ma lipsuri, dacă vor asigure un control sis cadrul Sfatului popular raional Alba nu a ruperi şi la un înalt niv d de deservire. A- cedează la magazinele nr. 1, 2 şi 8 Deva,
lui şi Consiliul de Miniştri, au elaborat gazinul textil din Zlatna, care încasează- tematic şi calificat şi dacă vor analiza putut executa această lucrare, ea a con- provizdonarea neîntreruptă a populaţiei magazinul 22 Simeria, magazinul alimen
Hotărîrea, prin oare au obligat organele tractat-o cu Trustul regional de construc muncitoare cu produse alimentare depin tar din Alba-Iulia şi Sebeş, contânuându-se
peste valoarea mărfurilor vândute. Tova periodic această muncă, pentru a constata de în bună măsură de atenţia oara se acor organizarea şi la cd d alte magazine unde
dă întocmirii unor comenzi bine studiate, spaţiile permit.
de partid, economice şi de stat să asigure răşa Maoarie Irina scoate la iveală bi greutăţile şi a lua măsuri efioac'e de în ţii looaie-Deva, prin întreprinderea mr. 2 care să corespundă cerinţelor cumpărăto
o rezolvare justă şi la zi. a tuturor scri rocratismul ce se manifestă în Cadrul frângerea lor. rilor ce sînt serviţi în unităţile noastre. O .calitate de seamă pe care trebuie s-o
Băncii R.P.R., filiala Petroşani, unde se du sediul la Alba-IuMa. Aceasta, se obliga Mărfurile trebuie să fie de sortimente va aibă lucrătorii din comerţ este cinstea şi
fac greutăţi la ridicarea salariilor. riate, astfel îneît cumpărătorii să poată grija faţă de bunurile încredinţate, aten
sorilor şi sezisărilor oamenilor muncii, Pentru a stârpi birocratismul, nepăsarea sa o termine pînă la data de 31 decembrie găsi în fiedare magazin mărfurile de oare ţia faţă de bunurile încredinţate, atenţia
garantînaLf-ie dreptul de a lua parte la Ziarele locale contribuie de multe ori şi atitudinea de dispreţ, manifestate faţă 1954. au nevoie. Pentru ca această sarcină să faţă de buna păstrare, manipulare şi dis
conducerea treburilor obşteşti şi de stat, la rezolvarea practică a sezisărilor venite de problemele puse de mase, este necesar poată fi îndeplinită, este absolut necesară tribuire a mărfurilor. Lucrătorii din co
drept ce nu poate fi exercitat deoît nu din mase, prin raidurile-amchete la care să se ia măsuri pentru respectarea de întreprinderea nr. 2 a Trustului regio studierea cererii cumpărătorilor. m erţul de stat trebuie să se pojarte d vi-
mai de masele de muncitori din oraşele şi participă şi oamenii muncii. către toate organele de partid şi de stat a nal, angajindu-se să repare cele două por-, lizat, să aibe o atitudine atentă şi cuvi
satele unui stat. de democraţie-populară, hotărârilor partidului şi guvernului. ţiund de şosea a şi trecut la executare. Ast Organizaţia noastră comercială a luat incioasă faţă de. cumpărători. In lupta
munca s-a întărit şi mai mult. Pentru ca marele număr de scrisori ce fel, munca a fost începută dar... numai în măsuri ca în fiecare localitate unde avem pentru ridicarea nivelului de deservire a
sosesc la ziare să poată fi rezolvate la .La fel, e necesar să se ia măsuri de cepută, deoarece întreprinderea a invocat unităţi de desfacere în ziide de târg săp populaţiei, un rol de frunte îl au brigă
Pentru a se cunoaşte în adîncdme cum timp, se faC diferite sezisări organdor de introducere a unei evidenţe d are şi pre la rinduî său, motive că utilaj d e c a : tămânal, să se iasă pe pdaţa nearganizată zile de bună deservire, ce sînt organizate
se desfăşoară această muncă de mare im partid şi de stat, pentru ca acestea să cise. Scrisorile trebuie păstrate şi mâ conoasor, greder, autocamioane, etc. sînt cu tarabe unde se pun în vînzare dife îri multe din magazinele noastre.
