Page 12 - 1955-03
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 459
SCRISOARE DESCHISĂ împotriva remilitarizării Germaniei occidentale Iillllll UUIUU V®
tovarăşilor Noja Septimiu, Duma Mi hai şi Spanache Constantin — LEIPZIG (Agerpres). — A.D.N. trans Adresîndu-se conducerii partidului so- de semnături pe Apelul
Direcţia administrativă I.C.S.H. m ite: cial-demodrat, Ulbricht a subliniat că
Conferinţa sindicală acum, după hotărârea Bundestagului, nu
Cu riscul de a vă tulbura buna dispo- Noja Septimiu, Duma Mihai, Spanache La Leipzig a avut loc cea de a 2-a con pe întreaga Germanie mai este suficient să se vorbească despre ROMA (Agerpres). — TASS transmite?
ferinţă sindicală pe întreaga Germanie avantajele reumificării, acum este necesară Potrivit informaţiilor Comitetului, ita
ziţie dar ţineam neapărat să vă Iac o vi Constantin şi alţii, ale căror nume nu le organizată de Uniunea sindicatelor libere Răspunzând lui Olleohauer, care într-o unitatea de acţiune, astfel încât clasa lian ai partizanilor păcii, până în prezent
germane la propunerea muncitorilor din declaraţie a propus P.S.U.G. să între muncitoare să constituie o puternică avan peste l.COO.COO italieni au semnat Apelul
zită la domiciliu, transmiţîndu-vă cu mai reţin, ca membrii în conducerea ad Germania occidentală veniţi la Târgul de prindă demersuri pe lângă guvernul so gardă oare să fie în stare să unească for de la Viena al Biroului Consiliului Mon
primăvară de la Leipzig. La conferinţă vietic .pentru ca acesta să sprijine opera ţele iubitoare de pace şi democrate din în dial al Păcii împotriva pregătirii unui răz
această ocazie călduroasele mele felici ministrativă a I.C.S.H., aţi fi adunat au participat 1.200 reprezentanţi ai mun de reunifioare a Germaniei, W.. Ulbricht treaga Germanie. boi atomic.
citorilor germani, printre care 750 din a spus: PRAGA (.Agerpres). — Ceteka.
tări pentru „dibăcia“ cu care aţi ştiut toate cartelele de lemne ale salariaţilor Germania occidentală. Acela care doreşte re unificarea Germa In perioada 28 februarie—5 martie, în
Nu pot decât să solicit. conducerea par niei — a spus Ulbricht — trebuie să ia R. Cehoslovacă Apelul de la Viena al Bi
să vă aprovizionaţi cu lemne de foc, fo pentru a-i aproviziona cu lemne de la Participanţii la conferinţă au ascultat tidului 'soci'al-democrat ca să studieze parte la referendumul pentru reuniiicare roului Consiliului Mondial al Păcii a fost
cu atenţie deosebită cuvântarea lui W. Ul- încăodată cu minuţiozitate propunerea paşnică şi pentru organizarea alegerilor pe semnat de 2.194.464 persoane.
losind din plin exiperienţa iernii trecute. Combustibilul Hunedoara. Această ini bricht, prim-seoretar al C.C. al P.S.U.G. guvernului sovietic, inclusiv propunerea întreaga Germanie în 1955.
şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri cu privire la tratatul de pace cu Germa
. Ingăduiţi-mi însă, să vă explic de ce ţiativă a fost confirmată de serviciul fi al R. D. Germane. Ulbricht a d e d a ra t: nia. Conducerea P.S.D.G. va găsi în aceste Participanţii la conferinţă au adoptat
propuneri toate cele necesare pentru în un apel către toţi muncitorii şi membrii
n-am făcut gestul acesta pe care — repet nanciar care a reţinut fiecărui muncitor Deputaţii Rundestagului de la Bona făptuirea reumificării Germaniei. sindicatelor germane. In apel se vorbeşte
oare au votat pentru ratificarea acorduri despre necesitatea de a se organiza re
— ţineam atît de m ult să-l fac. Cauza din salariu, contravaloarea a 800 kg. lor de la Paris au săvârşit o crimă asemă W. Ulbricht a recomandat conducerii par ferendumul pe întreaga Germanie propus
nătoare celei făptuite în trecut de depu de Camera Populară a R. D. Germane, de
care m-a împiedicat e unică — teama de lemne din tYanşa Il-a 1954. taţii Reichstagului care au votat pentru tidului social-demccrat ca, pe baza bune a se asigura unitatea de acţiune a întregii
acordarea de împuterniciri excepţionale lui clase muncitoare germane, de a se inten
a nu isca nemulţumiri. Dumneavoastră Se spune însă (şi se ştie în mod si Hitler. W. Ulbricht a subliniat necesita lor sale relaţii cu Apusul, să influenţeze sifica •lupta împotriva acordurilor de la
tea organizării unui referendum pe întrea Paris, pentru o Germanie unită şi demo
fiind trei, sau poate mai mulţi, iar eu gur) că de aici lucrurile au luat o „mare ga Germanie pe baza propunerii Camerei guvernele S.U.A. şi Angliei în sensul, ca crată.
Populare a R. D. Germane.
unul singur, ar fi fost imposibil să vă cotitură“. La drept vorbind nu lucrurile, acestea să accepte organizarea în 1955 a
vizitez pe toţi deodată. Aşi fi fost pus ci lemnele au fost „cotite“. In loc să fie alegerilor pe întreaga Germanie. Plenara Comitetului Central
al Partidului celor ce
deci în situaţia să vă fac vizita pe rînd, repartizate posesorilor de cartele au „în- muncesc din Ungaria
ceea ce ar fi însemnat să-mi complic e- tins-o“ spre locuinţele dumneavoastră. BUDAPESTA (Agerpres) — M. T. I.
Ziarul „Szabad Nap“ anunţă că între 2
xistenţa, pentru că sînt sigur că fiecare E drept că muncitorii s-au „revoltat“ îm şi 4 m artie a avut loc o plenară a Comi
tetului Central al Partidului celor oe mun
dintre dumneavoastră ar fi avut pre potriva acestui fel de „operativitate“ pen cesc din Ungaria. Plenara a examinat si
tuaţia politică şi sarcinile care stau în faţa
tenţia să m ă găzduiască cel dintîi. Sin tru că au rămas şi fără lemne şi fără partidului. Tovarăşul Mâtyâs Râkosi a
prezentat un raport în această .problemă.
gura ieşire din acest impas mira rămas bani. „Nivelul“ lor nu-i ajută însă să în
calea scrisului. Iată deci cum se face că ţeleagă cum că lemnele au fost reparti
în loc să stăm comozi în fotolii adînci, zate oamenilor cu „greutăţi“ după cum
discutînd şi admirînd bubuitul molcom spuneţi dumneavoastră.
al focului din sobele dumneavoastră care Asta însă nu înseamnă să vă îngădui
mistuie zi de zi lemnele „dădătoare de ţi mustrări de cuget, atîta timp cît focu-n
căldură“ obţinute pe cartelele muncito sobă joacă hora, arzînd lemnele altora, ci In legătură cu vizita la Varşovia a lui Lothar Bolz
rilor, am ajuns la scrisoarea deschisă. să luaţi.toţi exemplul de la Noja Sep
Şi, fiindşă veni iarăşi vorba de lemne, timiu, care rîde, rîde şi iar rîde, cînd VARŞOVIA (Ageapres). — P.A.P. ia măsuri comune pentru apărarea mun pas primejdios pe calea spre reînvierea
Ziarele au publicat comunicatul oficial cii paşnice a popoarelor lor, inviolabili militarismului în Germania occidentală.