portanţă, Comitetul regional de partid ia măsurile necesare. nuite în aşa fd , înoît nici una din d e să vechi şi stricate şi că ar necesita reparaţii. rite produse o a : mălai, lapte, paste făi
Hunedoara, a prelucrat această problemă nu rămână fără a nu i se da rezolvarea noase şi alte produse, putându-se astfel Cu toată, munca susţinută dusă de că
cu activul său, luând măsuri Sn scopul Deşi în mare parte organde de partid cea mai justă şi la termenul stabilit. Secţiunea de drumuri a Sfatului popular menţine preţurile la ndvdui fixat. tre întreprinderea noastră pentru a pre
îmbunătăţirii muncii. Aceasta, a permis şi de stat au reuşit să îmbunătăţească raional Alba, văzînd că lucrările începute v en i.pătrunderea în comerţ a unor ele
ca în anul trecut să crească numărul de munca de primire şi rezolvare a scrisori împotriva acelora care dau răspunsuri sînt primejduite de a nu se putea executa, Ou ajutorul secţiunii comerciale regio mente necinstite, totuşi mai sînt unii din
Scrisori şi sezisări şi să li se dea o re lor şi sezisărilor oamenilor muncii, totuşi formale — în doi peri — informând greşit a intervenit pe lingă Trustul regional ce- nale şi a oraşului Deva, precum şi a ora salariaţi oare .se dedau la, fapte ruşinoase
zolvare din ce în ce mai bună. în această direcţie mai există încă lipsuri masele şi care manifestă o atitudine ne- rînd să asigure întreprinderii nr. 2 uti şului Hunedoara, în ziua de 30 ianuarie a de sustrageri de mărfuri ca Alba Ioan,
serioase. Sînt unele comitete raionale de justă faţă de de, atît în rezolvarea scri lajul corespunzător. La început s-au fă fost organizată o consfătuire cu cumpără Nicoară Roman, Oprean A/urd şi Lăsouţ
De o justă primire şi rezolvare a reda- partid^ organe economice şi de stat, la care sorilor cit şi în orele de audienţă, trebuie cut multe promisiuni. Dar. însă cu timpul torii din oraşul Deva, unide gestionarii Tănase, care au sustras cantităţi însem
maţiiior şi sezisărilor, au dat dovadă co se mai găsesc încă de mult timp scrisori să se ia cele mai urgente măsuri de în ele a u rămas numai pe hârtie. Popa Ioan şi Banc Andronic de la maga nate de zahăr şi ulei, punându-le în vîn
mitetele raionale de partid, Petroşani, Se şi redam aţii ce stau în sertare fără a fd locuirea lor. zinele 4 şi 8 au prezentat referate asupra zare ia preţ de speculă. Pentru acest fapt
beş, Brad şi comitetul de partid al Com rezolvate. Pentru a ieşi din încurcătură, Trustul ei au fost deferiţi justiţiei.
binatului. metalurgic Hunedoara. Aceste împotriva celor ce caută să înăbuşe regional de construcţii a binevoit să arate muncii vânzătorilor din cadrul magazine
comitete de partid înţdegînd importanţa Exemplu negativ în această direcţie este critica de jos, să orienteze greşit masele printr-o adresă, trimisă pe la sfîrşitul lu Organizaţia noastră comercială se mân
muncii du scrisorile, au însărcinat tova Comitetul raional de partid Ria, oare mai şi pierd scrisorile, trebuie să se ia măsu nii noiembrie 1954, că nu poate executa lor. Asemenea consfătuiri au avut loc cu dreşte cu oameni cinstiţi ca tovarăşii:
răşi calificaţi pentru a rezolva şi a da are încă şi astăzi din anul trecut 50 de rile cele mai drastice, deoarece ed se fac lucrarea în întregime, d numai pe jumă Şoca Ana, Szente ştefan, Fekete Iosif,. Su- .