trebuie să vă spun ce-am auzit în le este întrebat de situaţia lemnelor. cu privire la vizita la Varşovia a lui tăţii frontierelor şi teritoriilor lor. -
Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliu Aceste tratative largi exprimă dorinţa
gătură cu ele. E bine şi vă poftesc chiar să mai rî- lui de Miniştri şi ministru al Afacerilor Cele două părţi au reafirmat că atât po Republicii Populare Polone şi Republicii
Externe al R. D. Germane. porul german cî-t şi poporul polonez şi Democrate Germane de a extinde şi pe
Auzit-am că încă prin luna noiembrie deţi încă, pînă vă e cald... dacă vă arde. In cadrul tratativelor, se spune în co toate celeilalte popoare vecine cu Germa viitor colaborarea în toate domeniile de Un răspuns demn
municat, cele două părţi s-au sprijinit Re nia sânt interesate în unificarea Germa cea mai mare importanţă pentru cele două
a anului 1954, dumneavoastră cei tre i: ...Va veni şi „frig“ ! M. C. CRIVĂŢ principiile declaraţiei de la Moscova din niei pe baze paşnice şi democratice. So state prietene.* In afară de aceasta, au dai de poporul albanez
2 decembrie 1954 care prevede ca în ca luţionarea acestei probleme este incom
OAMENI CU 5„5T¦ REBURI“ zul ratificării acordurilor de la Paris par patibilă cu ratificarea acordurilor de la fost luate în discuţie probleme legate de iubitor de pace
ticipanţii la conferinţa de la Moscova să Paris, incompatibilă cu hotărârea Bun- încetarea stării de război între Republica
Fiecare sâmbătă este zi fixată când ţă tepta. Intre timp îi veni „o ideie“ pe cane destagmlii: de la Bonn, Care constitui© un TIRANA (Agerpres). — A. T. A. La 5
Populară Polonă şi Germania. martie, Liga Societăţilor de Cruce Roşie
ranii muncitori din comuna Zam şi sate o şi „pasă“ imediat lui Koto. a ‘ anunţat Crucea Roşie Albaneză că pre
şedintele S.U.A., Eisenhower, ,a hotărât să
le învecinate vin la baza de reapeţie din — Mă, şti ce, fă cumva, vezi bine, că trimită în Albania alimente americane
„pentru uşurarea recentelor dificultăţi ali
Zam, ou animalele să le predea ştabului ?oi sîntem „parfumaţi“ şi mirosul ăsta de mentare“ şi a rugat ca acest „ajutor să
fie repartizat sub -controlul Ligii Societăţi
pentru cota de oame. Aşa au fixat cei de vad... lor de Cruce Roşie“.
la regiune. — Las pe mine, aranjez eu, răspunse Agravarea contradicţiilor franco-germane în problema Saarului Agenţia Telegrafică Albaneză a fost îm
puternicită să d ed are că aşa-numiitul „aju
Recepţionarui Koto Ioan şi casierul Vod- Koto ! Nici unla, nici două, Koto trecu la tor“ al guvernului american este inaeCeţpv
tabel pentru poporul albanez, care respin
cu Ioan de la O.R.A.CjA. Mia ştiu prea acţiu n i: PARIS (Ageapres) — Contradicţiile din de la Paris. Cu acest prilej, Adenauer a vest-geamane la Paris, Hausenstein, a vi ge cu dispreţ şi cu desgust acest amestec
tre Franţa şi Geamania occidentală în afirmat că Anglia şi S.U.A. nu vor spri zitat pe secrebarul general al Ministerului străin în propriile sale treburi.
bone de această zi, tocmai de ac'eea şi ve — Măi, oamenilor, uite despre ce-i vor problema Saarului s-au agravat conside jini cererile franceze în problema Saa Afacerilor Externe al Franţei, Massigli, şi
rabil. Ziarul „Journal du Ddmanche“ con rului la încheierea tratatului de pace cu din însărcinarea guveanului de la Bonn, a Declaraţia lui Eisenhower că Albania ar
niseră în comuna Z am ; pentru a recep ba : noi nu mai avem timp de stat cu vod stată că aceste contradicţii intră „într-o Geamania. exprimat în termeni vehemenţi nemulţu trece prin dificultăţi alimentare este o
fază nouă, acută“. mirea faţă de comunicatul asupra Saaru- calomnie. Recent, secretarul de stat al
ţiona animalele. înainte de a trece la trea acum. Puteţi pleca acasă cu tot ce-<ajţi ve Din declaraţia Ministerului Afacerilor lud dat de Ministerul francez al Afacerilor S. UjA., Dulles, a ameninţat poporul alba
La 4 martie, Ministerul Afacerilor Ex Externe al Franţei reiese că guvernul Externe. Hausenstein a arătat că declara nez, declarând că guvernul S.U.A. va fa-cs
bă. ce au făcut însă? Se. gândeau oame nit. Hal, ce mai staţi ? terne al Franţei a dat publicităţii un co francez nu intenţionează să revină asupra ţia ou privire la Saar, făcută de Adenauer totul pentru a-1 „elibera“ de puterea de
municat în problema Saarului, oare este problemei Saarului şi că respectă spiritul în Bundestag, rămâne pe deplin valabilă, mocrată, adică pentru a ataca şi cotropi
nii că de, ca oaspeţi veniiţi de la raion, nu — Ţăranii rămăseseră ^uluiţi“ de o ase de fapt un răspuns la declaraţia făcută de şi litera acordului franCo-german, semnat Albania.
Adenauer în Bundestagul vest-garman în octombrie anul trecut la Paris. Ca răspuns, Massigli a reafirmat punc
putea să se prezinte oricum în faţa ţă- ' menea surpriză venită „colac peste pu în tâmpul dezbaterilor asupra acordurilor tul de vedere al guvernului francez Poporul albanez, se spune în continuare
La 5 martie, şeful misiunii diplomatice în declaraţie, îşi dă perfect de bine
rănilor muncitori, de aceea au voit mai păză“ şi nu s-au lăsat, aşa, cu una cu seama că nu se poate aştepta la nici un
fel de ajutor din partea impeoialismuiui
întîi să se „dichisească“ pentru a fi cât mai două. Ţineau neapărat să-şi predea dota american — duşmanul său jurat.
„prezentabili“. de came, căci pentru asta veniseră, pen Caracterul profund ostil şi agresiv ai
„interesului“ şi al politicii guvernului
Au intrat la frizerie. Aici, după ce îşi tru asta îşi lăsaseră treburile de pe aoasă. american faţă, de Albania este cunoscut
poporului albanez şi întregii opinii publice
aranjaseră fiedare, după plăcere, toaleta, După insistenţa ţăranilor, cei doi se vă mondiale: guvernul S.U.A. sprijină im
pertinentele pretenţii greceşti asupra Al
văzîndu-se terminaţi, ce şi-au zis? — zură ou planul eşuat. Trebuiau cumva să baniei de sud şi acţionează în direcţia
dezmembrării Albaniei; el se opune fără
După toate astea ar fi bine să ne „un iasă din încurcătură. nici un fel de temei admiterii R. P. Alba
nia în O.N.U.
gem“ şi gîtui. Zis şi făcut. Ca să rezolve — Ei, dacă ţineţi cu orice preţ, zise Divergenţe în sânul partidului laburist englez
Planurile guveanului american îndrep
şi această treabă s-au dus la bodegă. Koto, hai să vă dau din ele câteva. Şi au tate împotriva R. P. Albania vor eşua la
mentabil. Poporul albanez nu-şi vinde
In acest timp ţăranii muncitori se satu preluat patru viţei, apoi îşi făcură „coada LONDRA (Agerpres). rie să ţină la 9 m artie o şedinţă, pentru această şedinţă va fi discutată „revolta libertatea şi suveranitatea pentru dolari.'