răspunsuri bune şi concrete oamenilor scrisori nerezolvate, ou toate că s-au făcut vinovaţi de abateri oare sînt considerate tate, ca pînă la data de 31 decembrie 1954, Consumatorii şi în oraşul Hunedoara, pre d u Elena, Ştefan Aurelia şi alţii, care
muncii. 2—3 urgentări. De această stare de lu greve. să nu execute decât numai jumătate din prin munca lor se străduiesc să deser
cruri se fac vinovaţi tov. Iuhas Oarol, prima jumătate a lucrărilor promise. cum şi în alte localităţi. vească corect şi frumos pe cei ce vin. în
Un pas în munca de rezolvare a re- prim-searetar al Comitetului raipnal de Presa locală de partid, are datoria să magazine ‘s ă 'crimpere.
damaţiMcr şi a sezisărilor venite din masă partid Ria şi tov. Vesa Ioan, instructor ai ajute organele de partid şi de stat în re Această stare •de lucruri trebuie să dea Partidul şi guvernul nostru acordă o
s-a făcut şi la sfatul popular regional, acestui comitet raional, care are sarcina zolvarea scrisorilor, făcând raiduri-anche- foarte -mult de gîndit, pentru că ea nu Pentru viitor, O.C.L. Alimentare Inter-
unde funcţionează un birou cu oameni să se ocupe cu rezolvarea scrisorilor, dar tă, prin care să fie popularizaţi cei ce re face cinste Trustului regional de construc mare atenţie calităţii produsdor furnizate raionala Deva, se va strădui să apro
capabili, ce ţin o evidenţă d a ră şi precisă. care n-a făcut prea multe în această pri zolvă scrisorile şi redamaţiiie la zi, şi a ţii locale Deva, care a tărăgănat în mod vizioneze populaţia muncitoare din regiu
Munca, însă, ar putea să se desfăşoare şi vinţă. Exemple asemănătoare există şi Ia populariza metodde lor de muncă. In ace nepermis lucrările Ce s-a angajat să le 4e că tre Amdpstrie,. Oamenii.,muncii ,unu
mai bine, dacă sezisările ar fi repartizate Comitetul raional Orăştie, unde tovarăşa laşi timp ziarele sînt’ obligate să tragă la execute.’ nea noastră cu mărfuri tot mai multe şi
la timp de Către toţi membrii comitetului Vesa Valeria, face..constatări ş i .dă ,,răşr răspundere în faţa opiniei publice, pe cei pot-să--se mulţumească ou ’.produse de de bună Calitate. .
ce tărăgănează cercetarea lipsurilor sem- Conducerea Trustului regional, de con
strucţii looale-Deva, întreprinderea nr. 2 proastă calitate livrate de unii furnizori
executiv şi -în special de către tovarăşul pimsuri superficiale,. la. Comitetul raionjal ’’ " « « te de muncii «Tău JjfiS g ffij 5> secţiunea de d am n ai a Sia- ca „I. C. Frimu“ Orăştie. U nde întreprin
la termenele prevăzute^de•hotărârile <pa&n Ytulul -popular raional^Alba, au obligaţia de
secretar ŞuLuţiu, care are sarcina să se de partid Hunedoara, unde tovarăşul deri de industrie locală nu reuşesc în per
tiduluî şi guvernului. a lua toate măsurile pentru a asigure exe
ocupe personal de această muncă. Munteanu Ioan repartizează scrisorile la manenţă să ne livreze mălai, din cauză
O oglindă vie, în care se poate vedea înnimereală, Ceea ce a făcut ca unele din Organde locale de partid şi de stat, au cutarea acestei lucrări mai repede, ou atît că nu a r fi, chipurile, mori pentru măoi-
mod concret şi dar, felul în oare sânt re ele să nu mai fie găsite. sarcina să rezolve la zi scrisorile, sezisă- mal mult ou cît se ştie că pentru acest
zolvate scrisorile, redam aţiiie şi sezisările Cu mare întârziere şi cu multă greutate rile şi redamaţiiie, oontribuind în acest an s-au aloCat sumele necesare, pentru a
din regiunea noastră, o constituie ziarele sînt rezolvate sezisările de Direcţia agri f d la strângerea, legăturilor partidului cu se continua lucrarea şi în alte sectoare, a
lodale şi gazetele de perete, la a căror colă regională. Caracteristică în această masde, garantând participarea activă a şosdei ce leagă Alba-Iulia—Zlatna--Abrud.