După cum transmite agenţia Reuter; a discuta situaţia, care reprezintă dea mal făţişă“ împotriva conducerii partidului
raseră de aşteptat şi începuseră să se „în colac“ şi pe-aci ţi-e drumul. fracţiunea parlamentară a partidului la adâncă scindare djn ultimii and din rându manifestată la 2 m artie în Camera Comu
burist a hotărât la o conferinţă din 3 miar- rile laburiştilor“. In ştire se spune că la nelor în problema fabricării bombelor cu
grijoreze“ că oamenii aceştia „vrednici“ Ced doi ţărani muncitori Bolog Comei şi hidrogen în Anglia.
trimişi să facă treabă nu se mai arătau. Nisitar Ştefan, ce veniseră cu două vaci
Pe la orele trei după-masă cei doi „flă să le predea dotă, au trebuit să se întoarcă
căi“ bine „aranjaţi“, apărură în faţa ţăra aoasă fără să-şi rezolve treburile.
nilor muncitori. Se uitau m u l la altul şi Ce nu le trecură prin micite celor doi Metodele americăneşti şi-au dat în petic
se admirau cît sînt de „bine“. ţărani înainte de a lua înapoi drumul spre
No, ce vă trăbă, se răsti sub formă de casă. Dacă ar şti Voicu şi Koto tot ce
întrebare Koto. Ţăranii muncitori se bu gândiseră ţăranii în momentul aceia, du Se ştie că organizatorii atacului bandi 50 de franci în două rate, dar el avea imperialiste de a introduce în favoarea lor
tesc împotriva legaţiei R.P.R. de la Berna perspectiva unor noi remuneraţii". crima pe care au pus-o la cale la Berna
curară că, în sfârşit, după atâtea ore de siguranţă că -ftu ar fi dormit liniştiţi în au recurs la serviciile unei aşa-zise agenţii suferă un eşec după altul.
de presă americane (Globepress) — pîna Probabil că regularea conturilor n-a
aşteptare, le veniră sorocul, de aceea se noaptea aceea. deunăzi cunoscută doar caselor de pro decurs prea bine, iar pe de altă parte, min Normal era ca cel puţin după un aseme
duse farmaceutice din Occident —"trans- ciunile au fost prea gogonate îneît să gă nea eşec, ziarele care au colportat cu deo
şi grăbiră să răspundă. După cum vedeţi, Credem, că este bine ca organele în formînd-o ad-hoc într-o oficină de răspîn- sească crezare chiar in rîndurile celor sebit zel ştirile mincinoase să înghită în
dire a celor mai năstruşnice scorneli ca mai naivi, aşa că individul a mărturisit sec, şa intre în pămînt de ruşine. Dar este
am venit şi nod cu nişte vaci şi viţei să ne drept să le găsească acestor doi oameni lomnioase la adresa ţării noastre. pînă la capăt felul cum s-a achitat de an de prisos să ai asemenea pretenţii de la
gajamentele luate faţă de „Globepress". acea presă care şi-a făcut din minciună
achităm obligaţiile faţă de stat. alte „treburi“. A tît de absurde au fost minciunile difu „El a afirmat — scrie „Neue Züricher Zei şi calomnie principala profesie. Lipsit de
zate de către „Globepress", îneît şi unele tung“ — că numele de Petrescu pe care i cele mai elementare scrupule, un aseme
Voicu se arătă neliniştit de faptul că ţă După corespondenţa tovarăşului ziare elveţiene, care de altfel le-au pus l-a atribuit lui Şeţu (în scopul de a do nea ziar elveţian, „Bemer Tagblatt", nu
coloanele la dispoziţie cu largheţă, s-au vedi că şoferul legaţiei era... „un spion ezită — după toate cîte s-au întîmplat —
ranii avură atîta răbdare pentru a-i aş- Zgîrcea Vasile văzut nevoite pînă la urmă să le desmintă comunist“ — N.R.) a fost pe de-antregul sa scrie că nu trebuie „să se tragă con
şi să-l demaşte pe agentul american von născocit, el căutînd un nume frecvent în cluzia pe baza celor afirmate de emigran
LA C O N C R E T Graffenried, conducătorul acestei agenţii Romînia şi folosindu-se de primul care tul ceh că este neapărat necesar ca ade
dubioase în Elveţia. Pentru a face cît de i-a venit în minte. La fel a născocit exis vărul să fie exact contrariu celor ce reies
Oamenii din părţile Vulcanului nu o- între călători, dar a intervenit impiegatul cît verosimile ştirile transmise, „Globe tenţa unui post de radio secret la legaţia din afirmaţiile sale". Eşecul calomniilor
dată s-au plâns de faptul că Toderică Ioan, de mişcare, spunând oamenilor să urce press“ *a pretins — aşa cum este obiceiul romînă de la Berna, pe baza antenei de ra împotriva R.P.R. răspîndite de
casier la gara din Vulcan, întârzie şi lip fără bilete, că pleacă trenul. Casierul bu- în presa venală a trusturilor — că le de dio pe care a zărit-o pe acoperiş”. Cu alte cuvinte, deşi s-a vădit că totul
seşte chiar de la casa de bilete, produ duros de aceasta a început să glumească ţine din „surse sigure". Dar cînd a ieşit este minciună, ziarul îşi propune să per organizatorii atacului
când nemulţumiri călătorilor. Dînsul se cu călătorid oare mai insistau să le dea bi la iveală că „sursele sigure“ ale „Globe- Individul a susţinut chiar că „posedă severeze pe calea puţin glorioasă pe care banditesc de la Berna
preface însă că nu-şi adude aminte şi cere press”-ului nu erau altele decît un individ fotocopii după documentele secrete găsite a păşit mînă-n mînă cu fabricanţii de
să i se spună concret oînd şi cum. lete. Cea mai ruşinată glumă a fost în- de aceeaşi teapă cu lepădăturile fasciste de atacanţii legaţiei romîne", că el păs minciuni de la „Globepress". Z'URICH (Agerpres). — i
mânarea unui bilet de la Vulcan la Lu- care au atacat legaţia R.P.R. Iată ce scrie trează aceste documente într-un plic si
Dacă aşa stau lucrurile, îi deajuns să-i a- în legătură cu aceasta ziarul „Neue Zü gilat. S-a descoperit însă la domiciliul său Nu este exclus ca această încăpăţînare După cum s-a mai-anunţat, organizatori
mdntim că în dimineaţa zilei de 15. Il-a peni unui tovarăş care ceruse bilet pen richer Zeitung" din 3 m artie: „Informa că plicul respectiv nu conţinea altceva de să-şi aibă explicaţia bine fondată: în de
q.c. o mulţime de călători se îngrămă tru Petroşani. ţiile răspîndite de agenţia „Globepress“ în cît nişte notiţe vechi şi că pecetea de pe finitiv nu totdeauna patronii „Globe- atacului banditesc împotriva legaţiei R.P.B
diseră la unul din ghişeele casei de bilete, legătură cu evenimentele petrecute după plic a fost imprimată cu ajutorul unei mo press“-ului sînt atît de sgîrciţl cum au
Unii cred că ar fi .greşit“ din pricina atacarea legaţiei romîne la Berna, infor nede cehoslovace vechi de 10 coroane. Ce fost cu emigrantul ceh! de la Berna, s-au folosit de aşa-zisa a
iar dînsul şi-a făcut apariţia abia cu câ maţii difuzate de un emigrant ceh care nu face omul ca să ciupească cîţiva do
„vitezii“, alţii că din pricina „măsurii“. locuieşte în Elveţia din 1948, ca refugiat Oricum, opinia publică elveţiană este genţie americană de presă „Globe Press
teva minute înainte de intrarea trenului Ci că are obiceiul să facă exagerări când îi politic, au fost pure invenţii. Fugarul ceh lari de la agenţii spionajului american! mai bine avertizată ca oricînd: demasca
„dă cu păhărelul“. s-a pus la dispoziţia oficinei americane, pentru a răspîndi afirmaţii calomnioase 1
în gară. Şi, ca să „repare“ situaţia, a des care — scrie decepţionat ziarul elveţian Aceste fapte aruncă o lumină complectă rea metodelor americăneşti ale „Globe-
Mai ştii.,. ? — nu i-a dat pentru activitatea sa decît adresa Republicii Populare Romîne.