editare participă masele largi de oameni privinţă este retiamaţia <văduvei Lenghel oamenilor muncii la conducerea treburilor
S. din Deva, făcută asupra întreprinderii obşteşti şi de sbat şi la învingerea greu
ai muncii. „1 Mai“, pentru ‘că a intrat pe terenul său tăţilor şi lipsurilor, în scopul asigurării Cum sîof aplicate măsurile tehnieo^rgamgaf&rlee
lia redacţiile acestor organe de presă şi nu i-a adus niti o despăgubire. Aces unor succese din ce în ce mai mari în
ia întreprinderea „Ardeleana" Sebeş
de partid, sosesc zilnic zed şi sute de scri
sori importante şi bogate în conţinut. Ci tei sezisări i-a trecut termenul fixat pen munca lor paşnică şi constructivă.
tind această corespondenţă vastă simţi tru 15 ianuarie, fiind apoi’prelungită până ION MUNTEANU
Planurile' de măsuri tehnico-organiza- cătoria fabricii, prin demontarea zidului- ' ducerea, iar'directorul e uşor influenţabil,
Au ales consiliul sătesc torice Luate de către conducerile între paravan şi montarea de noi grătare, pînă nu primeşte critica şi e pripit în hotărâri,
Să se ştie c ă . . . prinderilor de pe raza regiunii noastre, au în prezent nu s-au început nici un fel de fără să caute în med nepărtinitor să afle
Tovarăşul Mohian Dumitru, responsa •Nu de mult a avut loc alegerea consi Antonie, Roz Mihad, Rusu Moise’ şi alţii, început să fíe transpuse în fapte. lucrări în acest sens. rădăcina şi cauzele acestei stări de .lucruri,
bilul centrului de colectare a laptelui din liului sătesc la filiala cooperativei „Mure care au scos la iveală unde lipsuri ca ne-
coipuna Pui, raionul Haţeg, nu face anali şul“ din comuna Sîrbi raionul Ria., . respectarea orarului de servidu din par Măsurile ce au fost deja aplicate, au dat Până la 1 mai a.c. s-a prevăzut în plan să-afle dacă la mijloc nu e. şi altceva în
za laptdui în faţa producătorilor, aceasta tea gestionarului, neddstribuirea mărfuri
pentru a putea spune apoi că laptele a Din darea de seamă prezentată de ve lor la timp de către Conducerea coopera posibilitate colectivelor de întreprinderi să se construiască două şoproane pentru afară de nepotrivirea a două caractere".
fost slab, că n-a avut grăsime. chiul consiliu a reieşit că în Cursul anu tivei „Mureşul“ pentru filiale şi în spe şă-şi îmbunătăţească munca, să obţină re- . depozitarea materiei prime şi a altor ma Tuturor celor. care. încearcă sa frâneze
lui 1954 planul înscrierilor de noi mem cial a uneltelor agricole. zultate miai mari în ridicarea producţiei teriale, precum şi terminarea magaziilor într-un f d sau altul buna desfăşurare a
Aceasta-1 „metoda“ sa permanentă, din brii a fost depăşit cu 400%, iar în sec şi productivităţii muncii, să reducă pre anexe destinate depozitării produsdor muncii, trebroie să le fie olar că odată ce
care nu-1 scoate nim eni; dar pe lingă a- torul comercial, planul a fost realizat cu Odată ce s-au terminat discuţiile, ţăra ţul de cost al produsdor şi şă mărească .finite. Nici în această direcţie însă n u ‘ ei dovedesc delăsare, rea-voinţă, atitudi
peste 115%, depăşind vânzarea mărfurilor nii muncitori şi-au ales noul consiliu de numărul sortimentelor fabricate. s-au luat măsurile corespunzătoare, fapt ce ne de gură-oaseă, tărăgănare în ducerea
ceasta mai practică şi una periodică. Prin faţă de anul 1953 ou 38.000 lei. conducere ai filialei.