chis celălalt ghişeu la care nu se afla ni LĂNCRĂNJAN GHEORGHE asupra procedeelor ticăloase ale inspirato press“-ului a făcut vîlvă în întreaga lume.
Or, în prezent, după demascarea ageri
meni. Natural că nemulţumiri s-au produs rilor şi organizatorilor agresiunii de la Nu cumva laurii „Globepress“-ului în Elve
tuiul american Grafferead, chiar presa cai
Berna. Cum se vede, planurile cercurilor ţia — nu-i lasă să doarmă pe domnii de
a reluat în paginile ei aceste afirmaţii ca
la „Bemer Tagblatt" ?
Realitatea e alta lomnioase, este nevoită să recunoască c
ele au fost pe de-a-ntregul născocite. Asj
„In comuna Gurasada transportarea gu tovarăşul Bodreală Rusaiin, secretarul fel, ziarul Neue Zuricher Zedtung public
noiului de grajd la câmp se prezintă în sfatului popular comunal. Realitatea însă,
felul urm ător: spune tehnicianul Nicula este alta ; cît vezi ou ochii, pe întreg ho un articol în care arată că informaţii:
Mihai din scripte. Avem planificate pen tarul comunei Gurasada, n-aî să întâlneşti
tru a se transporta la câmp 1.800 tone gu nici măcar o grămăjoară de gunoi. Unde or care au stat la baza ştirilor transmise c
noi de grajd şi s-a transportat pînă acum fi ascunse cele 1.260 tone gunoi transpor
de către ţăranii muncitori cantitatea de tat,vnu ştim. Răspunsul îl pot da numai Globe Press, ţin în întregime de domenii
c'ei doi scriptologi de la sfatul popular
1.260 tone gunoi”. Gurasada. fanteziei şi că ele au fost furnizate c
Acest lucru îl confirmă fără îndoială şi
Presiunile exercitate de S.U.A. şi Anglia Egiptul, Siria ; i A rab ia Saudită sus-amintita agenţie de la un individ
asupra Finlandei au respins propunerile
de ad e rare la pactul aceiaşi teapă ou lepădăturile fasciste da
militar turco-irakian
au atacat legaţia la Berna.
NEW YORK (Agerpres). — După cum
7 % d e p  im îd tfe lb iiM HELSINKI (Agerpres). — TASS încă n-a exprimat oficial punctul de ve anunţă corespondentul din Cairo al agen NEW DELHI (Agerpres). —
După Cum reiese din ştirile transmise dere al guvernului său, dar se ştie că ţiei United Press, la 6 martie a fost dat Presa democrată din India critică
ACREDITIVELE CEC din Washington de agenţia United Press. încă înainte el a discutat neoficial această publicităţii un comunicat comun al Egip mod sever atitudinea condamnabilă a g
S.U.A. exercită presiuni asupra Finlan problemă cu autorităţile finlandeze. tului, Sdoiei şi Airabied Saudite, în care se vemului elveţian faţă de atacarea legaţi
<S a m i- joe actiedotítie, dei încercând s-o silească să renunţe la spune că aceste trei ţări au căzut de acord R.P.R. de la Berna. Ziarul „The Hrndusf
legăturile comerciale cu Republica Popu HELSINKI (Agerpres). — să nu adere la pactul turco-irakian sau la Times“, într-un articol cu privire la a<
ú?fo-o-€w.z& ttóe lară Chineză. După cum , reiese din infcarnaţiile co oricare alt pact' şi că ele vor crea un co atac banditesc arată printre altele că ci
Guvernul S.U.A., comunică agenţia, şi-a respondentului din Londra al agenţiei mandament unit al forţelor armate ale a- secinţele unui asemenea act „ameninţă î
o k ü tu fa fr fa v u c c jie ÁUMM ft- exprimat la 4 m artie „serioasa îngrijorare“ United Press, Anglia se alătură intenţiei cestor ţări pentru a respinge orice atac a- facă mult sînge nu numai Elveţiei şi E
în legătură cu faptul că petrolierul fin guvernului S.UA. de a exercita presiuni supra vreuneia din ele. mâniei, ci pe un front mai larg, în detj
afeaţie ftoftace C.EUdi«, asupra Finlandei pentru a împiedica pe mentul rolului Bemei în promovarea c<
landez „Aouba“ încărcat cu combustibil trolierul finlandez „Aruba“ să transporte PE S C U R T xistenţei paşnice“.
produse petrolifere pentru Republica „O serioasă neglijare a obligaţiilor i
pleacă în China şi a însărcinat ambasado Populară Chineză. Corespondentul arată • După cum anunţă ziarele, zilele trecute temaţionale din partea' autorităţilor eh
că Anglia a luat legătură' cu S. U. A în caporalul Zaborovski din arm ata franceză ţiene a dus la atacul săvârşit recent î
rul săif&n Finlanda, Mc Fall, să exprime această chestiune şi a hotărât să nu dea a cerut autorităţilor sovietice din Austria potriva Legaţiei romîne din Berna — sc
petrolierului „Aruba“ posibilitatea de a să-i acorde azil politic. la rîndul său ziarul „Free Press Jcurn
guvernului Finlandei „regretul“ guvernu se alimenta cu combustibil în porturile din 3 martie, într-un articol cu privire
engleze sau în cele controlate de Anglia. • La 5 martie a început la tribunalul fe agresiunea de la Berna“. Este inutil
lui S.U.A. în legătură cu aceasta. deral din Karisruhe procesul împotriva subliniază ziarul — de a accentua cît;
lui Georg Dampfer, secretar al Asociaţiei important este pentru menţinerea păcii
Ziarul „Helsingin Sanomat“ scrie că, pentru prietenia germano-sovietică, pre lume şi a securităţii internaţionale ca tc
cum şi împotriva a doi din colaboratorii obligaţiile impuse de dreptul intemaţio
potrivit unor informaţii primite, Mc Fall săi. Acesta este al treilea proces împo să fíe respectate. Aceasta este cu atît
triva unei organizaţii democratice din Ger important astăzi cînd lumea se află
Incident la graniţa dintre Iordania şi Israel mania occidentală. faţa unui permanent pericol de răzl
! LONDRA (Agerpres). — Iordaniei în regiunea Habron. Ei au răpit
După cum transmite corespondentul din şase iordanieni, ucigând cinci dintre ed.
Amman al agenţiei Reuter. în cercurile Corespondentul adaugă că soldaţii israe-
militare din Iordania se anunţă că 20 de lieni au pătruns pe o distanţă de 12 ‘ki
soldaţi israeldeaii au pătruns pe teritoriul lometri pe teritoriul Iordaniei.
.Redacţia şi Adm. zdandui S ta 6 Martie, « r, 9, ffeîşf«a:. 188-Î89, ÎTaxa plăttM ta nuinbţat eoni. aprobării Direcţiunii Generale P-T.ţC. ta. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafica de Stat DEVA