. După expunerea dării de seamă s-au La fabrica „Ardeleana“ din Sebeş, apli a făcut ca situaţia să şe prezinte în mo la îndeplinire a sarcinilor, vor trebui să
aceasta din urmă „scuteşte“ oamenii de a înscris la cuvânt ţăranii muncitori Savu POPA TEOFIL carea unor măsuri tehnico-organizatorice mentul de faţă ca şi atunci tind s-a pre lase locul c'tior ce iubesc munca cu since
corespondent voluntar o a : montarea unui ventilator la secţia zentat proiectul de măsuri tehnico-organi- ritate, mi numai prin vorbe, oi prin fapte.
mai preda lapte pe anumite perioade sta
uscătorie, executarea feţelor de plăpumâ zatcrice. A sosit de mult timpul, oa împotriva
bilite, cu de la sine iniţiativă şi putere.
numai din broché şi crepe-satin şi expe O mare vină în necrientarea spre apli proastei stări de lucruri de la fabrica
De pildă, tovarăşei Ponea Elena i-a spus:
rimentarea recuperării a cca. 400 kg. lînă carea celor mai importante măsuri teh „Ardeleana“ Sebeş să fie luate măsuri
„tu să nu mai aduti lapte pînă la 1 mar
Cu sprijinul noilor consilii săteşti din .cantitatea de peste 1300 kg. scamă de nico-organizatorice, o poartă conducerea practice. Organizaţia de bază din între
tie „şl după aceea vom mai vedea nai“,
Pentru buna aprovizionare a oamenilor tru, care de asemenea va Cultiva legu sub dsrac, pentru a servi de umplutură întreprinderii, (director tovarăşul Szabo prindere trebuie să-şi exercite dreptul de
iar tovarăşei Baluşe Floarea căreia i-a muncii în acest an cu legume şi zarzava me pe suprafaţa de 0,10 ha.
turi, cooperativa „Nicolae BăLcescu“ din pdăpumilor, au dus la îmbunătăţirea con Ladislau) care în loc să-şi pună toată ca control asupra activităţii economice a con
spus de nenumărate ori că laptele e 3lab, Comuna Dobra radonul Ria, cu sprijinul Tot aşa în satul Dobra, această coope
noilor consilii săteşti, alese de curând, a rativă a încheiat contracte cu 37 ţărani diţiilor de muncă ale celor ce lucrează pacitatea şi puterea de muncă în direcţia ducerii, în scopul întăririi spiritului de
când aceasta a cerut să fie analizat, to reuşit să încheie o .serie de contracte cu muncitori care s-au angajat prin con
ţăranii muncitori, care s-au angajat ca pe tract să cultive legume pe o suprafaţă de la uscătorie, calitatea produselor a înce procurării materialelor de care întreprin răspundere personală faţă de sarcinile ce-i
varăşul Mohan Dumitru a refuzat cate pământurile lor să cultive legume şl zar •6,37 ha. La obţinerea acestor realizări a
zavaturi. contribuit în mod deosebit tovarăşul Bo- put să se îmbunătăţească, iar rezervele derea are nevoie pentru construirea şi revin fiecărui om din cadrul conducerii
goric. ţoacă Petru, vicerfpreşedintde cooperati
Ia satul Stretea, de exemplu, coopera vei, oc'upîndu-se în permanenţă de îndru interne să fie mai bine folosite. Iu scopul terminarea magaziilor respective, se ocupă administrative, iar atunci când vede delă
Credem că organele în drept nu vor re tiva a încheiat contracte cu un număr de marea ţăranilor muncitori şi antrenîndu-i
27 ţărani muncitori, oare vor Cultiva în să încheie contracte ou cooperativa. fdosirii deşeurilor rezultate de la secţia de probleme secundare, de lungirea la in sare, porniri spre intrigă, fugă de răs
fuza — dacă le recomandăm — să ana acest an pe suprafaţa de 6,66 ha., diferite
legume ca: roşii de vară, varză de vară şi Popularizînd avantagiiie prevăzute în plăpumâ, s-ou executat 4 mostre de per finit a unor divergenţe asupra cărora nu pundere, etc, să mu le mai cocoloşească,
lizeze activitatea acestui tovarăş. de toamnă, morcovi, ardei, cartofi şi al
tele. Printre cei care. au încheiat contrac recenta hotărâre a partidului şi guvernu niţe decorative pentru paturi, ce au fost poate să cadă de acord cu tovarăşul Bar- ci să lupte pentru a le înlătura. Nu-i su
MARIA VASILE te cu cooperativa se numără ţăranii mun
? citori Curul Ioan, care va oultiva legu lui, privind contractarea de legume şi trimise spre aprobare forurilor în drept, boni Simion, responsabil cu procurarea • ficient ca organizaţia de bază numjai să
me pe o suprafaţă de 0,30 ha., Popa Pe
î Zahăr Ion, agent agricol la Sfatul popu fructe, a fost posibilă realizarea în între .precum şi mostre pentru plăpumi de co materialdor. Din această cauză, materia cunoască lipsurile ; principalul constă în
la r din comuna Şugag raionul Sebeş, a-
flându-se de aurind în oraşul Sebeş a ple gime a planului cooperativei privind con pii ce nu s-au confecţionat la această fa primă şi în special vata, stau împrăştiate aceea că lipsurile odată ce sînt cunoscute,
cat la autogara I.R.T.A şi în loc să ni
merească unde plecase* a nimerit tocmai tractările de legume şi zarzavaturi. brică pînă în prezent. înapoia bărădii ce serveşte chipurile de să se treacă de urgenţă la lichidarea lor.
la bodega nr. 2 a cărui atmosferă încăr
cată (cu vermut), l-a împiedicat să-şi ia Colectivul de muncă al acestei fabrici a magazie. Comitetul raional de partid Sebeş, tre
bilet La timp, punîndu4 asfafd în situa
ţia să rămână pe jos. Alarmat de această reuşit de asemenea să-şi îndeplinească Tovarăşul director are obiceiul să spu buie să sprijine organizaţia de partid de
„nedreptate“, a început să facă pe groza-
vu şi să spună : „lasă că o să-i învăţ eu planul de producţie pe luna ianuarie a jc. \ nă uneori că „un director nu trebuie să la fabrica „Ardeleana" nu numai la în
m in te “.
în proporţie de 103,69%, iar în februarie se ocupe de lucruri mărunte, ci numai de tocmirea planului de muncă, ti să Şi con
întors acasă s-a plâns preşedintelui de
sfat, care, accentuând, „gravitatea faptu cu o depăşire de 5,63%. Mulţi muncitori lucruri mari“. Practica demonstrează însă, troleze cum sint duse la îndeplinire sar
lui“ a făcut un raport Către autobaza
transporturi auto Alba-Iulia cum că „sa cum ar fi de pildă tovarăşii Lutschi Mar că de la lucrurile mici se poate ajunge la cinile prevăzute, să ajute comitetul de în
lariaţii Sfatului popular din Şugag nu sînt
Serviţi ou prioritate pe bază de delegaţie“ gareta, Moga Elena, Hdgiu Ana, Haneş ede mari. Dânsul nu se ocupă în suficien treprindere în munca sa, făoîndu-1 să ac
(dacă stau la bodegă pînă se complectea-
ză locurile în autobus) Succesele ţăranilor muncitori din Rîul Alb María, Apolzan Nicolae şi alţii, îşi de- tă măsură nici de c'ele mici, nici de cele tiveze din nou. .
Amândoi afirmă că vina o poartă cei de păşeşc cu regularitate norm de de pro mari. Acest lucru se explică prin aceea că Colectivul de muncitori al fabricii „Ar
la autogara Sebeş pentru că nu ţin cont
că „unul e agent agricol“ (tovarăşul Za îndrumaţi de organizaţiile de partid de de \ asemenea şi reparării şi revizuirii ducţie ou 82—102%. dinsul a căzut sub influenţa unor oameni, deleana“ are -frumoase posibilităţi de a
hăr Ion), noi credem însă că e „meritul“
Sfatului popular din Şugag, oare îl în la sate şi de către sfatul popular, ţăranii untitelor agricole. Astfel, la cele cdnoi cen Rezultatele înscrise ai*fi însă şi miadbune, ca şeful contabil Pastei Gheorghe, consi obţine rezultate tot mai bune în activi
curajează în asemenea momente ce se re
petă. muncitori din comuna Rîul Alb, au por tre care funcţionează în cadrul comunei, dacă s-ar acorda atenţia cuvenită trans derat de unii naivi un „specialist“ de tatea lui. Sprijinit mai mult de către or
TUBOSE AURICA nit din timp la acţiunea de pregătire în au fost reparate şi revizuite un număr de punerii în fapte a cdor mai importante mare anvergură (în a aţîţa pe unii contra ganizaţia de partid, comitetul de între
vederea deschiderii campaniei însămînţă- peste 400 pluguri; iar la ora actuală sînt măsuri tehnico-organizatorice; aceasta ar altora N.R.) prindere şi conducere şi punând în prac
rdlor de prim ăvară în reparare alte 87. De asemenea, la ve contribui şi mai mult la mărirea număru Organizaţia de partid şi comitetul de tică măsurile tehnico-organizatorice pro
Favorizat de tâmpul prielnic din ulti rificarea făcută pe gospodării, au fost gă lui de sortimente şi la îmbunătăţirea ca întreprindere deşi cunosc lipsurile ce frâ puse, d poate să-şi afirme mai puternic
mele săptămâni, transportul bălegarului Ia site în stare de funcţionare un număr de lităţii produsdor. Deşi pînă la data de 8 nează munca în fabrică, se mulţumesc doar spiritul de iniţiativă, ajungând să poată
cîmp a fost accderat. 96 maşini pentru semănat porumb şi 466 m artie a.c. este prevăzut să se lărgească să afirme că tovarăşul Rarbond Simion da oamenilor muncii produse de care au
Până în prezent pe întreaga comună a grape. Pentru selecţionatul seminţelor la mai mult capacitatea de uscare de la us- caută să discrediteze pe director şi con nevoie în cantităţi tot mai mari.
fost transportată şi aşezată în platforme la Oele 7 centre s-au pus în funcţie, toate
capătul ogoarelor, cantitatea de 1.264 tone, ’ trioarele. In scopul unei mai bune conservări a Q nouă realizare trarea produsdor, au fost date de curînd
produselor alimentare şi în spetiai a căr în Valea Jiului în folosinţă. Prin aceste instalaţii se re
pe o suprafaţă de peste 430 ha. ce ur Fruntaşi în acţiunea de pregătire în ve nii pe timp călduros, Administraţia re zolvă una din grelele probleme ale apro
gională a pieţelor a construit la halde de 18°C, 3 camere şi un culuoar pen vizionării cu came şi produse alimentare
mează a se însămânţa cu culturi de pri derea campaniei de primăvară sînt ţăranii alimente ¦din Petroşani, instalaţii frigori- tru depozitarea la temperatura de 0°C, la ale oamenilor muncii din Valea-Jiulud.
ferice şi de c’ODgdare. minus 5°C şi 14 dulapuri frigoriferice în
măvară. m uncitori; Stoicuţa Vaier, Halmagi Pe stelate în magazinele halei, penitu păs- CARABAŞ ION
Aceste instalaţii, compuse din două ca corespondent voluntar
Fruntaşe se situează satele Ooroieşti, tru, Lungu Petru, Armean Petru, iar în
mere pentru congelare la; tem ^ ratu ra de
Ruşori şi Vaidei de Munte, în care pro sectorul socialist locui întîi în aceste pre
centajul scoaterii bălegarului la timp a de gătiri îl ocupă. întovărăşirea agricolă „23
păşit cifra de 850/ q. August" din Ohaba de sub-piatră.
Importanţă ouVânată a fost acordată FĂRCAŞIU PETRU